1,318 matches
-
vaci. Tablourile din pastelurile lui I. H. Rădulescu sau G. Coșbuc se potriveau exact perfect înserărilor din Giurgioana și Răcușana: Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind; Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă Hăulind. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin; Satul e de vuiet plină (George Coșbuc, Noapte de vară) Era în murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chemau A satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde, la
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
mort mare. Și după asta am luat pe la ora patru mortu și l-am plimbat prin sat într-un cărucior. Toată lumea ieșea și ne privea cu bucurie și noi, fetele și băieții, ne iordăneam cu gălețile cu apă pînă la gîrlă. Am trecut peste două ape și la a treia l-am aruncat. L-am plîns tot drumul. Pe urmă am mers acasă și am găsit trei mese mari întinse și pline cu pîine și cu mîncare, care gătise mama mea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fi trebuit să se informeze cu privire la acest lucru; și dacă s-ar fi ivit norocul de a-i reuni pe acești oameni rari, trebuiau făcuți repede inamovibili; or, comisia a fost reînnoită după fiecare legislatură dizolvată; ea stătea călare pe gârla ce separă Principatele, la egală distanță și prea departe de cele două capitale 121. Ce servicii putea aduce comisia centrală în asemenea condiții? Să nu ne temem a o spune regimul constituțional era prematur pentru România. Înainte de a-l aplica
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de un volum de mitologie greacă, pe care vroiam să-l asimilez în întregime, căci istoria Greciei antice mă prinsese încă din clasa întîia, mă pasiona. La anticar (acest anticar se afla într-o mică piață nu departe de Cheiul Gârlei, într-un mic pavilion numit Casa anticarilor, erau vreo șase, nici acum nu știu cum îi zice, un oraș nu-l cunoști bine nici dacă locuiești în el zeci de ani) întîlnesc într-o zi, pe cine? Diaconescu! Cea mai proeminentă figură
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
noastră de legume râdea În soare, iubirea intra pe ușă, pe geam, ca un parfum. Vara, abia așteptam vacanța. cu tălpile goale la spinare (nu simțeam colbul fierbinte și nici durerea când mă tăiam În vreun ciob,/ mă opream la gârlă, plecam doar atunci când mi se făcea foame și sete și nu mă opream În bucătărie ci În movila de pepeni de lângă fântână aduși de tata de la bostană. Nu știam pe care dintre ei să-l aleg. Când mușcam din felia
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
toți pomii se dezbrăcau și rămâneau solitari...așa mă prindea iarna; suspinând după celelalte anotimpuri. Totuși zăpada mă bucura, sărbătorile ne umpleau de sfințenie casa, iar ușa era tot timpul deschisă pentru colindători. Plecam la derdeluș cu sania sau pe gârlă, cu patinele, mă Întorceam acasă Îmbujorață la față, udă până la piele. Abea când mă Încălzeam pe lângă sobă simțeam dezghețarea și durerile degetelor de la mâini și picioare... Dimineața când mă trezesc simt să Împărtășesc povestea mea nemuritoare copiilor, dar ei spun
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
când ne-a anunțat fii-mea că vine cu ditamai bogătașul, ce emoții am avut!Ne-am apucat să facem o curățenie generală; am văruit, am scuturat, am pus cuverturi noi și preșuri curate pe care le-am spălat la gârlă, măcar să vadă că suntem curați, că săraci, Își dădea seama oricine, de cum intra În curte. Am tăiat câteva păsări și am făcut mâncare gustoasă că la asta mă pricep. Când au ajuns În comună, oamenii au rămas cu gura căscată
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
numai să nu mor înainte de a-i îmbrățișa, să mă pot întoarce la ei... Ce vrei! Sunt un nenorocit... Și totuși, în doi ani, o singură dată am fost acasă cinci zile! înțelegi? O, câinii, cîinii! Scrâșni dinții, cu lacrimi gârlă pe obrajii grași, înroșiți de emoție. Se auziră pași coborând în adăpost și Klapka se potoli brusc, întorcîndu-se cu spaimă spre intrare. Era un sublocotenent care venea să ia înțelegere cu Bologa în privința serviciului de noapte. ― Poate să ne viziteze
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
parcă-l dezmeticea dintr-o beție. Ajunse în uliță și nu coti spre mijlocul satului, ci tocmai dimpotrivă, ca și când ar fi avut să fugă de o primejdie. Merse vreo cinci minute, și ulicioara se împărți brusc în două pe malul gârlei gălăgioase. Pe cer, chiar în vârful măgurii ale cărei poale se scăldau aici în apele râului, se ivi luceafărul alb, rece ca un ochi din altă lume. Bologa, parc-ar fi regăsit o comoară uitată, sorbi cu lăcomie lumina cerească
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
povestirii, își mușcă limba. Se roși de durere și înjură în gând. Vru să continue, dar hurducăturile îi schilodiră cuvintele, silindu-l să tacă. În cele din urmă, temîndu-se să nu-și fi sângerat limba, începu să scuipe ascuțit spre gârla din dreapta drumului, întocmai cum fac soldații când au răgaz să fumeze în tihnă. Zgomotul roților și hurducăturile desțeleniră gândurile lui Apostol. " Azi la nouă era să osândesc iarăși... Acum alții mă vor osândi pe mine! își zise dânsul, fără frică
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
lume!" Soarele frigea din spate. Munții își tremurau pădurile în mângâierile razelor. Lângă șoseaua pietroasă, pârâul alerga în vale cu clipiri argintii, ca un copil zburdalnic. Din căruța hodorogită baionetele pe arme se înălțau spre cer, amenințătoare. Lângă podul de peste gârlă, cotind în șoseaua cea mare, Apostol întoarse ochii în dreapta, căutând barem casa Ilo-nei. Dar Lunca era ascunsă după coastă. Apoi se apropiară de braniștea cu spânzurații. Apostol nu voia s-o mai vază, și totuși o văzu de îndată ce trecură de
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Prin tactul cântării pierdute de bard, Ivindu-se umbre ușoare; Trec albe ca-n vânt Dulci neguri de-argint, Palatul plutea în magie Aurie. Ca cerbul uimit ce prin creștet de stânci E-urmat de săgeat-arzătoare, Din căi năruite, din gârle adânci, Fugarul în tropot răsare Cu nara arzând, Cu coama pe vânt, Odată-ncă pinten l-împunge Și-ajunge. Iar tânărul sare ușor de pe el Și prundul sub pasu-i răsună. Frumos ca din basme și tras prin inel Și nalt
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
această dată pe Calea Gălății, se afla Bariera Trei Calici. Auzi dumneata: Trei Calici! Atâția or fi fost, vere. Nici mai mulți, nici mai puțini. Dar ascultă mai departe: De aici până la Bariera Păcurarilor e oleacă de cale, dar pe gârla Bahluiului nu era nici un alt drum care să fi meritat să se așeze o barieră. Cam tot atâta cale este până la Bariera Copoului, care primea drumeții ce veneau dinspre Hârlău. Nu departe de aici îți aținea calea Bariera Sărăriei. De
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ci am avut pe Valea i Cozmoie,... lui Ion pușcaruloi din Iași,... de bună voia noastră, că am rămas la mare sărăcie”. Ieșeanul, de parcă nici n-ar fi auzit ce am spus, mă face atent: Ia uite-te tu la gârla asta pe care defilăm noi de ceva vreme. E săracă de tot. Colo la stânga un firicel de pârâiaș se încurcă prin ceva păpuriș. Pe ici-colo se mai zărește câte o salcie-două... În rest, gârla se întinde cât vezi cu ochii
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
atent: Ia uite-te tu la gârla asta pe care defilăm noi de ceva vreme. E săracă de tot. Colo la stânga un firicel de pârâiaș se încurcă prin ceva păpuriș. Pe ici-colo se mai zărește câte o salcie-două... În rest, gârla se întinde cât vezi cu ochii... Dacă urci dealul din dreapta, care are în prima parte o sfoară de pădurice, lucrurile se schimbă. Acolo sunt viile nesfârșite, vere! Așa că dacă ți-ai adus aminte de bietul Nicoară, nu este vinovată decât
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
întinde cât vezi cu ochii... Dacă urci dealul din dreapta, care are în prima parte o sfoară de pădurice, lucrurile se schimbă. Acolo sunt viile nesfârșite, vere! Așa că dacă ți-ai adus aminte de bietul Nicoară, nu este vinovată decât priveliștea gârlei din fața noastră. Nu te întrista însă, fiindcă am mai întâlnit noi săraci... Ba chiar și cu duhul... Și cum stă bine unei afaceri întocmite între un muritor de rând și niște rugători ai unei mănăstiri, și de această dată Miron
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
contrariat, că nu-mi mai aminteam deloc figura ei. Cum era posibil? Doar stătusem atâtea ore, zilnic, împreună... Așa că nici măcar nu-mi puteam cultiva, ca remediu pentru urât și plictiseală, imaginația erotică. Nu-mi rămâneau decât plimbările lungi, pe malul gârlelor pline de plăntuțe de orez, și cititul. De mai mulți ani citeam, mult și haotic, tot ce găseam. Tata-și făcuse o mică bibliotecă, de care era foarte mândru, căci era și ea un simbol al ascensiunii lui sociale: în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
căreia oamenii îi ziceau ,,Scala cea roșie”, ascundea gura unei peșteri care se prelungea până sub sat. Se zicea din bătrâni că demult, demult, acolo se adăposteau localnicii când năvăleau turcii. Pe firul văii curgea o apă căreia-i zicea ,,gârlă”, în care se bălăcea vara, în care învățase să înoate. Aflase mai târziu că de fapt îi zicea ,,Ciorna”, denumire care suferise o pronunțată influență rusescă. Pe malul stâng al apei, printre sălcii umbroase, mori pentru măcinat porumbul și pive
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
culori vii, altele stăteau să se dărâme, parcă la prima suflare mai puternică de vânt. Bocănitul lor se auzea până departe și, dacă cineva străin de sat poposea acolo, se trezea noaptea speriat de zgomotul ritmic, ca de mitralieră. Peste gârlă, pe coasta văii, iată păduricea de corni din care culegea toamna coarne, pe care le usca la soare! Fructele păstrate așa, dădeau iarna un gust amărui, plăcut, ,,chiseliței” făcute din perje, cireșe și mere uscate. De câte ori nu se pierduse printre
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
de locuri în Tezaurul Toponimic al Romîniei. Moldova. Un exemplu de cîmp toponimic polarizator îl oferă Mircea Ciubotaru în monografia toponimică a bazinului superior al Bîrladului. Din nucleul Băbușa (oiconim) se dezvoltă într-o primă etapă (strat) numele Poiana Băbușa, Gîrla Băbușii, Dealul Băbușa, Șesul Băbușii, Cierul Băbușii, iar în etapele (straturile) ulterioare: Fundul Băbușii, Bahna Băbușii, Coasta Băbușii, Capul Dealului (Băbușa); Pădurea Fundul Băbușii, Dealul din Fundul Băbușii, Pîrîul de la Fund, Fundul Băbușa, Drumul Capu Dealului. Tautologiile toponimice sunt formații
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
formații care, analizate fără a se ține seama de specificul semantic și structural al toponimelor, pot crea impresia unor tautologii toponimice, cum au fost ele numite (Balta Jezerului, Apa Hududoiului, Drumu Colnicului, Dealu Piscului, Balta Lacului, Balta Ochiului, Coasta Cucii, Gîrla Gîldăului) sau a unor îmbinări ilogice din perspectiva limbii comune (Valea lu Scaun, Cioaca lu Gărgălie, Vîlceaua cu Ioana, Vîlceaua cu Pătru). Condensarea lexico-semantică onimizantă rezultă din intersectarea conversiunii și a combinării cu particularizatorii lexicogramaticali. Exemple de toponime apărute prin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
toponime străine din zonă, deci crearea prin polarizare a altor nume de locuri, au realizat o romînii, cum este cazul lui Sibișel, derivat de la Sebeș (< magh. szebes, „repede“), sau al lui Căltăbășel, derivat de la Căltăbău (< germ. kalt, „rece“ + Bach, „pîrîu, gîrlă“). Unele „neconcordanțe“ gramaticale, care sunt de fapt deformări în timp ale structurii toponimelor impuse tacit de acordul subînțeles cu entopicul care denumea generic topicul respectiv, presupun parcurgerea de către numele respective a unor stagii îndelungi de „prelucrare“ fonetică și gramaticală și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Mitropoliei, Băltiș, Calea Piscului, Dealul Piscului (iată o tautologie toponimică urbană!), Cîmpul Filaret, Cocioc, Drumul Broștenilor, Fundătura Fluturelui, Gîrlița, Grădina cu Duzu, Grădina cu Zarzavaturi, Heleșteul lui Tîrcă, În Băltărie, În Băltiș, În Grindiș, În Gropi, În Mărginia Bucureștiului, Între Gîrle, La Luncă, Livedea lui Filaret, Moara Dr. Guchi, Morile Foișor, Privalul, Puțu Foișor, Ulița Grădinarilor, Ulița Măturari, Ulița Mielușelei, Ulița Paiului, Ulița Strugurari, Ulița Tabacilor, Ulița Tăierii (de vite), Vadurile Mirelui, Via Brînzaru, Vadul Moșului, Via Cupețului, Viile Paharnicului Enache
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Crovu cu Călcadză. Dicționarul geografic al Romîniei, publicat în 2008, nu-l consemnează, considerîndu-l probabil neînsemnat geografic și de uz restrîns. Informatorul care l-a indicat (pentru Dicționarul toponimic al Banatului) a precizat că în zonă crește o floare „de gîrlă“ de culoare galbenă numită călcadză (cu o formă dialectală). V. Frățilă identifică această floare cu planta numită popular calce, calcea calului, bulbuc, bulbucel, capră nemțească, scalce. Sursele lexicografice indică sinonimiile calce-mare = rostopască, calce-mică = untișor și, de asemenea, o floare cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
etimologic: optsprezece nume Bistra care desemnează nouă ape, două păduri, patru sate, două vîrfuri de munte, o rezervație forestieră și un culoar, situate în Ardeal, Banat și Maramureș. Aceste nume sunt formate în slavă de la apelativul v. sl. bistrŭ, „baltă, gîrlă limpede“. Un grup mai restrîns (cinci nume Bistreț, Bistrețu) desemnează un lac, trei sate și o luncă, în Oltenia. Baza este aceeași, v. sl. bistrŭ, dar i s-a adăugat un sufix -ici (rostit -iți), care a evoluat, în varianta
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]