102,537 matches
-
să îl respect. Debutul meu a fost lin... mi s-a cerut un grupaj ici-colo, apoi mi s-a propus publicarea poemelor în volum. Poate la vremea aceea nu realizam importanța evenimentului. Sau nu am avut timp să mă mai gândesc și la mine. Lucram, studiam și când mai aveam un pic de timp liber scriam ce mă framânta. Asta e de fapt, poezia mea, o serie de frământări și uneori, răspunsuri. Nu spun aceste lucruri dintr-o mândrie deșănțată, le
INTERVIU CU POETA VIORELA CODREANU TIRON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_scriu_din_suflet_interviu_cu_poeta_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/349614_a_350943]
-
cititori, ei le-au primit cu mândrie aș spune, pentru că pot citi în limba lor. Și ceea ce au citit le-a plăcut, au vibrat odată cu mine. „Nu poți mulțumi pe toată lumea” - Ce rol are cititorul, atunci când scrii? - Dacă m-aș gândi la cititor... atunci nu aș mai scrie nimic. Același răspuns este valabil și pentru critici. Cititorul va primi sau va refuza ceea ce eu îi dau - nu este nicio răutate aici și nici egoism. Scriu din suflet și pun acest suflet
INTERVIU CU POETA VIORELA CODREANU TIRON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_scriu_din_suflet_interviu_cu_poeta_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/349614_a_350943]
-
fiară Și infernuri cu mizerii ? Cine va răspunde morții Rebegindu-și viața amară, Stând pribeag în fața sorții - Călător uitat prin gară ? Cine va învinge răul Ce emană din latrine Și va pune iarăși frâul Celui ce din iad revine ? ......................... Așa gândeam singur aseară Pribegit în vagi coșmaruri - Călător la porți de ceară Preacurvit doar în năravuri. Mi-aș dori să fiu cel care Va învinge mortăciunea. Mi-s rebut sau doar se pare - Mi se vede goliciunea ! Referință Bibliografică: NOSFERATU - EPOPEEA
EPOPEEA GROAZEI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1433524717.html [Corola-blog/BlogPost/379735_a_381064]
-
concluzionă Patriarhul. -Ce vrăji?! Asta e curată... MUGA! spuse Miramoț. -Ce? întrebară sonor ori din priviri toți. Miramoț, obligată, îi lămuri: -Un automatism al mișcărilor, natural sau dobândit, specific mai ales artiștilor plastici, care își exprimă ideile modelând fără să gândească fiecare gest... -De fapt, în fiecare dintre noi e puțin MUGA, interveni zâmbind Patriarhul... Faptul că punem dreptul în fața stângului ca să ne deplasăm, fără a face un efort de gândire... e cam același lucru. -Și tu le știi pe toate
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
eretic de-al lui Sever. Atunci a lăsat-o în dulap cu gândul că are să se împărtășească omul sau la întoarcerea din călătorie. Cand a sosit Sfântă și marea Joi nu se întorsese omul sau de încredere, negustorul s-a gândit să ardă Sfintele ca să nu rămână pentru al doilea an. Deschizând dulapul, vede că toate Sfintele Părticele au dat spic. Cuprins de frică și cutremur din cauza priveliștei noi și neobișnuite, a luat sfintele părticele și împreună cu toata casa lui a
LIVADA DUHOVNICEASCA (26) de ION UNTARU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1381544469.html [Corola-blog/BlogPost/352430_a_353759]
-
O! Uite încă două pe scenă. Deci avem și noi din ce gusta! -Generale, zise Rammu ridicându-se, trebuie să îți facem cunoștință cu prințesa amazoanelor și însoțitoarele ei. Au pornit spre piramide, să viziteze casa zeului Ra. Ne-am gândit că ar fi un bun prilej să treacă și prin Babilon. Regele nostru, Gandash, va fi încântat de asemenea oaspeți, mult prea rari prin locurile noastre. -Mda, mult prea rari, dar cu scopuri precise. Mă îndoiesc că prințesa (Runkrahost făcu
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
Il-a. Acum nu mai locuia la Tirtec, ci la un profesor de limba franceză, Victor Blanchin, în stradă Domneasa-de-Jos, 23, care ținea cu chirie casele lui Samuil Morariu, mai apoi mitropolit al Bucovinei. Se vede treaba că tată-său gândea că Mihai, stând în casă cu un franțuz, s-ar fi deprins să vorbească, fără să vrea, în această limbă. Blanchin era însă un bețiv, venea acasă pe două cărări și făcea gălăgie, certându-se mai mereu cu nevasta. Afară de
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
asta a fost o frumusețe. Atâta a tot ales, până “l-a cules” pe unul care i-a arătat un fluturaș de salariu...pe gustul ei. „Îi plac banii. E zgârcită foc! O să-mi fac avere cu fata asta!” se gândi, la vremea însurătorii d-nul cu fluturașul de salariu „competent”. Și așa a fost. Și-au făcut o vilă cochetă...la care un leu n-a pus unul mai mult decât altul. E interesantă veșnica lor negociere. Deși stau de
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
iar pielea sidefie. “Mă înfiați, d-nă?” îmi zise atunci, așa, direct. „Vă uitați la mine...delicios.” Abia atunci am realizat că așa și părea. Mă uitam în direcția lui, dar jur că nu-l vedeam...mă uitam “prin el”. Mă gândeam la problemele mele...de viață, financiare, de relaționare...într-un amalgam de ițe greu încâlcite... Și de-atunci, tot vorbim...la nevoie sau așa, de plăcerea conversației. Am închis calculatorul și-am pregătit rapid masa...pentru două persoane: farfurii de
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
pe ulițele Iașului postmodern al secolului XXI. Avem în față un text surprinzator care aparține, prin complexitatea sa, postmodernității. Aspectul ironic ne trimite către alte texte ale modernității, de data aceasta, pe care autorul le privește cu ocheanul întors - mă gândesc la suprarealism, dar un “suprarealism lucid” - citit în tonalitatea ironică specifică vremurilor noastre; trăim, cu textele lui Andrei Neagu, o exasperare cosmică, o permanentă zăpăceală. Insul este nevoit să evadeze, să se izoleze sau, dimpotrivă, să se revolte. Personajul principal
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_chirita_1488869248.html [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
expansiune infinită, titanul Descartes merge mai departe în căutarea adevărului absolut și, plasându-l pe om în centrul universului - eu spun ca a plasat omul mai degrabă în centrul materiei -, postulează primul principiu al filozofiei cartesiene pe care o caută: “gândesc, deci exist”. Dar, atenție! Aici este vorba de un principiu mai degrabă tiranic decât titanic în filozofia clasică. Căci spunând “gândesc, deci exist”, Descartes nu postulează o conștiință de grup, ci doar extrage inteligențele separate ale grecilor și arabilor (din
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
ca a plasat omul mai degrabă în centrul materiei -, postulează primul principiu al filozofiei cartesiene pe care o caută: “gândesc, deci exist”. Dar, atenție! Aici este vorba de un principiu mai degrabă tiranic decât titanic în filozofia clasică. Căci spunând “gândesc, deci exist”, Descartes nu postulează o conștiință de grup, ci doar extrage inteligențele separate ale grecilor și arabilor (din existența conștiinței individuale cugetătoare din alte grupuri de conștiință clasică, din Grecia antică platoniciană până la Roma lui Giordano Bruno) și le
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
antică platoniciană până la Roma lui Giordano Bruno) și le “predă” Frățiilor babiloniene și Ierarhiilor demonilor sublunari, care ne-au “uscat intelectele” până azi. Cu totul altfel ar fi evoluat omenirea pe “scara creaturală” dacă Descartes ar fi spus: “exist, deci gândesc”. “A fi” înainte de “a avea” este cu totul altceva. De aceea eu îl consider pe Descartes primul Demiurg coțcar al conștiinței individuale și individualiste din epoca modernă. Pentru tânărul Descartes, conștiința individuală îi apare din întuneric, ca o fantomă, în
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
vise și “revelații”, Descartes, care adoptă o atitudine de revoltă totală împotriva destinului, ajunge la concluzia că, suprimând Da și Nu din orice limbă, limbajul omenesc își va pierde sensul, durerea va dispare, și astfel fiecare om va putea să gândească rațional propria lui existență, creând propriul lui sistem și o nouă “știință universală”. Cu alte cuvinte, Descartes intuiește “gradul zero al conștiinței individuale”, doar că o postulează greșit, în sens invers: adică, în loc să fi spus “exist, deci gândesc” el spune
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
putea să gândească rațional propria lui existență, creând propriul lui sistem și o nouă “știință universală”. Cu alte cuvinte, Descartes intuiește “gradul zero al conștiinței individuale”, doar că o postulează greșit, în sens invers: adică, în loc să fi spus “exist, deci gândesc” el spune “gândesc, deci exist”. Lucrul care, după părerea mea, a adus poate cele mai mari prejudici în evoluția omenirii pe “scara creaturală”. Căci noi, zgrăbunțe de lumină la apogeul călătoriilor în lumea de dincolo, de la Mahomed la Dante Alighieri
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
rațional propria lui existență, creând propriul lui sistem și o nouă “știință universală”. Cu alte cuvinte, Descartes intuiește “gradul zero al conștiinței individuale”, doar că o postulează greșit, în sens invers: adică, în loc să fi spus “exist, deci gândesc” el spune “gândesc, deci exist”. Lucrul care, după părerea mea, a adus poate cele mai mari prejudici în evoluția omenirii pe “scara creaturală”. Căci noi, zgrăbunțe de lumină la apogeul călătoriilor în lumea de dincolo, de la Mahomed la Dante Alighieri, și de la Dante
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
e conștiință în expansiune infinită; a ajuns la ea, la singurătate conștiinței individuale și individualiste, aceasta este chiar marea sa descoperie, “noua revelație” și noua sa “Mathesis universalis”. Descartes uită însă revelația esențială: că mai întâi existăm fizic și apoi gândim metafizic pe această planetă numită Terra Mirabilis. Și că, așa cum un “răsad de fantasmă” are întâietate asupra cuvântului, tot astfel și miracolul existenței are întâietate asupra cugetului. Descartes uită că, această revelație primordială a existenței ne-a fost dată nouă
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
inclusiv Fecioara Maria din Loreto, de care Descartes are cunoștință și pe care în 1619 o caută pe jos cu toată devoțiunea, de la Veneția până la Notre Dame de Lorette. Atunci când Decartes postulează primul principiu al noii filozofii cartesiene prin axioma “gândesc, deci exist”, și pune bazele unei noi “științe universale” pe care el o numea Mathesis universalis, se naște și prima întrebarea legitimă și obligatorie pentru toți “maeștri gânditori” care au urmat: unde se plasează Descartes cu naveta spațială platoniciană pe
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
fericit, nu a fost răsturnat pe timpurile vitrige de războaie barbare și fratricide. Azi, deschizând unghiul de incidență dintre planul cosmic și planul uman și scanând cu un “scaner biofotonic” această “scara creaturală” clasică , veți observa că Descartes, prin axioma “gândesc deci exist”, se plasează exact la mijlocul scării, pe treapta a patra, în chiar inima Rațiunii. Inima are rațiuni pe care mintea - gândirea noastră - încă nu le cunoaște, nu-i așa? Oare, chiar așa să fi fost: să nu fi putut
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
științifică cu rigoare. Căci rațiunea fără cunoaștere teologică și științifică face atâtea găuri în cap și în inimă, până când ajungi să-ți vinzi singur capul cu prețul inimii și inima cu prețul capului. Cu alte cuvinte, Descartes prin axioma lui “gândesc, deci exist”, ne învăță să gândim rațional și să existăm murind. “Nu credeam să-nvăț a muri vreodată...” (Mihai Eminescu) Poate că de aceea am ajuns azi să trăim fără Adevărul Creației, alternativă la toată istoria ideilor și credințelor religioase
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
cunoaștere teologică și științifică face atâtea găuri în cap și în inimă, până când ajungi să-ți vinzi singur capul cu prețul inimii și inima cu prețul capului. Cu alte cuvinte, Descartes prin axioma lui “gândesc, deci exist”, ne învăță să gândim rațional și să existăm murind. “Nu credeam să-nvăț a muri vreodată...” (Mihai Eminescu) Poate că de aceea am ajuns azi să trăim fără Adevărul Creației, alternativă la toată istoria ideilor și credințelor religioase. Adică, încet, dar sigur ne-am
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
o “știința universală”, sub forma unor Idei nu neapărat clare și distincte, ci mai cu seamă sub forma unor Idei calde, umane și rodnice -, aceasta nouă știință a cunoașterii universale ar fi trebuit să aibă formula exact invers: “Exist, deci gândesc”. Ei bine, filozoful francez a găsit doar punctul central arhimedic de care atârnă pendulul ce încă mai ține în aer “scăra creaturală” și Stâlpul Central sau “Coloanei soarelui de vis” din vecinătatea lui Dumnezeu. Dar nu a descoperit nici pe
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
În Solilocvii (Solliloquia), Sf. Augustin (întreabă pe fiul?) și se întreabă: “Tu care vrei să te cunoști, știi că exiști? Știu. De unde ști? Nu știu. Te simți simplu sau multiplu? Nu știu. Ști că te miști? Nu știu. Ști că gândești? Știu.” Cu alte cuvinte, Descartes ar putea fi orcând acuzat că primul principiu al filozofiei pe care îl căută - și pe care pretinde că l-a găsit în acest așa-zis adevăr absolut: “gândesc, deci exist” - l-a preluat, de
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
te miști? Nu știu. Ști că gândești? Știu.” Cu alte cuvinte, Descartes ar putea fi orcând acuzat că primul principiu al filozofiei pe care îl căută - și pe care pretinde că l-a găsit în acest așa-zis adevăr absolut: “gândesc, deci exist” - l-a preluat, de fapt, de la Sf. Augustin. Se pare că filozoful francez a fost acuzat de acest plagiat chiar în timpul vieții lui, iar acesta ar fi răspuns detractorilor lui printr-o scrisoare particulară, însă fără să dea
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
scrisoare particulară, însă fără să dea o dezmințire formală, ci arătându-le doar deosebirile de concepție dintre el și Sf. Augustin. În scrisoare se afirmă că: “Sf. Augustin se folosește (în dialog cu fiul său) de acest principiu - “Știi că gândești? Știu!” - pentru a dovedi principiul certitudinii existenței noastre pe pământ și apoi pentru a putea vedea că există în noi o imagine a Trinității, pe când eu mă servesc de principiul îndoielii (n.n: de “principiul incertitudinii”) pentru a arăta că
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]