43,337 matches
-
spune că Patapievici, atunci cînd își păstrează patosul, poate cu adevărat să scrie în suflet, cu alte cuvinte poate să transpună cititorul în acea stare în care cuvintele unui text pot fi citite ca pe o sursă de însuflețire a gîndirii proprii. Și atunci ideea autorului nu numai că e vie, dar ea poate să suscite chiar și gîndirea celui care, citind-o, o percepe nu ca pe o imagine moartă, ci ca pe una vie.
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
poate să transpună cititorul în acea stare în care cuvintele unui text pot fi citite ca pe o sursă de însuflețire a gîndirii proprii. Și atunci ideea autorului nu numai că e vie, dar ea poate să suscite chiar și gîndirea celui care, citind-o, o percepe nu ca pe o imagine moartă, ci ca pe una vie.
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
mai cerceteze logica, sursa și finalitatea. Spunînd mereu cu voce tare ce gîndește, Cristian Tudor Popescu ajunge uneori pe aceeași parte a baricadei cu persoane pe care nici măcar el nu le consideră frecventabile. Tendința sa naturală de a se opune gîndirii comune, ideilor de-a gata, este cea care-l pune însă, de fiecare dată, pe jurnalist în poziții excentrice. Declarațiile anti-Băsescu ale lui Cristian Tudor Popescu și similitudinea de soluții cu Corneliu Vadim Tudor nu sînt rodul unei opțiuni politice
Teribilismul justițiar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12177_a_13502]
-
cititori ai basmelor lui Andersen. Însoțiți de imaginea noastră de astăzi, reflectată de oglinzile de deasupra capului, și având dinaintea ochilor propriile dubluri, ne cufundăm în acest spectacol care îmi amintește o frumoasă definiție a lui Lucian Raicu: "poezia este gândire concentrată". În sensul acesta, Visul lui Andersen este într-adevăr poezie, acea poezie care iese din strânsoarea determinismelor logice și care "pune în libertate cuvintele", cum spunea Octavio Paz, acea poezie care face obiectele să călătorească și imaginile să ardă
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
despre Vertigo (partea a doua) al lui Hitchcock, Dan C. Mihăilescu pune evenimentele literare ale lunii noiembrie sub semnul "Mișcărilor de forță, polemicilor, premiilor literare", Florin Cântec analizează "Fabricarea unei mitologii politice: Ceaușescu & Nixon", Dan Lazea se întreabă " Ce este gândirea slabă?", Ioan Stanomir scrie despre Titu Maiorescu, iar Cătălin Partenie despre Alexandru Dragomir. Mai semnează comentarii de carte Radu Paraschivescu și Vladimir Tismăneanu (acesta din urmă la autobiografia Nadiei Comăneci). La finalul unui număr consistent din care foarte multe lucruri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
fără discernământ, cu o evidentă plăcere sumbră de a distruge biblioteci, liste ale cărților condamnate la dispariție, prin ardere, topire sau trecerea lor în diverse "fonduri secrete" (practic, un fel de închisori ale cărților). În valoroasa lucrare cu caracter documentar Gândirea interzisă. Scrieri cenzurate. România 1945-1989, coordonator științific: prof. univ. Paul Caravia, cuvânt înainte de acad. Virgil Cândea, București, Ed. Enciclopedică, 2000 (lucrare din care am preluat cele mai multe dintre informațiile de care ne servim în continuare), sunt menționate aceste liste negre: Publicațiile
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
Caragiale, monografia temeinică a lui Ioan Derșidan; la Liviu Rebreanu, nu e înregistrată cartea foarte bună a lui Liviu Malița; la Marin Sorescu, nu e cartea Crenguței Gânscă; la Radu Stanca, lipsește monografia semnată de Ada D. Cruceanu; la revista "Gândirea", nu e cunoscută nici antologia, nici bibliografia revistei, datorate lui Emil Pintea; Mircea Popa e menționat la referințe, în general, mult prea puțin față de multitudinea contribuțiilor sale de istorie literară. S-ar putea trage concluzia că bibliografii bucureșteni nu prea
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
autonomie, relațiile în interiorul imaginii se abstractizează, iar convenția estetică sau, mai exact, invitația privitorului la un alt gen de complicitate, primește o pondere inexistentă pînă acum în pictura lui Dumitriu. însă această surprinzătoare primenire, atît în expresie, cît și în gîndirea plastică propriu-zisă, nu este nicidecum o ruptură și cu atît mai puțin un abandon. Departe de a fi un pictor al obiectelor, al substanțelor și al materialității în accepțiunea ei generală, Dumitriu este, așa cum am amintit deja, un permanent hermeneut
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
puțin romanele generoase, cele care asigură un cîmp larg de mișcare pentru niște personaje semnificative și interesante și în tot cazul coerente, neschematice, și în care epicul e scutit a mai trece prin mașina de balotat paie". Tiparul vechi al gîndirii lui Cornel Regman, ca o chezășie a solidității și ca un reflex al organicității, nu-l oprește a fi atent față de noutate (s-a manifestat ca o nedepășită instanță exegetică de întîmpinare a prozei), solicitîndu-l adesea față de factorii amenințați de
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
avut loc în lume, încât un istoric cu har distributiv în domeniul periodizărilor ar putea împărți istoria în două mari capitole, acela al zărilor enigmatice de dinaintea născocirii cifrei zero și acela în care cu dichis ne ducem traiul, în schemele gândirii cifrei în chestiune. Că am fi contemporani cu persoane pe care le atribuim deocamdată altor evuri, nu poate decât să le onoreze, ca și pe noi, de altfel. Fără o marcată simpatie pentru arabi, de când aceștia au încercat să cotropească
Cinsprezece mii de miliarde de fulgi de zăpadă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12251_a_13576]
-
amenințată continuu de moarte, se cere reabilitată prin deschiderea către orizonturile misterioase, obscure, încă nevizitate, promițătoare de revelații fie și precare, spațiu de indeterminări în care se poate inventa, unde se poate răspunde unor întrebări pe care comoditățile noastre de gândire le lasă în suspensie. Este "nebuloasa" la care se referă romancierul, nestrăină, desigur, de acel mitic pământ virgin ori de tabula rasa visată de dadaiști, repopulată de fantasme prin intervenție onirică suprarealistă. Oricum, realitatea dată, lipsită de consistență și de
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
ori de tabula rasa visată de dadaiști, repopulată de fantasme prin intervenție onirică suprarealistă. Oricum, realitatea dată, lipsită de consistență și de sens (despre "puțina realitate" vorbise și Breton) cheamă reversul relativ compensator al irealității ca teritoriu al imaginației și gândirii libere, nonconformiste, revoltate, ce propune o relativă ordine subiectivă în "harababura" din jur. Vorbind despre incongruitatea realului (un roman al său din 1922, anul când murea Kafka, se intitulează L'Incongruente - Omul nepotrivit, și a fost pus de autorul însuși
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
contrariul. Într-o lume a "grupurilor de prestigiu" și a cabalelor de tot felul, Cristian Bădiliță se încăpățînează să judece totul cu mintea proprie și să spună cu voce tare ceea ce gîndește. Poate că tocmai lipsa lui de aliniere la gîndirea comună stă la originea reputației sale de tip incomod, imprevizibil și intratabil. Văzutele și nevăzutele, ca mai toate volumele de eseuri ale lui Cristian Bădiliță este, într-un fel, un autoportret spiritual. Să-i spunem autoportretul savantului (artistului?) la treizeci
Înțelepciunea justițiarului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12598_a_13923]
-
Evanghelia după Isus Cristos, filmul lui Mel Gibson, Patimile lui Christos etc.). Superbă și plină de revelații este, în această ultimă secțiune, lectura în cheie religioasă a capodoperei eminesciene Luceafărul (vezi pp. 184-193). Adesea polemice, textele din secțiunea Clipe agresează gîndirea comună și pot contraria cititorul (cartea lui Saramago, laureat al Premiului Nobel, este făcută praf, în vreme ce filmul lui Gibson, în fața căruia au strîmbat din nas mai toți esteții cinefili de la noi și de aiurea, este lăudat), dar argumentația eseistului este
Înțelepciunea justițiarului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12598_a_13923]
-
și nu știu cîți s-ar încumeta să o contrazică fără riscul de a deveni ridicoli. Cristian Bădiliță este un înțelept cu spirit justițiar, dublat de un foarte talentat scriitor. Scrisul său își plimbă cu eleganță cititorii printre comorile de gîndire ale stoicilor (Zenon, Epictet, Seneca, Marcus Aurelius) și ale Părinților Bisericii, fără a-i ocoli însă pe înțelepții români ai timpului nostru: Constantin Noica, N. Steinhardt, Dumitru Stăniloaie, Alexandru Paleologu, Petru Creția, Virgil Nemoianu, Andrei Pleșu. Este o excursie de
Înțelepciunea justițiarului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12598_a_13923]
-
lipite de Dumnezeu. Plin de săruturi și de îmbrățișări este Dumnezeu" (Psalmul 71). Motivul senzualității se înnobilează prin mixarea lui cu motivul fertilității: "Eu sînt venit ca să-mi redobîndesc vederea, să Te țin în chivotul gurii fierbinți ca pe spermatozoidul gîndirii, să simt cum îți întinzi în mine rădăcinile și crengile, cum îți pîrguiește în mine roadele. A crede înseamnă a-L lua pe Hristos în tine, a fi gestant în duh, a fi maică" (Psalmul 1). Apendicele ambiguu al acestei
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
la un comportament halucinatoriu voluntar, imbold neurmat în câmpul artei sunetelor decât de câțiva compozitori mediocri, printre care Andre Souris și Paul Hooreman. Mai mult, autorul Manifestului suprarealist decreta automatismul psihic pur, prin care se urmărea exprimarea funcționării reale a gândirii, în absența oricărui control exercitat de rațiune și în afara oricărei preocupări estetice și morale. În sens bretonian, secretul unei eventuale muzici suprarealiste ar trebui să rezide, principialmente, în scriitura automată. Dar cum este posibil să înnegrești foaia cu portative sau
Experimentalismul tomnatic by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12633_a_13958]
-
experiențele de cuantificare și formalizare sonoră a acestuia de către stockastici ori fractaliști. Improvizația iese în lume aidoma unei revărsări a închipuirilor (ca la Nerval), dar și drept o gură a întunericului (ca la Hugo), convocând atotputernicia visului, jocul dezinteresat al gândirii, capabil să surpe conveniențele și conivențele. O complicitate este totuși posibilă, chiar de dorit: prezența ordinatorului cu alaiul său de programe, care de care mai surprinzătoare. 5) Experimentalismul de azi, într-un fel mai puțin decât cel de ieri (frondor
Experimentalismul tomnatic by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12633_a_13958]
-
asupra chestiunilor esențiale. Seria Individualității i-a permis autorului o anume libertate tematică, sub semnul integrator al unei metode și al unui stil personal. Volumele anterioare au adus puncte de vedere și teme extrem de interesante, puncte de referință în istoria gîndirii lingvistice românești: de la teorii despre obiectul direct prepozițional, raportul adversativ, mijloacele de afirmație, exprimarea politeții, partitivul, ordinea cuvintelor - pînă la "continuitatea mobilă", occidentalizarea romanică, cultura populară și cea pentru elite, adaptarea neologismelor, limbajul politic, limbajul religios etc. Și cartea recent
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
ani în România literară: destinația publicistică explică limbajul accesibil, cu accente subiective, al textelor, cărora nu le lipsește însă aparatul științific necesar. Cititorii cunosc tonul polemic și dispoziția combativă a profesorului Alexandru Niculescu: ai cărui principali inamici sînt clișeele de gîndire, stereotipurile, banalitățile fals patriotice. Textele sale sînt, întotdeauna, voit provocatoare, respectînd regula de bază de a lansa idei: chiar cînd trezesc unele îndoieli și dezacorduri, chiar cînd unele accente polemice par exagerate, ele scot gîndirea din inerție și o aduc
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
principali inamici sînt clișeele de gîndire, stereotipurile, banalitățile fals patriotice. Textele sale sînt, întotdeauna, voit provocatoare, respectînd regula de bază de a lansa idei: chiar cînd trezesc unele îndoieli și dezacorduri, chiar cînd unele accente polemice par exagerate, ele scot gîndirea din inerție și o aduc, cu o pedagogie superioară, în starea firească de a repune mereu în discuție aparentele adevăruri. Atitudinea autorului mi se pare cea mai productivă, în domeniul științific: o îndîrjire polemică imediată se proiectează pe o fundamentală
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
poeziei de la poziția "leninistă a relativ-absolutului". Toate tezele acestea se găsesc în Limites non frontičres du surréalisme al lui Breton, pe care Luca îl considera Biblia suprarealismului, unde se vorbește răspicat de "adeziunea la materialismul dialectic", de "primatul materiei asupra gîndirii și adopțiunea dialecticii hegeliene", de "necesitatea revoluției sociale" etc. Gherasim Luca e un adept al globalizării de tip kominternist a literaturii. I se alătură D. Trost, Paul Păun, Gellu Naum și Virgil Teodorescu (ultimii trei, autori ai Criticii mizeriei din
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
anumit statut, la un gen de maturitate, dar și a creației orientate, a creației înțelese ca proiect și nu ca discurs global. Din acest punct de vedere, expoziția lui Florin Ciubotaru este una extrem de bogată în substanță plastică și în gândire estetică. Nu e o expoziție care vine în consecința unei autorități dobândite și care trage toate foloasele de pe urma acestei autorități. Până la urmă, este aproape un debut. A.M. - Florin Ciubotaru și-a ridicat o ștachetă foarte sus, atât pentru el, cât
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
de la Dalles în care Ciubotaru era, într-un sens, cosmogonic, cu vidul acesta capturat pe o elipsă și cu detalierea materiei magmatice din jur... P.Ș. - Era un fel de demonstrație despre cum pot fi instrumentate două componente esențiale ale gândirii în general, nu neapărat plastice: capacitatea de analiză și capacitatea de sinteză. Analiza și sinteza, micro- și macro- existau simultan în aceeași expoziție. De data aceasta, Ciubotaru a venit cu o expoziție care îi confirmă traseul, pentru că nu e ruptă
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
Era membră de partid, un "tovarăș de nădejde", ceea ce nu o împiedica să facă frondă. Despre împotrivire nici nu putea fi vorba. Toți cunoscuții noștri adulți își exprimau devotamentul față de puterea sovietică și, totuși, o persiflau. În consecință, duplicitatea de gândire s-a dezvoltat în mintea mea foarte devreme. C.B.: Părinții erau din Moscova? A.S.: Da, părinții erau amândoi din Moscova. S-au cunoscut în anul întâi la Facultatea de Istorie a MGU (Universitatea de Stat din Moscova). Istorici însă n-
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]