5,287 matches
-
mai ușor aerul superficial care adie pe scenă. Oricum ar fi, este o distanță între provocarea pe care Pelicanul lui Strindberg (spectacol făcut de Dan Vasile la Teatrul Național din Iași pentru care a fost nominalizat la ediția ultimă a Galei Uniter la Premiul pentru debut) a constituit-o pentru Dan Vasile, pentru trupă și spectatori și această mizanscenă cosmetizată, dar ostenită. Regizorul nu a fost ajutat nici de scenografa Alina Herescu. Ea n-a rezolvat un spațiu în care să
Electra în 2001 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16162_a_17487]
-
a laureaților pentru imagine, coloană sonoră, costume cu personajele antrenate indiferent de sex într-o continuă cascadorie coregrafiată cu virtuozitate de același maestru care l-a propulsat în viitor pe Matrix, Yuen Wo-Ping. De unde și momentul dansant din spectacolul de gală, fără nici o legătură însă cu vraja și hazul indicibil al zborului din basmul cinematografic Tigru și dragon (prezentat la Cinemateca Română în versiunea mandarineză care i-a adus trofeul!). Nostim mi se pare faptul că cel mai intelectualist film (dintre
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
Marina Constantinescu De zece ani, este prima oară cînd urmăresc la televizor transmisiunea Galei Premiilor UNITER și nu din sala Teatrelor Odeon sau Național, a Operei sau a Sălii Palatului. Ci de pe canapeaua personală, din motive personale, cu aceleași emoții însă. Dezinteresul Televiziunii naționale pentru cultură, pentru teatru în mod special (deși în fruntea
Omenescul este uneori prea omenesc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16259_a_17584]
-
dar trebuie și pedepsit pentru opțiunile sale. Confundînd persoana lui Ion Caramitru cu UNITER-ul, în ultimă instanță, directorii Canalului 1 al TVR au decis că nu doresc să mai colaboreze, ca de zece ani încoace, și să preia spectacolul Galei în transmisie directă. Un spectacol unic de o importanță majoră pentru oamenii de teatru și spectatorii din România, pentru valorile lui și pentru cei care le iubesc și le respectă, nu convine astăzi cu linia comercialului și a mediocrității pe
Omenescul este uneori prea omenesc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16259_a_17584]
-
nu convine astăzi cu linia comercialului și a mediocrității pe care s-a înscris televiziunea. Mi se pare firesc. De aceea, vreau să o felicit sincer pe Sanda Vișan, directoarea Canalului 2 al TVR, pentru opțiunea domniei sale de a prelua Gala UNITER în direct, echipa de profesioniști care, făcînd prima oară asta, au dovedit prețuire față de cultură, față de teatru, față de cei care, fanatici, se încăpățînează să facă această meserie în condiții ce le sînt total potrivnice. Din păcate, convulsiile societății în
Omenescul este uneori prea omenesc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16259_a_17584]
-
această meserie în condiții ce le sînt total potrivnice. Din păcate, convulsiile societății în care trăim precum și acelea care s-au cuibărit în noi, degradarea socială și umană nu pot lăsa fără urmări și breasla noastră. Căci, oameni sîntem! Reușita Galei ține de două lucruri: în primul rînd de felul în care fiecare din noi încarcă de valoare nominalizările, de respectul pe care nominalizații înșiși îl au față de această distincție (față de ei, cu alte cuvinte) și față de colegii lor. Asta se
Omenescul este uneori prea omenesc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16259_a_17584]
-
top-urile ș.a.m.d. O împlinire regizorală și spectacologică specială și de un maxim rafinament este Saragosa - 66 de zile al lui Alexandru Dabija, un punct important al stagiunii trecute, care nu se regăsește în nici un fel în palmaresul Galei deși izbînda a fost recunoscută. Perturbări de acest gen, distorsiuni umane emoționale și contextuale puse în locul sentimentului de maximă răspundere morală și estetică au afectat imaginea Galei. Mi se pare o enormă eroare, regretabilă, care nu se poate înscrie nici măcar
Omenescul este uneori prea omenesc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16259_a_17584]
-
important al stagiunii trecute, care nu se regăsește în nici un fel în palmaresul Galei deși izbînda a fost recunoscută. Perturbări de acest gen, distorsiuni umane emoționale și contextuale puse în locul sentimentului de maximă răspundere morală și estetică au afectat imaginea Galei. Mi se pare o enormă eroare, regretabilă, care nu se poate înscrie nici măcar la capitolul "o nebunie" a juriului, o extravaganță. Însuși discursul inteligent al regizorului Alexandru Tocilescu era marcat de o uluială, dincolo, desigur, de bucuria firească. Premiile nu
Omenescul este uneori prea omenesc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16259_a_17584]
-
acordate de Senatul UNITER pentru asta), ci punctual, în dimensiunile unei stagiuni. Or, la acest capitol - cel mai bun spectacol - nu este reflectată realitatea, nici măcar party-pris-urile, ci o distorsiune a ei. Lucrul periculos este unul singur: imaginea UNITER-ului, a Galei care riscă să-și piardă din credibilitate. Apoi, în mod grav și nedrept, totul se sparge în capul lui Caramitru, care iese șifonat fără vină. Am făcut și eu parte dintr-un juriu final și pot afirma neamestecul său în
Omenescul este uneori prea omenesc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16259_a_17584]
-
de o schimbare în felul de a alege juriile sau mai știu eu ce. Un lucru este cert: dacă nu ne dăm strălucirea cuvenită singuri, nu e cazul să o așteptăm din altă parte. Depinde și de noi ca miza Galei să fie mare, ca premiile să se apropie de realitate (niciodată nu va fi toată lumea mulțumită și nici n-are cum să se întîmple asta undeva în lume) și să o pună în valoare, ca solidaritatea să se manifeste în
Omenescul este uneori prea omenesc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16259_a_17584]
-
Fănuș Neagu se disting în proza românească printr-un limbaj pitoresc și rafinat. Inspirîndu-se cu predilecție din lumea fabuloasă a Bărăganului și a împrejurimilor Brăilei, Fănuș Neagu se alătură, prin viziune și stil, seriei de prozatori ce îi cuprinde pe Gala Galaction, Panait Istrati, V. Voiculescu și Șt. Bănulescu". De astă dată sînt convins că autorul speră că formularea sa va fi învățată pe de rost de elevul care are de-a face cu manualul său. Or, nu acesta e rostul
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
de un an și jumătate, a oricărei premiere autohtone, gîndind la fel de oximoronic-schizoid în vidul filmografic, precum în abundența pompată de odinioară. Se rezolvă astfel automat și numita globalizare. La relansarea filmului (retehnologizat) Mihai Viteazul de Sergiu Nicolaescu, la spectacolul de gală de anul trecut de la Cinema Patria, invitații speciali - avîndu-l în loja centrală pe Ion Iliescu în campanie preelectorală - l-au ascultat mai întîi admirativ pe regizor sugerînd cît se poate de transparent, de pe podium, că el e cel mai bun
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
noutate a actualei ediții: producțiile provenind din Bătrânul continent au dominat fără drept de apel toate secțiunile nu doar cea a competiției oficiale, cum s-a întâmplat în anii precedenți. Mai mult, ele au furnizat chiar și "coperțile" Festivalului: în gala de deschidere, joi 18 ianuarie - Billy Elliot (debutul în filmul de lung metraj al regizorului englez de teatru Stephan Daldry), iar la ceremonia de închidere, sâmbătă 27 ianuarie - Harrison's Flowers (film semnat de francezul Elie Chouraqui, cu o neașteptat
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
Sînt momente cînd ești atît de puțin adecvat la expresie, încît pînă și laconismul densității îți poate părea redundant. * Orice scriitor are nevoie de un decor cultural, cu condiția să nu se rezume la acesta, precum la o masă de gală, impecabil orînduită, de pe care lipsesc însă bucatele și băuturile. * Să fie caracteristică pentru francezi o elegantă eludare a morții, amestec de mondenitate și "diplomație"? Moartea e prea certă, s-o uităm, așadar" (Balzac); "Moartea nu e mare lucru, durerea contează
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
au oferit alte trei titluri recente. Filme urmărite cu interes maxim de către artiștii din delegația română: două actrițe și cinci actori, un tînăr regizor și o fotografă. Cineaști care - din rațiuni obscure - n-au fost prezentați publicului în seara de gală, rămînînd "să dialogheze" doar pe ecran cu vedetele autohtone absente. Atît Magda Catone - cu rolul ei de veselă prostituată în E pericoloso sporgersi și cele două personaje secundare, soția posesivă și respectiv cicălitoare din Față în față și Zapping, cît
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
rînd. Am remarcat-o pe Ana-Maria Marinca, absolventă 2000 de la Iași (Secția arta actorului mînuitor de păpuși și marionete), o prezență specială, fragilă, dar și plină de forță, pe care am întîlnit - în vara aceasta în concursul de preselecție pentru Gala Tînărului Actor (la Mangalia a obținut și Premiul de interpretare la Secțiunea individual). Rolul Suzy este debutul ei pe o scenă profesionistă. Cred că a pășit cu dreptul și, în ciuda unei inhibiții, există resurse pentru a o depăși. Și pe
Femeile lui Afrim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16560_a_17885]
-
individual). Rolul Suzy este debutul ei pe o scenă profesionistă. Cred că a pășit cu dreptul și, în ciuda unei inhibiții, există resurse pentru a o depăși. Și pe Clara Flores (Mercedes) o cunosc tot dintr-o selecție (1999) pentru aceeași Gală. Este un actor care își iubește profesia. Și pe ea o văd pentru prima oară într-un spectacol. Privind în urmă, nu găsesc o evoluție. Folosește aceleași mijloace, bine, dar neduse în altă zonă. Greutatea spectacolului lui Radu Afrim stă
Femeile lui Afrim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16560_a_17885]
-
cea despre care se spunea că ori de cîte ori unul din artiștii care-i stăteau în preajmă se afla într-o fază de efervescență creatoare, trebuie să fi fost îndrăgostit pînă peste urechi de ea: Helena Diakonoff Deluvine, alias "Gala". Cu zece ani mai mare decît cel de care avea să-și lege cel mai durabil numele, Gala este întruparea unei noi tipologii a muzei moderne. La tradiționalele calități de inspiratoare, educatoare, iubită, mamă, îngrijitoare, Gala adaugă nebănuite competențe "manageriale
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
se afla într-o fază de efervescență creatoare, trebuie să fi fost îndrăgostit pînă peste urechi de ea: Helena Diakonoff Deluvine, alias "Gala". Cu zece ani mai mare decît cel de care avea să-și lege cel mai durabil numele, Gala este întruparea unei noi tipologii a muzei moderne. La tradiționalele calități de inspiratoare, educatoare, iubită, mamă, îngrijitoare, Gala adaugă nebănuite competențe "manageriale", o aprigă activitate impresarială și cîteva nebănuite și foarte lucrative strategii de marketing. Dacă începutul relației matrimoniale a
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
furtunos trecut amoros cînd l-a întîlnit pe Dali. Căsătorită cu Paul Eluard, pe care-l cunoscuse într-un sanatoriu de tuberculoși în Elveția, a fost legată de grupul suprarealist într-atît încît a fost supranumită mama acestuia, apelativ pe care Gala l-a respins, afirmînd: "Puteți să mă numiți merde dar nu mčre (precizare nu tocmai falsă fiindcă Gala a refuzat toată viața ei să fie o mamă pentru Cecile, fiica ei și a lui Paul, aceasta fiind crescută de părinții
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
și împreună cu soțul ei Paul Eluard întreține un notoriu ménage ŕ trois în cercurile deja imune la scandal, ale suprarealiștilor. În august 1929, însoțită de Paul Eluard, de René și Georgette Magritte, de Luis Buńuel și de alți cîțiva amici, Gala sosește în satul de pescari Cadaques. Cît timp Dali și Buńuel aveau să lucreze la un scenariu care să continue povestea cinematografică plină de succes a Cîinelui Andaluz, mica societate urma să petreacă o scurtă vacanță în sătucul de pe malul
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
scurtă vacanță în sătucul de pe malul mării. În vederea întîlnirii cu Gala, Dali își pregătește cu sîrg o apariție ieșită din comun (scena este descrisă în autobiografia Viața secretă a lui Salvador Dali). Preparativele dau măsura renumelui de care se bucura Gala, iar osteneala lui Dali nu rămîne nerăsplătită. Muza nu se sperie nici de costumația, nici de mirosul pestilențial pe care Dali îl răspîndea în juru-i (întreținîndu-și deliberat renumele de "coprofag"). Îl ia de mînă pe tînărul de 20 de ani
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
pe tînărul de 20 de ani, promițîndu-i că "nu se vor mai despărți niciodată". Căsătoria legală a celor doi avea să se oficieze mult mai tîrziu, cu binecuvîntarea Papei Pius al XII-lea , după ce Dali, în tablourile lui, îi conferise Galei (care era orice altceva decît angelică) trăsăturile unei Madone, ale unei sfinte. Finalul relației lor matrimoniale este dezgustător și sordid. Gala nu greșise mizînd pe Dali: mina de aur părea inepuizabilă și talentele ei de a o exploata depășiseră orice
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
se oficieze mult mai tîrziu, cu binecuvîntarea Papei Pius al XII-lea , după ce Dali, în tablourile lui, îi conferise Galei (care era orice altceva decît angelică) trăsăturile unei Madone, ale unei sfinte. Finalul relației lor matrimoniale este dezgustător și sordid. Gala nu greșise mizînd pe Dali: mina de aur părea inepuizabilă și talentele ei de a o exploata depășiseră orice imaginație. La anii senectuții Gala se avîntă în legături amoroase cu tineri pe care-i copleșește de cadouri în timp ce pe Salvador
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
anii senectuții Gala se avîntă în legături amoroase cu tineri pe care-i copleșește de cadouri în timp ce pe Salvador Dali îl tiranizează, îl jignește, cum nu se poate mai vehement - notează psihiatrul francez Pierre Roumeguere, în 1981. În iunie 1982 Gala se stinge din viață la Port Lligat și ultimul episod al vieții ei are toate însușirile unei înscenări suprarealiste. În testament ea scrisese că vrea să-și petreacă ultimele ore pămîntești la castelul Pubol și să fie înmormîntată în costumul
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]