1,074 matches
-
sînt cu toată mintea axată pe problema care îi preocupă, care îi obsedează. Un amic, profesor, după o reuniune cu savanți, ne invită acasă. Acolo nu găsește cheile de la ușă. După cercetări, se constată că a luat alt pardesiu din garderoba organizată cu ocazia simpozionului. Un alt cunoscut, tot savant, găsește niște chei în tramvai. Doamna taxatoare, vi le las, poate, săracul, le va căuta și să i le dați... Ajuns acasă, nu găsește cheile de la ușă. De fapt, își "găsise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
misiune neverificând imnul României ce trebuia intonat la sosirea pe aeroport, a mers pe "mâna chiliană", ceea ce a făcut să răsune la poalele Anzilor imnul lui Ceaușescu; la o vizită în aceeași perioadă în Maroc a ministrului român de externe, "garderoba "acestuia a rămas la Otopeni și întrucât imediat după sosirea la Rabat Excelența Sa urma să fie primită de Rege, s-a întors Rabatul pe dos contra cronometru pentru a se găsi un smoking pe măsura unui ministru de 1,90
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cum a putut mai bine, pentru a face față unui adversar nemaipomenit de agresiv și fără milă. Ținuta vestimentară a mamei nu era de cea mai bună calitate. Fusese achiziționată de multă vreme iar timpul își lăsase amprenta asupra unei garderobe ale cărei piese cu greu ar fi fost achiziționate chiar și de comercianții ambulanți de haine degradate: telalii! Mi se scrie că ești tulburată Că ți-e dor de mine ne-ncetat Că ades bați drumul supărată În paltonul vechi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dl Cornea uită că nu toți cei care fac gargară cu pietre de râu, asemeni lui Demostene, devin oratori celebri. Cei mai mulți rămân fără dinți. Se ia drept altcineva, când ar fi destul și cine este, dacă ar lăsa ifosele la garderobă. Poate că nu ar fi târziu ca domnișorul Cornea să tragă cu ochiul la ilustrul său tată, dascăl eminent, plin de umor și cu totul lipsit de morgă academică. Elitist, dl Cornea jură pe dictonul: „Quod licet Iovi, non licet
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
au petrecut în interiorul lui Cătălin, trebuie să vă mai spun că, dacă sâmbătă ne-a vizitat într-un pantalon de trening ponosit și rupt, cu o bluză pe măsură, duminică a venit îmbrăcat cu ce avea el mai bun în garderobă, dar care nu ar reprezenta nici pe departe ceva potrivit gusturilor oricăruia dintre noi. Duminică, la prânz, Cătălin a fost invitat la masă de către doamna Maria. Dragii mei, la Slatina, cu toții am considerat că, în Cătălin, a fost descoperit un
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
inventar", primind sfaturi care mai de care mai originale: ia-ți medicamente, ia-ți lucruri groase că acolo e frig, ia-ți telemea și mălai, nu uita o sticlă-două de tărie, că băutorii ăștia de bere așa ceva nu au... Pregătirea "garderobei" mi-a luat mai mult timp, întrucât la capitolul ăsta eram cam "descoperit", fiind fericitul proprietar doar a două costume, un sacou și un pantalon, 8 cămăși albe, câteva cravate, trei perechi de pantofi, un pardesiu și un palton. Beneficiasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de palat", am început să-mi pregătesc plecarea. Nu mai era pregătirea pentru "atașat cultural" la Berlin, ci pentru "șef de misiune" la Santiago, peste ocean, la 12.000 kilometri de casă! Așa că, împreună cu soția, ne-am pus la punct "garderoba", având în vedere că la Santiago urma să fim unicii reprezentanți diplomatici ai unui stat socialist european și că toți ochii autorităților și ai reprezentanților Corpului diplomatic vor fi "pe noi". Aveam noroc amândoi de două glorii ale "pasarelei socialiste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
însumi... Mi se rezerva o minunată surpriză... Pe la ora unu noaptea, după ce ne ridicasem de la masă și lumea începuse să se împrăștie, rămăsesem câțiva, un mic grup, în holul îngust, minuscul al restaurantului. Ca la plecare, unii se duseseră la garderobă (era un început de primăvară cu nopți încă reci), alții la toaletă... Deodată, Marin Preda, care nu-mi adresase până atunci nici un cuvânt, cu care nu izbutisem nicicum să comunic o întreagă seară, s-a apropiat de mine și, aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cepse și ma rame din borangic, sau portul de fiecare zi al rumânului, așa cum le mai păstrau Încă, până de curând, neamurile mele din Argeș și din Țara Oltului, Înțolite astăzi cu stămburi proaste din târg și cu resturi din garderoba cea sărăcăcioasă. [...] și am cunoscut, sau numai i-am Întrezărit, pe atâția și atâ ția ultimi oameni de treabă, toți anonimi, ai Bucureștilor de odinioară puși sub hramul Sfântului Mare Martir Dimitrie Izvorâtorul de Mir, zugrăvit În platoșă și cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prietenii cu acea continență austeră și amară, proprie fiziono miei ingrate și defiante cu lumea a Bucuțenilor. (Un amănunt: pudra, rujul, apa de colonie, coafatul și manicuratul erau soco tite ca dezonorante În menajul lor; sutienul și portjartiera, necunoscute În garderoba lor; Încât lumea se Întreba, pe la re cepții și premiere, de unde nu lipseau: „Cum? Asta este doamna Bucuța?“); iar copiii Bucuțenilor, crescuți În frica nu a lui Dum nezeu (nici pe departe n am văzut În casa asta cultivându-se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bani („pentru casă în București“ - pretindea), dar într-o zi i-a scos pe toți din bancă și - fără a preveni pe nimeni - s-a dus în capitală, de unde s-a întors cu un vagon întreg de cosmetice franțuzești și garderobă de curtezană, spre stupoarea și amuzamentul nostru, poate nu și al bietului maior, care va fi gustat și el din biciușca exersată pe spinarea ostașilor armatei române. De când ne-am instalat aici, în caracterul meu s-a produs o remarcabilă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
este neapărat schimbul portului; țivilizația de astăzi este fapta logică a părăsirei hainilor vechi; ideea nouă a năvălit în țară odată cu pantalonii, și mai strașnici decât năvălirile tătărești: în cât ai scăpăra, au pârjolit șacșâri, șlicuri, mestii, giubele și toată garderoba strămoșască.“ (Studie modovană) Teoria este vizibil tributară punctului de vedere „fiziologist“, cu numeroase adeziuni în epocă, potrivit căruia aparențele induc esența printr-un sistem inflexibil de concordanțe. Dar fiziologiile, la noi ca pretutindeni, folosesc activ instrumentele umorului, vizând simularea unui
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cei din urmă o păstrează până astăzi.]“ Una din urmările acestui mers descendent o fixează, am văzut mai sus, remarca avizată a Chiriței: atașamentul unui ins față de ținuta cea veche atrăgea, de la un timp încolo, riscul descalificării sociale. Toate elementele garderobei tradiționale parcurg o evoluție similară, fie sub raportul funcției lor simbolice, fie - uneori - chiar al celei utilitare. Cea de-a doua posibilitate se realizează prin transferul obiectului din ținuta „de reprezentare“ în aceea domestică, de obicei odată cu trecerea lui în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
nu prea rar perplexități pecuniare și că punea nădejde în diverse proiecte teatrale sau editoriale ce se dovedeau de regulă himerice. În una din aceste scrisori constată nevoia de a-și cumpăra când va avea bani un costum nou, deoarece garderoba lui cam lasă de dorit de la o vreme ; în altă scrisoare, se interesează de posibilitatea găsirii unei slujbe modeste la un teatru de stat din Roma, adăogând în final „I am one of the poorest artists in Europe”. Cu toate
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
roșii, brânză și struguri; pâinea încă mai era caldă. Am fumat împreună, el - pipă, eu - cele două țigări. Pe urmă a plecat, că era obosit de atâta alergătură prin oraș. Mâine are să aducă, sper, haine pentru Șucuran ca să-i completăm garderoba pe care am cercetat-o astă-seară, după plecarea lui Shaga: trei rochii frumoase, două superbe compleuri, fustă cu bretele și bluză, „bocanci“ Lapaut noi, ciorapi lungi și șosete de lână (trei perechi). Îți dai seama ce trusou și ce bucurie
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tocurile înalte ale pantofilor americani, trona ca un mic idol la cafeneaua „Hamlet“. Menaru s-a ridicat și m-a întâmpinat cu aerul ei de mare doamnă; m-a prezentat celor două prietene turco-tătăroaice ale ei, care veniseră să admire garderoba lui Șucuran. Se pare că încă de dimineață era pelerinaj ca să se vadă tot, să se prețăluiască tot. Între altele, Șucuran vrea să-i întoarcă politețea lui Dan și să-i trimită, la întoarcerea mea, un pui! Focul ardea în
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
De mică valoare, dar cadou de la bătrâna ta! Și așa are să fie, veșnic. Plecată pentru doi ani... Cum, cum de am avut curajul să ne despărțim? Curând Ly are să împlinească 64 de ani. Mă bucur mult că ți-ai înnoit garderoba. Mă doare să mă gândesc că tu, la Paris, ești doar decent îmbrăcată; atâta am visat pentru tine bogăție, cuib vătuit și caleașcă! Te rog îngrijește-te, îngrijește-ți garderoba; gândul de a te ști purtând aceleași rochii ca aici
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
64 de ani. Mă bucur mult că ți-ai înnoit garderoba. Mă doare să mă gândesc că tu, la Paris, ești doar decent îmbrăcată; atâta am visat pentru tine bogăție, cuib vătuit și caleașcă! Te rog îngrijește-te, îngrijește-ți garderoba; gândul de a te ști purtând aceleași rochii ca aici mă umilea. Îmi place ideea unei garderobe modeste, dar nu pentru tine, mica mea regină. Fii mai ales atentă la pantofi. Nimic nu declasează mai grav o femeie, din punct
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tu, la Paris, ești doar decent îmbrăcată; atâta am visat pentru tine bogăție, cuib vătuit și caleașcă! Te rog îngrijește-te, îngrijește-ți garderoba; gândul de a te ști purtând aceleași rochii ca aici mă umilea. Îmi place ideea unei garderobe modeste, dar nu pentru tine, mica mea regină. Fii mai ales atentă la pantofi. Nimic nu declasează mai grav o femeie, din punct de vedere vestimentar, bineîn țeles, decât pantofii scâlciați. Aici, aproape că nu mai contează, dar la Paris
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
s-au stricat aici funcționează perfect. Multe prăvălii de tutun Cigaretten sau Zigaretten, și multe cafenele, în care nu văd prea multă lume. Oameni care se mulțămesc cu câștiguri rezonabile. Asară, la ieșirea dela teatru, lumea nu se îmbulzea la garderobă și fiecare își aștepta rândul. Liniștea aceasta devine contagioasă. Palatul Cronprințului acuma Galerie Națională. Fântâna lui Hercule. Monumentul lui Rolland. 19, sara După amiază am vizitat un magazin uriaș, bazar în care un om civilizat găsește absolut tot ceeace-i trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a fost cutremur: e sigur de asta, pentru că el l-a apucat și pe cel din 1940. Fără să mă gîndesc la posibilitatea unei repetări a seismului, m-am dus să-mi strîng fișele și să-mi iau paltonul de la garderobă. Apoi, într-o stare confuză, am pornit spre centru. De regulă, merg pe lîngă ziduri, pe partea din dreapta, însă acum lucrul nu mai era posibil, pentru că în cîteva locuri trotuarul fusese blocat de dărîmături. Văzîndu-le, m-a cuprins frica: dacă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu. Cel de Sus avea să mă pedepsească pentru păcatul lăcomiei: ajuns pe aeroportul Schönefeld, cutia de carton în care pusesem "produsele alimentare" a căzut de pe bandă, făcându-mi zob "zaibărul", împrăștiind un parfum amețitor peste toată zona "sosiri"! Pregătirea "garderobei" nu mi-a luat prea mult timp, întrucât la capitolul ăsta eram cam "descoperit", fiind fericitul proprietar doar a două costume, un sacou și un pantalon, 8 cămăși albe, câteva cravate, trei perechi de pantofi, un pardesiu și un palton
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și nu călcasem încă pe nimeni. Luasem deja câteva salarii 1300 mărci RDG plus 25% cota pentru soție. Nu era mult, dar era mai bine decât câștigam în țară, iar articolele de larg consum erau relativ ieftine. Ne-am completat garderoba și eu, și soția, găsindu-se suficiente lucruri frumoase și de bună calitate. Descoperiserăm, la etajul doi al marelui magazin "Zentrum", un butic "numai pentru diplomați", unde se găseau îmbrăcăminte, încălțăminte, cosmetice etc. "din import". Pentru achiziții mai speciale, odată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
lovitură de palat", am început să-mi pregătesc plecarea. Nu mai era pregătirea pentru "atașat cultural" la Berlin, ci pentru "șef de misiune" la Santiago, peste ocean, la 12000 kilometri de casă! Așa că împreună cu soția ne-am pus la punct "garderoba", având în vedere că la Santiago urma să fim unicii reprezentanți diplomatici ai unui stat socialist european și că toți ochii autorităților și ai reprezentanților corpului diplomatic vor fi "pe noi". Aveam noroc amândoi de două glorii ale "pasarelei socialiste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Holler, într-un acces de egoism deșănțat 2, n-a luat în seamă situația atât de grea a numeroasei sale familii, posibilitatea nesperată ca și copiii săi să poată urma studii înalte, ca și soția, mama copiilor săi, să aibă garderoba visată, dar, mai ales, nu s-a gândit că i-ar putea oferi tratamentul atât de scump, dar atât de necesar bunei sale mătuși Esmeralda, tratament care poate i-ar fi putut prelungi viața. Aflând de refuzul atât de nesăbuit
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]