780 matches
-
cel mai iute în afara lumii de țărână. Timpul meu e la el acasă ca o țeavă mare și solidă de eșapament. (iese) SEPP BOTDEJIGODIE: Grohăitul care se prelinge prin gâtlejul de carne, e același grohăit de gâtlej de carne, pentru că gâtlejul încârnățat care stă peste Sepp e unul și același care s-a scurs din primul și cea dintâi jigodie de Sepp care a fugit în lume, și toți copiii înmoșnegiți ai celui dintâi Sepp Botdejigodie împuțit au trebuit să se
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
e unul și același care s-a scurs din primul și cea dintâi jigodie de Sepp care a fugit în lume, și toți copiii înmoșnegiți ai celui dintâi Sepp Botdejigodie împuțit au trebuit să se așeze pe mare morman de gâtlejuri încârnățate. (chicotește) Cuvintele nu ieșeau ca lumea din gâtlej și se tot vorbea despre țărâna cărnii de mai de jos, înăuntru într-un tufiș la grămadă cu unul și același împotriva tuturor durerilor. Când gâtlejul se cască ca lumea, atunci
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
primul și cea dintâi jigodie de Sepp care a fugit în lume, și toți copiii înmoșnegiți ai celui dintâi Sepp Botdejigodie împuțit au trebuit să se așeze pe mare morman de gâtlejuri încârnățate. (chicotește) Cuvintele nu ieșeau ca lumea din gâtlej și se tot vorbea despre țărâna cărnii de mai de jos, înăuntru într-un tufiș la grămadă cu unul și același împotriva tuturor durerilor. Când gâtlejul se cască ca lumea, atunci ochii se dau peste cap și cade al dinăuntru
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
așeze pe mare morman de gâtlejuri încârnățate. (chicotește) Cuvintele nu ieșeau ca lumea din gâtlej și se tot vorbea despre țărâna cărnii de mai de jos, înăuntru într-un tufiș la grămadă cu unul și același împotriva tuturor durerilor. Când gâtlejul se cască ca lumea, atunci ochii se dau peste cap și cade al dinăuntru nostru în closet și se înneacă de bună voie în adânc. (se scarpină pe burtă și gâfâie de plăcere) .... Fiecare înfometare nu-i decât înlocuitorul Adjunctului
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mâinile mele Așteaptă Mâinile ca să le terciuiască Haa (Șchioapătă în spatele scenei la câine ca să-l sugrume și să-l lovească. Câinele chelăleie și se tânguie în mod corespunzător) Mâine am să-ți las o scânteie de la un câine viu Pentru gâtlejul meu de mâine. (îl lasă pe câine în pace) Chiar și un câine fără bot de câine Fără Sepp Poate să-și ducă viața Până se plictisește De viața lui (lovește încă odată câinele) Cară-te Și înfulecă din propria
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pădure. COMPOZITORUL: Of, oameni buni, asta a fost o sărbătoare, unul împotriva tuturor, fără ca măcar un singur sunet să sară în următorul lac cu bere. Și bine îi mai stă pe un ciot de copac imaginar cu pumnul înfipt în gâtlej. Pumnul se trage afară, se șterge pe ultimele, incredibil de roșii, buze și își încălzește pumnul între picioare. IMPRESARUL: Și ce a povestit acum limba voastră lucrurilor din afara limbii? Ce are vorbirea voastră cu lucrurile de afară? Nici un om nu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
-mi... Suptul, gaura de serviciu pentru.... Eh... iubirea puturoasă, de fapt totul (arată spre Mariedl) Una ca ea, ca aia de colo... Mariedl e și o gaură strâmtă și ascunsă pentru nenorocitul de noroc puturos. Strigătul îți rămâne înghețat în gâtlej... și gâtlejul e Mariedl. Ho-ho, hi-ha-ha, moartea e aici... Mariedl își suflecă rochia și îi pune lui taică-său cuțitul la beregată. Nu te uita din nou așa, Mariedl. N-o să mă înjunghii tu pe mine, văd eu că-mi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
gaura de serviciu pentru.... Eh... iubirea puturoasă, de fapt totul (arată spre Mariedl) Una ca ea, ca aia de colo... Mariedl e și o gaură strâmtă și ascunsă pentru nenorocitul de noroc puturos. Strigătul îți rămâne înghețat în gâtlej... și gâtlejul e Mariedl. Ho-ho, hi-ha-ha, moartea e aici... Mariedl își suflecă rochia și îi pune lui taică-său cuțitul la beregată. Nu te uita din nou așa, Mariedl. N-o să mă înjunghii tu pe mine, văd eu că-mi vrei moartea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
atmosfera În bucăți, timusul Își Începe deteriorarea gradată imediat după naștere. Până la maturitate se strânge de la mărimea unei inimi de copil, până la cea a unui mic bob de mazăre. 7. A 7-a chakră, centrul gâtului (Vishuddha), este localizată În gâtlej și ajută la colectarea energiei pranice care ne Înviorează și ne purifică corpurile. Acționează de asemenea ca un culoar de comunicație pentru Conștiință, și coordonează energiile corpului cu energiile capului. 8. A 8-a chakră, Izvorul Visurilor, este actualmente doar
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
I-nvoci pe zei în van. LEAR: O, sclav! Necredincios! ( Pune mîna pe sabie) ALBANY ȘI CORNWALL: Drag domn, reține-te! KENT: Ucide-ți doctorul și plata-ți da Infectei boli. Ia-ți darul îndărăt, Ori, cît pot scoate strigat din gîtlej, Îți spun: faci rău! LEAR: Asculta, trădător, Pe jurămîntul de vasal, ascultă-mă; That thou hast sought to make uș break our vow, Which we durst never yet, and with strained pride To come betwixt our sentence and our power
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
prelinse ușor pe la colțul ochiului care se închidea, căzu pe pământul care chircindu- se puțin, scoase acel zgomot metalic, acel nesuferit zornăit de tinichea. Se zbătea să iasă din strânsoarea pleoapei, vru să strige dar strigătul rămase agățat undeva prin gâtlej. Iar zornăitul acela se auzea din ce în ce mai tare... - Mihule, trezește-te măi bărbate, ce dracu dai așa din picioare? Măcar de ți-ai scoate sărăciile acelea de pinteni. - Femeie, iar am visat ochiul acela - Ce ochi, care ochi? Ție-ți mai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
adânc o apă călduță îl învălui și îl inundă treptat, ridică încet cu luare aminte capul, îi văzu atunci pe ceilalți mici, îl văzu pe Lăscărică gesticulând, caraghios ca o paiață, cu glasul său când răgușit, când curat ca și cum în gâtlejul înăsprit de tutun s-ar fi înțepenit ceva. „Miliția a căutat peste tot și la gară, la autogară, pe când veneam încoace tocmai soseau oamenii de la trenul de seară și numai despre asta vorbeau., nimeni nu știe nimic, nimeni nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ore de mers normal. La capătul drumului, îl aștepta nevasta și cei doi fii ai săi: Naganok și Zagadok. Încă un mic efort și va fi cel mai fericit om din Ținuturile Arctice! De bucurie simțea nevoia să scoată pe gâtlej cât mai multe chiote cu care, în același timp, să-și încurajeze și câinii. Deși se grăbea, trebuia să fie atent, atât el cât și câinii, la ravenele destul de mari săpate în blocurile de gheață, la crăpăturile sau crevasele, apărute
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ori că le-au disprețuit?” (Origen, Contra lui Celsus, cartea a VIII-a, cap. XLVI, în PSB, vol. 9, p. 541) „Și toți proorocii, împrumutând organele lor vocale Duhului ce răsuna în ei, se făceau dulceață, făcând să izvorască prin gâtlejul lor mierea dumnezeiască, pe care o folosesc și împărații și oamenii simpli spre sănătate, și a cărei gustare nu taie pofta prin săturare, ci sporește mai degrabă dorința spre împărtășirea de cele dorite”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
-l păzi de duhuri, dar și pentru a nu i se "lega" mintea; în Bucovina există un descântec devenit cu timpul o rugă pentru sănătate: "Sfinte Augustine, Și tu Sfinte Trifoane, luați tulburarea cugetului, din creștetul capului, dinăuntrul creierului, din gâtlejul gâtului"14. În același scop, în Moldova, în special în regiunile riverane Prutului, este sărbătorit Sfântul Trifon, "Trif cel Nebun", a cărui zi (1 februarie) este păzită de oameni și sărbătorită "să nu înnebunească". Se consemnează de către A. Gorovei 15
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ființa, pătrunzându-i până în fiecare mădular. Răvășit, se îndreptă cu pași mărunți și împiedicați spre tindă. Luă o cană și o scufundă în donița plină cu apă de fântână. Bău pe nerăsuflate, pentru a-și ostoi setea care îi ardea gâtlejul. Se uită apoi spre doagele care dădeau să plesnească. Se gândi că trebuie să-și facă vreme să le dreagă, dar nicidecum într-o zi de sărbătoare. Umplu un ulcior și își turnă apă peste față și corp, spălându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
tăcut o clipă. La muierea mea. Era blondă, dulce. Avea ochi căprui, ca și fie-mea. Dar să știi: la băiat nu mă pot gândi. Mă apucă așa, o disperare neagră și Îmi vine să urlu până mi se rupe gâtlejul. Odată am făcut-o, am urlat de era să mi-l rup de-adevăratelea. Era la o pensiune, și proprietăreasa m-a crezut nebun. Două zile n-am mai putut vorbi, Închipuiește-ți. Dar la ea mă gândesc. E altceva. După
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
-i dea altceva decât ce-i trebuia lui Faulques. Asta-i bine, și-a zis. Se potrivește, fără Îndoială. E perfect. Și-a mai turnat coniac În pahar, l-a golit dintr-o suflare și, simțind cum Îi lua foc gâtlejul, a rostit cu glas tare numele lui Olvido. Ciudat nume, s-a gândit. Ce vorbă incertă. Buimac, a pus iar mâna pe sticlă, pe marginea râului morților, Întrezărind pe celălalt mal umbre care se mișcau agale, Îngrădite de cețuri și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de aură, «a-și pune inima pe tavăă simbolizând generozitatea, compasiunea, empatia; - «o inimă de piatrăă, «o inimă de gheațăă, «fără inimăă, exprimând insensibilitatea, indiferența; - în sfârșit, «a fi în inima a cevaă, adică a ocupa locul central, principal. Gât, gâtlej Gâtul constituie o zonă corporală cu multe semnificații, din cauză că asigură legătura dintre cap și corp, adică între planul material și planul spiritual. Ca urmare, visul vorbește adesea, în funcție de scenariu, de potrivire sau de nepotrivire între sus și jos, între dorință
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
durere (25); girafă (22); colier (16); lanț (15); voce (15); om (13); răceală (13); legătură (12); susținere (12); subțire (9); esofag (8); organ (8); fular (7); mîncare (7); parte a corpului (7); scurt (7); gol (6); lanț (6); amigdale (5); gîtlej (5); înghiți (5); roșu (5); sprijin (5); eșarfă (4); frumos (4); gros (4); lănțișor (4); limbă (4); piele (4); umflat (4); ureche (4); bijuterii (3); faringe (3); găină (3); gură (3); a înghiți (3); lebădă (3); sărut (3); sete (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
V. Nicolescu o detașare care permite respirația necesară pentru a crea imagini voit alese și de aceea ușor sărăcite de văpaie; văpaia, cum ne spune însuși poetul, devine transparentă: "Năvălind ca sămânța fierbinte a vulcanului,/ iarba foșnind din pahare, în gâtlejul speranței,/ arzând prin acvarii și-n miezul tăcerii, ninsoare verde-a pământului,/ iarbă." Există o față exterioară a lumii, reprezentată de-un dans ușor, superficial, menit sa acopere o lume gravă; dansăm peste lumina ce moare, peste trena tristeții, peste
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
va lua nimene într-o seamă cînd vorbește în adunări. Nu-i bine să mănînci la straturi, că face ceapa sau usturoiul viermi. Dacă vreun copil mic se îneacă cu vreun fel de bucate sau băutură, e bine a zice: „Gîtlejul lupului, firul macului“, și nu-l va strica nimica. Cînd cuiva îi scapă de la gură o bucată de mîncare, i-i foame iubitului aceluia. Cînd îți cade bucătura din mînă la masă, te vorbește cineva de rău. Cînd îți cade
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită a lingurii găzar - vînzător de petrol lampant ghilit - albitul pînzei ghioc - coajă de ou ghizd(ea) - lada de deasupra fîntînii gîci (a) - a descoperi gîlci - inflamație a ganglionilor gîtului gîrlă - cută, pliu gîtlan - gîtlej glistir - clistir goană - vînătoare gobaie - gobac, pasăre de curte gogoașă - excrescență sferică pe creangă gorăi (a) - a gărăi, a cîrîi gorgoasă - fruct cu sîmbure goz - gunoi gresie - piatră de ascuțit gropan - groapă cu apă pentru păsări guri (a) - a pregăti
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de local, în care altă mîngîiere oricum n-aveam!... Cît timp V. trăgea din sticla jumătatea rămasă parcă mai gustoasă ca oricînd secretarul organizației recapitula, cu sobrietate, cele auzite și privea, cu tristețe, cele ce se deșertau cu repeziciune, pe gîtlejul tăbăcit și mereu însetat al culturnicului. Cînd sticla rămase goală, oftară amîndoi, scurt, rusește. Așa tovarășe, e bine că ai înțeles exact cum e cu decretul 400, proaspăt sosit de la cabinetul 2!... (încet) ...ia dracu' sticla, că o găsește pe-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pădurii iraționale, căci pentru a cunoaște trebuie să descinzi în abis. Cartea lui Calvino, prin analogie, nu este doar o sinteză realizată prin decodificarea portretelor Sfinților Gheorghe și Ieronim: "Eroul istoriei este acela care în oraș își îndreaptă lancea către gâtlejul balaurului și în singurătate ține pe lângă el un leu zdravăn, luându-l ca paznic și protector domestic, dar fără să-i ascundă natura de fiară", ci și un compendiu de performanțe ludice și profeții ce țes pe dedesubt poveștile lumii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]