1,365 matches
-
clasică. A pierdut sau a câștigat diriginta în ochii „elevei resursă”? Dar ai „elevei-țintă” Ă dacă ar fi aflat? În această etapă de tranziție de la moralitatea constrângerii la cea a cooperării, discuțiile privind regulile, legile sau etica pot fi extrem de furtunoase, cu diferențe de opinii crâncen susținute. Radicalismul moral este în floare, judecată în alb și negru nu lasă nici o speranță nuanțelor de gri, proprii relativismului moral, mai realist. 3.2.2.c. Caracteristici afective. Unii adolescenți pot trăi ceea ce St
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de bază al medicinii, iar o descriere dintre cele mai plastice a acestei unități dintre „psihic” și „organic” o găsim la Johan Oxenstiern: „Trupul omului seamănă cu o barcă, În care sufletul se Îmbracă la naștere, pentru a trece marea furtunoasă a acestei vieți către veșnicie. Cele cinci simțuri Îi sunt marinarii, iar cîrma Îi este amorul propriu. Voluptatea Îi este busolă, iar nebunia, stindard. Corzile Îi sunt fleacurile de care se ocupă spiritul său slab, iar ancora Îi este speranța
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sau o problemă comună; - presupune cel mai adesea întâlnirea față în față, dar se poate realiza și prin telefon, e-mail, scrisoare, chiar intermediari; - nu există reguli de comportament, stabilite anterior, ale celor implicați în negociere: negocierea poate fi calmă sau furtunoasă, declanșând certuri, întreruperea negocierii etc.; - presupune, în cele mai multe cazuri, ajungerea la un acord reciproc avantajos, care să satisfacă ambele părți. În multe dintre cazuri, finalul negocierii presupune un câștig mai mare pentru una din părți. Se poate spune că evaluarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
literatura „directorului mofturilor bucureștene”. Acesta, se spune cu ironie, ar pregăti o comedie nouă, intitulată Piper fără sare sau Nș 13”, care ar reprezenta „o săritură bunicică de la Nș 9 la Nș 13”. Aluzia la comedia lui Caragiale O noapte furtunoasă sau Nș 9 este pe cât de evidentă, pe atât de nedreaptă. În termeni apropiați, deși nu fără o câtime de dreptate, este comentată și prestația lui Caragiale la direcția Teatrului Național. De altfel, activitatea teatrală este urmărită cu atenție. În
ALBINE SI VIESPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285226_a_286555]
-
sute, mii și zeci de mii de oameni... Dar cum poate fi asigurată o strictă unitate de voință? Prin subordonarea voinței a mii de oameni unui singur om... Trebuie să Învățăm să Îmbinăm democratismul de miting al maselor muncitoare - democratism furtunos, clocotitor ca apele de primăvară ce se revarsă peste maluri - cu disciplina de fier În timpul muncii, cu supunerea absolută față de voința unei singure persoane - conducătorul sovietic - În timpul muncii”. În această privință, Lenin Împărtășește entuziasmul multor contemporani capitaliști pentru tehnologia de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Getta, Sighetu Marmației, 1922; Se-ntorc cocorii, Sighetu Marmației, 1926; Pro gloria Bacchi, București, 1927; Himera, București, 1928; Cina lui Terens, București, 1933. Traduceri: Maxim Gorki, O idilă, București, 1909, Din jertfele iubirei, București, 1910, O idilă. Într-o noapte furtunoasă, București, 1911. Repere bibliografice: D. Karnabatt, Broderii pe tema unui nou volum de versuri: „Statornicie”, „Renașterea”, 1918, 60; A. Davidescu, ,,Se-ntorc cocorii” de C. Ionescu-Olt, ,,Satu Mare”, 1926, 61; G. Bacovia, Încrestări..., ,,Căminul nostru”, 1927, 12; Al. Iacobescu, [Constantin Ionescu-Olt
IONESCU-OLT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
opinia colegilor săi liberali, de a declara în Parlament că problema Dunării avea puține șanse de rezolvare în favoarea intereselor României, datorită compromisurilor făcute de guvernul precedent 50. Reacția grupării lui I.C. Brătianu va fi una rapidă, ea provocând o dezbatere furtunoasă în Parlament în privința preponderenței Austriei pe Dunăre. În timp ce Vasile Boerescu și chiar I.C. Brătianu explicau parlamentarilor faptul că acceptând existența unei Comisii a Dunării, pe care ei o vedeau ca o delegație a Comisiei europene de la Galați, nu cedau din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nou vântură ideea uniunii personale. E singurul mijloc ce a rămas Ungariei de a mai cuteza să atenteze la ținuturile din Ardeal, eliberate de sub urgia maghiară“117. Redeschiderea în 1926 a dosarului privitor la federația româno-maghiară a avut o continuare furtunoasă în Adunarea Națională maghiară. La 4 noiembrie, un deputat din opoziție, V. Nagy, fost ministru în cabinetul Károlyi din toamna lui 1918, a interpelat guvernul contelui Bethlen, acuzându-l că „intenționează ca prin uniunea personală cu România să aducă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
noi, pe N. Filimon, I.L. Caragiale și Teodor Mazilu, într-o șarjă cu zece episoade tocmai nimerite pentru un spumos serial de televiziune. Titircă, Inimă-Bună... continuă Trivial tangou și plachează pe tiparul caragialian personaje din O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D-ale carnavalului. Astfel, Zița a devenit intelectuala grupului, scrie haikuuri și pleacă în Japonia să studieze arta gheișelor, Spiridon este gay, fiindcă „homosexualii sunt viitorul globalizării” ș.a.m.d. SCRIERI: Seara în fața cerului, București, 1973; Drumul încrederii, București, 1978
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
provenite din aristocrația din Galia care tocmai în acea perioadă, în regiune, pe marile sale domenii de tip latifundiar, ducea o viață retrasă și separată de orașe, rămânând departe de cele mai importante întâmplări petrecute în lume, adesea atât de furtunoase. O aristocrație care, la fel ca păturile mai sărace, trebuie să fi îndurat cu siguranță samavolniciile și cruzimile invadatorilor barbari, despre ale căror efecte ne informează mai ales poeții galici din acea epocă. Așadar, schitul reprezintă în primul rând, în mijlocul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și Jean-Christophe de Romain Rolland, au cunoscut numeroase ediții. SCRIERI: Omul și umbra, București, 1946; ed. îngr. și pref. Mircea Braga, Cluj-Napoca, 1975. Traduceri: Vera Panova, Crujiliha, pref. Petre Solomon, București, 1949 (în colaborare cu M. Baras); Huan Ai, Deceniul furtunos, București, 1952 (în colaborare cu Valeria Popescu); L.N. Tolstoi, Teatru, București, 1953 (în colaborare cu Al. Kirițescu, Ada Petrari și Tamara Gane); Problemele măiestriei în arta cinematografică sovietică, București, 1955 (în colaborare cu Irina Butmy); Romain Rolland, Jean-Christophe, I-III
LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287775_a_289104]
-
în sumare, în schimb sectorul publicisticii e mai bine ilustrat. Semnează frecvent Horia Petra-Petrescu, care dă Câteva amintiri despre I.L. Caragiale, pentru ca apoi, într-o succesiune de articole - în fapt, textul unei conferințe ținute la Caransebeș - să analizeze O noapte furtunoasă și Năpasta (1-4/1914). Numărul 1/1914 cuprinde și Jubileul de 25 de ani de activitate literară a lui Caragiale, ca și Starea teatrului românesc înainte de Caragiale, articole aparținând aceluiași publicist. Tot lui îi aparțin un amplu articol intitulat Este
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
și, de asemenea, de restul naturii. Regimul proprietății private a instituționalizat noua conștiință spațio-temporală și a făcut posibile atât noțiunea modernă de autonomie și mobilitate, ca și pe cea negativă a libertății ca independență personală și autosuficiență. Atât dezvoltarea lui furtunoasă cât și rezistența la fel de acerbă la el au continuat, până foarte curând, să fie dinamica definitorie a politicii europene și a politicii În majoritatea restului lumii. Instituționalizarea proprietății private trebuie desigur să fie considerată una dintre contribuțiile cele mai importante
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Ca traducătoare mai publică, sub pseudonimul Claude Jaillet, Journal d’un hérétique (1976), versiunea franceză a jurnalului lui Miron Radu Paraschivescu. În nume propriu, se asociază cu Eugen Ionescu pentru a transpune în franțuzește piesele lui I.L. Caragiale O noapte furtunoasă, Conu Leonida față cu reacțiunea, O scrisoare pierdută (Théâtre, 1994). L. revine pentru prima oară în țară în 1990. Cu acest prilej este aleasă membră de onoare a Uniunii Scriitorilor, care îi acordă Marele Premiu al anului, pentru întreaga activitate
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
proveneau din aristocrația din Gallia, care tocmai în acea perioadă organizase în regiune, pe marile sale domenii de tip latifundiar, o viață retrasă și separată de orașe, rămînînd departe de cele mai importante întîmplări petrecute în lume, adesea atît de furtunoase. O aristocrație care, la fel ca păturile mai sărace, a îndurat cu siguranță samavolniciile și cruzimile invadatorilor barbari, despre ale căror urmări ne informează mai ales poeții galici din acea epocă. Așadar, schitul reprezintă, în mijlocul acestor tulburări, în primul rînd
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ființă privilegiată, este glorificată. Are vise cu Eminescu și cu Nichita Stănescu și dese coșmaruri, evocă lecturi și scriitori, se dezlănțuie împotriva artei decadente, dar mai ales se zbuciumă întru credință, o credință dobândită, certă și totuși deloc lină, dimpotrivă, furtunoasă, dramatică, înregistrând momente de oboseală, de dezolare, dar și de speranță, de cădere și înălțare, de răzvrătire și supunere. K. e un fericit chinuit sau un chinuit fericit. Nu o dată textul său se transformă în rugă: „Cât timp voi rămâne
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
au pus în scenă piese accesibile, de obicei comedii inspirate din viața satului, scenete umoristice, vodeviluri, melodrame și, mult mai târziu, drame și tragedii. Autorii cei mai gustați sunt Vasile Alecsandri și Iosif Vulcan. Au fost jucate și O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, Ovidiu și Despot-Vodă de V. Alecsandri. După o perioadă de stagnare, între 1890 și 1895, când nici nu mai au loc adunările generale, se hotărăște reorganizarea societății, care din 1895 își mută sediul la Brașov. Acum se
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
de ultimă oră și de valențele ei novatoare diminuează, iar poziția față de acestea devine una mai degrabă de respingere, criteriul principal de valorizare fiind cel al eficienței în propagarea unor idei zise naționale și patriotice. O dezbatere prelungită și destul de furtunoasă pe tema Realismul minor - o pseudosoluție pentru abordarea problemelor realității (anchetă realizată de Ioan Adam) pare să marcheze un început de dezavuare a literaturii optzeciste. Se recomandă o cale mai conformistă și explicit „angajată”, deci cu adevărat minoră și retrogradă
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
de Shakespeare în regia lui Cornel Todea. În retrospectiva alcătuită din cronicile care aparțin anilor '30 sunt urmărite aspecte ale vieții muzicale, concerte, spectacole de operă: concertele cvartetului „Amicii muzicii”, reprezentațiile din Wagner la Opera Română, premiera operei O noapte furtunoasă a lui Paul Constantinescu, premiera românească la Oedip de George Enescu în 1936 ș.a. SCRIERI: Pe drumul culturii noi, București, 1952; Reportaj din China nouă, București, 1952; Turneu în Occident (în colaborare cu Florica Șelmaru), București, 1955; Teatru politic - politica
SELMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289611_a_290940]
-
este notabil. G. Topîrceanu este un remarcabil poet liric și un mare artist, care în căutarea formelor corespunzătoare sufletului său se joacă cu degetul mic pe clapele unui pian, pe care, vrând, le-ar putea mișca într-o repezită și furtunoasă sonată. G. CĂLINESCU Nota definitorie a operei lui Topârceanu este un aliaj de umor și sentimentalitate. Mai precis spus, poetul e un sentimental care își ascunde stările sufletești sub vălul umorului, al autoironiei și autopersiflării. El își preface, cum singur
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
încredințată unei Xantipa, devenită „Bazar teatral”. Bine documentate sub aspectul jocului actorilor, ca și asupra valorii literare a textului dramatic sunt comentariile Despre teatrul lui Mihai Sebastian de C. Nani, Camil Petrescu, „Mitică Popescu” sau despre spectacolul cu O noapte furtunoasă (considerații ample asupra literaturii dramatice a lui I.L. Caragiale și chiar o alunecare pe teren polemic cu G. Călinescu) de Al. Cerna-Rădulescu. Constanța Trifu izbutește să obțină un scurt interviu de la T. Arghezi, aflat la ultimele repetiții cu Seringa. Cea
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
Cinema”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Secolul 20”, „Orizont”, „Limba română”, „Săptămâna” ș.a., precum și la radio, unde a fost titularul rubricii „Cărți pentru eternitate” (1981-1985) și examinator în cadrul emisiunii-concurs „Cine știe câștigă”. A făcut regie de teatru (I. L. Caragiale, O noapte furtunoasă, Conul Leonida față cu reacțiunea, D-ale carnavalului ș.a., Mihail Sorbul, Ion, Tudor Mușatescu, Titanic Vals, cât și O soarea de poezie românească și spectacolul-coupé C.O.R.A., ambele pe texte proprii), regie de film TV, grafică de carte. În
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
încearcă să răspundă, iar ei ar trebui să ofere răspunsuri cât mai adecvate dezvoltării psihice a copilului. În adolescență, centrul de greutate al comunicării se deplasează de la nivelul exclusiv al familiei la nivelul grupului de colegi și prieteni. În perioada furtunoasă, frumoasă și tumultuoasă de formare, plină de mari inegalități psihosociale, tânărul devine un veritabil participant la dialog, însă de multe ori alege să nu comunice nimic adultului și cel mai adesea părinților, împotriva căruia dezvoltă un tip de rebeliune. Astfel
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
nu e exclus, ca atitudinea să fie împrumutată direct de la A. E. Baconsky, care l-a sprijinit pe S. la începutul activității literare. În orice caz, trăsăturile definitorii ale formulei se găsesc comprimate în Vechi târg din Banat: „Ah, cai furtunoși sau resemnați, cai de plug / mângâiați pe bot, căutați pe-ndelete la dinți, / cai goniți în cerc să se vadă dacă nu sunt bolnavi, / și armăsarul ridicat în două picioare subțiri / arătându-și pântecul argintiu cu pale de foc - / și nebunul
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
precum și pe cea a cordonului litoral. În prima jumătate a secolului I e.n., Pomponius Mela, în (De chorographia, I.19.102), dă o descriere amănunțită a Pontului și îi leagă de evoluția de numele acestei mări: marea este puțin adâncă, furtunoasă, plină de neguri, cu puține porturi și fără să aibă în jurul ei un țărm lin și nisipos; ea este aproape de vânturile de miazănoapte și, nefiind adâncă, are valuri multe și clocotitoare. Din pricina firii deosebit de crude a locuitorilor de pe țărmul ei
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]