700 matches
-
document excepțional, Codul claudian, text gravat descoperit la Lyon și conținînd un discurs al împăratului Claudiu, pronunțat în 47-48 d.I.C. în fața Senatului Romei și cunoscut și prin intermediul unui pasaj din Annales al istoricului Tacitus. În urma unui demers al unor notabili galici, Claudiu anunță Senatului dorința sa de a permite accesul la magistraturile romane, ius honorum, tuturor cetățenilor romani din Galia, inclusiv celor care aparțin unei cetăți latine. Senatul acceptă cu reticență pentru edueni (document 1, p.57), dar această concesionare a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din Galia, inclusiv celor care aparțin unei cetăți latine. Senatul acceptă cu reticență pentru edueni (document 1, p.57), dar această concesionare a trebuit să fie apoi extinsă și la alte cetăți. În acest fel, în cursul secolului I, nobilimea galică se integrează din ce în ce mai mult puterii romane. Unii nobili obțin la începutul Imperiului dreptul de cetate și numele lor păstrează mărturia acestui lucru, căci reiau pe cel de Cezar și de Augustus: Caius Iulius. Această generație de "Iulius" este ilustrată de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
santonul Caius Iulius Rufus, care pune să i se graveze genealogia pe arcul pe care-l oferă orașului Saintes, mergînd în urmă pînă la străbunicul său, Epotsorovidus, care va fi trăit în epoca Galiei imdependente și care poartă un nume galic. Textul mai precizează și că el a fost flamen, preot al cultului imperial, la Saintes (document 2, p.58). Îl regăsim la Lyon, preot al celor trei Galii. Prin intermediul cultului imperial se pune atunci problema relațiilor și elementelor de coeziune
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
erau foarte vechi și a trebuit să sfîrșească prin a-și da acordul pentru celelalte popoare, ceea ce explică afișarea documentului la Lyon. Aceste două extrase oferă o mărturie prețioasă despre politica dusă de Roma în provincii și despre integrarea nobilimii galice după un secol de ocupație romană. DOCUMENT 2 Un notabil gal la începutul Imperiului (către anii 19-20 d.I.C.) 1.Inscripția de pe arcul de la Saintes: "Caius Iulius Rufus, fiul lui Caius Iulius Otuaneunus, nepot al lui Caius Iulius Gedemon, strănepot al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și joacă un rol esențial pentru cultul imperial. Averea lor este considerabilă pentru a pune să se construiască un arc la Saintes și un amfiteatru la Lyon, în prima jumătate a secolului I d.I.C. Genealogia acestei familii: EPOTSOROVIDUS (numele este galic) C. IULIUS GEDEMON C. IULIUS OTUANEUNUS C. IULIUS RUFUS I C. IULIUS RUFUS II 5. Civilizația galo-romană (secolele I-II d.I.C.) Cu amplul său decor monumental și cu multiplele sale activități, orașul este centrul noii lumi galo-romane. Dar el nu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
IULIUS RUFUS II 5. Civilizația galo-romană (secolele I-II d.I.C.) Cu amplul său decor monumental și cu multiplele sale activități, orașul este centrul noii lumi galo-romane. Dar el nu există decît datorită unei intense vieți rurale unde fuzionează vechile tradiții galice și organizarea romană. Viața religioasă, unde se învecinează divinități galice, romane și orientale și unde apar primele forme ale creștinismului, ilustrează dinamismul acestei civilizații galo-romane. În ciuda preponderenței vieții rurale asupra tuturor celorlalte forme de activitate, noțiunea de civilizație galo-romană este
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Cu amplul său decor monumental și cu multiplele sale activități, orașul este centrul noii lumi galo-romane. Dar el nu există decît datorită unei intense vieți rurale unde fuzionează vechile tradiții galice și organizarea romană. Viața religioasă, unde se învecinează divinități galice, romane și orientale și unde apar primele forme ale creștinismului, ilustrează dinamismul acestei civilizații galo-romane. În ciuda preponderenței vieții rurale asupra tuturor celorlalte forme de activitate, noțiunea de civilizație galo-romană este legată mai întîi de oraș, paradox al Galiei dar și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al Galiei dar și al altor provincii ale Imperiului roman. În lumea greco-romană, formele dominante ale puterii și ale vieții sociale și economice se afirmă în modul cel mai clar în orașe. Totuși, confruntarea sau întîlnrea între cele două culturi, galică și romană, își găsesc domeniul de predilecție în mutațiile din peisajul rural și în evoluția mentalităților religioase. O civilizație urbană Urmaș al unei ocupații vechi precum Lutetia (Paris) și Alesia (Alise-Sainte-Reine) sau creație romană recentă precum Augustodunum (Autun) și Mediolanum
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
încă din neolitic, dar ei aduc aici tipuri noi de organizare a solului și a proprietății. Forța tradițiilor. Satul rămîne prin excelență sectorul unde s-au păstrat tradițiile indigene. Țăranul gal continuă să-și vorbească limba, așa cum o atestă calendarul galic de la Coligny (Ain); el se îmbracă precum strămoșii săi, cu pantaloni, bracae, nădragi, pe deasupra cărora poartă o tunică și o capă, sagum, manta de război, sau un mantou fără mîneci, caracalla, adoptat de fiul împăratului Severus, care și-a tras
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mîneci, caracalla, adoptat de fiul împăratului Severus, care și-a tras de aici și porecla. Habitatul este sumar: o colibă din lemn sau căsuță din piatră spartă. În schimb, mijloacele de transport sînt bine dezvoltate și adaptate. Carul derivă din galicul carrus; mai era și benna, benă, și o căruță cu două roți și schelet din lemn, carpentum, care a dat cuvîntul "șarpantă". Dar tehnicile agricole erau cele mai vestite: practica îngrășării pămîntului cu soluție de var la edueni și la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a îngrășării pămîntului cu marnă în nord, calitatea uneltelor precum secera cea mare, secerătoarea trevililor și a remilor, vallus-ul, cu dinți metalici în partea din față pentru a tăia spicele, tras de un animal. Marca Romei: cadastru și vilă. Satele galice sînt supuse într-adevăr unei remodelări profunde după cucerire. Primul agent al acestei remodelări este împărțirea în centurii a solului și regularizarea ținuturilor care sînt împărțite în pătrate pentru o mai bună ocupare și un randament mai bun. Cu nuanțe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la începutul secolului al II-lea d.I.C. În legătură cu cadastrul sau independent de el, cea de-a doua modificare adusă de Roma este introducerea unui sistem de exploatare legat de un nou tip de habitat dispersat, vila. Atestate pe ansmblul teritoriului galic, vilele se compun din mai multe clădiri construite în mijlocul domeniului, loc numit fundus. Ele au numeroase puncte comune, mai ales în cazul marilor cîmpii din nordul Franței. O primă parte, în jurul unei curți pătrate, cuprinde locuința proprietarului, pars urbana, adesea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este în același timp un indiciu al densității ocupării satelor și al efortului de asimilare a populațiilor rurale. În această chestiune, factorii religioși joacă de asemenea un rol esențial. Lumea zeilor Nu există opoziție fundamentală între concepțiile romane și cele galice despre divinitate și, chiar de la începutul cuceririi, Cezar face din Mercur zeul cel mai important al Galilor. În realitate, în afară de eliminarea clerului druidic, religia galică a putut să subziste. Asimilarea zeilor, interpretatio, s-a făcut în ambele sensuri, iar contactele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
asemenea un rol esențial. Lumea zeilor Nu există opoziție fundamentală între concepțiile romane și cele galice despre divinitate și, chiar de la începutul cuceririi, Cezar face din Mercur zeul cel mai important al Galilor. În realitate, în afară de eliminarea clerului druidic, religia galică a putut să subziste. Asimilarea zeilor, interpretatio, s-a făcut în ambele sensuri, iar contactele între cultele galice și cultele romane au avut drept rezultat o îmbogățire reciprocă. Permanențele indigene. Cultele indigene au lăsat mărturii abundente, din care nu vom
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și, chiar de la începutul cuceririi, Cezar face din Mercur zeul cel mai important al Galilor. În realitate, în afară de eliminarea clerului druidic, religia galică a putut să subziste. Asimilarea zeilor, interpretatio, s-a făcut în ambele sensuri, iar contactele între cultele galice și cultele romane au avut drept rezultat o îmbogățire reciprocă. Permanențele indigene. Cultele indigene au lăsat mărturii abundente, din care nu vom lua decît cîteva exemple. Unul dintre primele documente în care zeii galici sînt reprezentați împreună cu zeii romani este
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ambele sensuri, iar contactele între cultele galice și cultele romane au avut drept rezultat o îmbogățire reciprocă. Permanențele indigene. Cultele indigene au lăsat mărturii abundente, din care nu vom lua decît cîteva exemple. Unul dintre primele documente în care zeii galici sînt reprezentați împreună cu zeii romani este "stîlpul navigatorilor", oferit de corporația navigatorilor parizieni sub domnia lui Tiberius (14-31 d.I.C.). Pe el figurează patru zei celtici: Esus, ca tăietor de lemne; Tarvos Trigaranus, taur însoțit de trei păsări; Smertrios, un fel
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ipostază, triada compusă din cele trei divinități de la templul Capitoliului din Roma, Jupiter, Junona, Minerva, are templul său în colonia de la Narbonne. Dar alte forme ale cultului lui Jupiter sînt specifice Galiei. Zeul roman poate fi asimilat cu Taranis, zeul galic al tunetului și al roții. În regiunile din nord-est, el este onorat mai ales prin coloane care au în vîrf un zeu îmbrăcat ca un călăreț zdrobind un monstru. Îl mai găsim încă tronînd în vîrful stîlpilor de tipul "stîlp
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de 600 de reprezentări, din care cea mai celebră a dispărut: o statuie colosală de mai bine de 30m pe vîrful Puy-de-Dôme. În afară de numeroasele statui clasice ale acestui zeu, alte documente prezintă caractere mai indigene: îl găsim ornat cu *colane galice (Isère), în ținută de vînător (Vosges), ca bărbat cu barbă îmbrăcat cu un mantou galic greu (Lezoux), cu mai multe fețe etc. El trebuia să mascheze un mare zeu celt, probabil Smertrios. Pe lîngă aceasta, Mercur primește porecle celte: Mercur
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai bine de 30m pe vîrful Puy-de-Dôme. În afară de numeroasele statui clasice ale acestui zeu, alte documente prezintă caractere mai indigene: îl găsim ornat cu *colane galice (Isère), în ținută de vînător (Vosges), ca bărbat cu barbă îmbrăcat cu un mantou galic greu (Lezoux), cu mai multe fețe etc. El trebuia să mascheze un mare zeu celt, probabil Smertrios. Pe lîngă aceasta, Mercur primește porecle celte: Mercur Visucios, savantul, la Bordeaux; Mercur Atesmerios la Poitiers etc. Dimensiunea cultului lui Mercur depășește deci
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Mercur depășește deci din plin conținutul roman și face din el un zeu popular căruia toponimia actuală îi păstrează încă urma (Saint-Michel-Mont-Mercur în Vandeea). Aceeași evoluție se constată în cazul lui Apollo, asimilat, la Grand (Vosges), cu un zeu galic, Grannus, sau, la Alesia, cu Moritasgus în sanctuarul lui Apollo Moritasgus, în timp ce la Malain (Côte-d' Or), el este asociat cu zeița Sirona. Nu mai trebuie să adăugăm și alte exemple pentru a demonstra bogăția acestei fuziuni între cele două religii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sau tholos, al cărui rol rămîne puțin cunoscut. Dincolo de forum, un ansamblu termal cu mai multe încăperi se învecinează cu locuințe. Pe malul drept a fost amenajat un teatru pe povîrnișurile văii. Planul său este foarte caracteristic pentru originalitatea teatrelor galice, a căror orchestra putea fi de formă circulară, permițînd astfel reprezentații importante și jocuri. Acest ansamblu reprezintă un bun exemplu de contacte culturale între tradițiile celtice și civilizația romană. . 6.De la Imperiul Roman la regatele barbare: crize și transformări (secolele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
III-lea și al IV-lea) Invaziile barbare și disensiunile din sînul puterii romane provoacă o gravă criză în secolul al III-lea. Totuși Galia cunoaște o strălucită reînnoire în secolul al IV-lea. Însă reluarea invaziilor accentuează transformările lumii galice, unde regatele barbare se instalează în cursul secolului al V-lea. După începutul de criză sub domniile lui Marcus Aurelius și a lui Commodus, Galia își regăsește prosperitatea cu dinastia Severilor (193-235). Dar acest echilibru fragil este din nou pus
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prosperitatea cu dinastia Severilor (193-235). Dar acest echilibru fragil este din nou pus sub semnul întrebării de reluarea brutală a invaziilor germanice. După ele, Galia rămîne rănită, dar și transformată. Din nou barbarii sînt cei care pun capăt acestei reînnoiri galice din secolul al IV-lea. Criza din secolul al III-lea Secolul al III-lea corespunde unei epoci de criză pentru întreaga lume romană. Cauzele și aspectele acestei crize sînt foarte complexe și adesea încă puțin cunoscute, dar pentru Galia
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
germanic. În 256, împăratul Galienus vine personal la Colonia pentru a organiza apărarea, pe care o încredințează fiului său Saloninus. În fața incapacității acestuia din urmă, armata de pe Rin îl proclamă împărat, în 260, pe unul dintre șefii săi de origine galică, Postumus: așa ia naștere Imperiul galilor. În realitate, acest imperiu galic nu se constituie contra Romei, ci vrea să se substituie unei puteri centrale ineficace. Postumus creează un Senat și își organizează imperiul. El bate monezi, dintre care unele poartă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
organiza apărarea, pe care o încredințează fiului său Saloninus. În fața incapacității acestuia din urmă, armata de pe Rin îl proclamă împărat, în 260, pe unul dintre șefii săi de origine galică, Postumus: așa ia naștere Imperiul galilor. În realitate, acest imperiu galic nu se constituie contra Romei, ci vrea să se substituie unei puteri centrale ineficace. Postumus creează un Senat și își organizează imperiul. El bate monezi, dintre care unele poartă titlul pe care el și-l atribuie, restitutor Galliarum, restauratorul galilor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]