7,151 matches
-
și trimis la munca de folos obștesc. Acești evrei vor fi folosiți ca echipe de muncitori pentru căile ferate. Întâile echipe au plecat eri la ora 8 din gara «Domnița Elena» spre Deva, Turnu-Severin, Piatra-Olt, Râmnicul-Vâlcea etc.” Peste o săptămână, gazeta vorbea despre „munca exclusiv pentru sine” a evreilor, una egoistă și, deci, agresivă, notând vizavi de noile realități: „câtă noblețe, câtă dreptate și câtă evangelică umanitate se cuprind în tratamentul de muncă obștească”. În 18 august, la ora 6, pe
Agenda2006-04-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284675_a_286004]
-
moale, în locul celui pudlat și folosirea sistemului de grindă cu zăbrele în consolă (grindă Gerber). Lucrarea a fost inaugurată după numai 5 ani, în 14/26 septembrie 1895, în cadrul unei festivități grandioase la care au participat, după cum scriau ziarele vremii („Gazeta Transilvaniei”, „Familia” etc.) regele Carol I și regina Elisabeta, principele Ferdinand și principesa Maria, Leopold de Hohenzollern, fratele regelui, 400 de invitați din țară și străinătate, precum și o mare mulțime. Ultimul cui de argint a fost bătut de rege la
Agenda2006-05-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284702_a_286031]
-
avanpremieră a meciului Franței cu Togo, diferența de stil între elvețieni și togolezi, pe care o vom întâlni și la meciul Franței, a arătat încă o dată cum realismul, seriozitatea și eficacitatea se impun în fața unui fotbal jucat doar cu inima”. Gazeta remarcă răbdarea elvețienilor și modul în care aceștia au gestionat avantajul de un gol luat încă din debut. Într-un singur sens Victoria echipei lui Șevcenko cu 4-0 asupra Arabiei Saudite face deliciul „Gazzettei dello Sport”, care apreciază că „Ucraina
Agenda2006-25-06-fotbal () [Corola-journal/Journalistic/285073_a_286402]
-
trimite din Paris lui Marin Bucur (1929-1994) în care biograful află importante știri despre oameni, reviste și cărți din orașul lumină al Europei. Remarcăm dorința expresă a cărturarului Gheorghe Bulgăr de a fi prezent în unele reviste literare, precum Luceafărul, Gazeta literară, Viața Românească, Steaua și Familia. * Paris, 29 decembrie 1966 Dragii noștri, Vă cerem iertare că am întârziat enorm cu acest răspuns: cartea 1 lui Roland Barthes, apărută în mai (5000 exemplare), nu se află la nici o librărie; am comandato
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
grăbesc să răspund, bucuros că vei scrie despre Jean Boutière; eu am trimis un necrolog la Luceafărul, încă din febr[uarie], pe adresa lui Achiței, din păcate nu știu de ce nu a apărut; alt articol trimis prin acad[emicianul] Perpessicius Gazetei lit[erare], tot fără efect. Boutière, care a predat aici limba română, merita altă atenție. Iată aici datele: născut la Avignon 1895 - mort la Paris pe la finele lui ian[uarie] 1967. În ultimii ani profesor de provensală la Sorbona. În
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
-l culeg pe computer și să-l trimit, prin email, în redacția României literare, va fi trebuit ca România literară să existe nu numai acum, ci și atunci, când sub direcția lui George Ivașcu reușise să fie altceva decât o gazetă de propagandă ceaușistă. Nostalgicilor după vechea și „buna” stare de lucruri, ca și celor nesesizând diferențele dintre socialismul real și capitalismul fie el și „original”, dictatură și democrație, ideologie unică și pluralism, li se poate atrage atenția că meritul unor
Două epoci by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3919_a_5244]
-
Liverpool. Subiect riscant și incitant, deopotrivă. E amuzant să ne imaginăm cum ar fi fost receptat în epocă un roman despre fotbal semnat de Camil Petrescu, de pildă. Este știută atracția constantă a semnatarului rubricii Divagații din „Cuvîntul” ori din „Gazeta de seară”, cu pseudonimele N. Grămătic și Ion Răscoală. Ba mai mult, Camil Petrescu a editat o revistă „pentru deprinderea jocului curat în sport, artă, literatură, viață socială”, cum se subintitula „Foot-ball”. A rezistat doar șapte numere, în toamna lui
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
Bratu Iulian Jurnalistul de la Gazeta Sporturilor, Cătălin Tolontan, a comentat sentința Curții de Apel București din Dosarul Transferurilor, în care toți cei opt inculpați au fost condamnați la închisoare cu executare. "Este finalul unui caz în care foarte puțini oameni au crezut. Eu mă simt
Dosarul Transferurilor - Cum comentează Tolontan sentința: E târziu ... by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/43084_a_44409]
-
caz și celor care au crezut că va fi dus la bun sfârșit. Aș fi spus asta și dacă erau achitați. Era important ca justiția din România să preia un caz extrem de greu, creat de presă, de un ziar, de Gazeta Sporturilor, de acum 8 ani de zile, finalizat așa cum era normal de către justiție. E un moment zero, e târziu însă pentru fotbalul românesc. Dar se face lumină. Verdictul de azi stabilește că a fost ilegal sistemul prin care jucătorii au
Dosarul Transferurilor - Cum comentează Tolontan sentința: E târziu ... by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/43084_a_44409]
-
ambiția. Ce nu-mi place: oportunismul și unele exagerări mediatice. L-aș compara cu M.R. Ungureanu, cu proporțiile de rigoare". Acesta a mai spus că printre măsurile pe care Renzi ar trebui să le ia se numără reducerea taxelor, arată Gazeta Românească.
Românii din Italia despre Renzi, noul premier () [Corola-journal/Journalistic/43157_a_44482]
-
tradițiile noastre, chiar și enogastronomice, însă trebuie să ne deschidem lumii. În ceea ce îl privește pe Rossetti, ironia sa este nepotrivită. Bucătăria italiană este deja apreciată în străinătate, sunt unii care știu să o promoveze mai bine decât mine", notează Gazeta Românească.
Italienii rasiști fac scandal împotriva sarmalelor la cantina școlilor din țara lor () [Corola-journal/Journalistic/43195_a_44520]
-
de prejudecăți a lumii rurale interbelice, aspiră chiar a candida la primărie ceea ce nu miră pe nimeni, singura problemă fiind, după Moromete, dacă „o să-l mai vază cineva cu barosul prin fierărie”. Copiii săi merg la școală, el însuși citește gazete și de la tîrg aduce „cărți cu titluri ciudate”, pe care le citește intens. Poiana lui Iocan, locul potcovirii cailor, este agora satului în care strălucesc retori ca Moromete sau Cocoșilă, secondați cu competență de țiganul liberal, care amenință „să bată
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
politice care aveau să ducă la crearea României Mari -, scriitorul-diplomat s-a putut achita în condiții optime de misiunea sa. Fără consultarea arhivelor Ministerului Afacerilor Externe sau ale Președinției Consiliului de Miniștri, e greu de spus în ce măsură textul tipărit în gazetă reproduce rapoartele oficiale, trimise guvernului. E singura lacună a ediției de față, neesențială, în fond. Ca articole de gazetă, însă, textele nu au cine știe ce valențe literare. Scriitorul se abține să fantazeze sau să creeze scenarii în jurul unor întâmplări și personalități
Duiliu Zamfirescu necunoscut și cenzurat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4246_a_5571]
-
sa. Fără consultarea arhivelor Ministerului Afacerilor Externe sau ale Președinției Consiliului de Miniștri, e greu de spus în ce măsură textul tipărit în gazetă reproduce rapoartele oficiale, trimise guvernului. E singura lacună a ediției de față, neesențială, în fond. Ca articole de gazetă, însă, textele nu au cine știe ce valențe literare. Scriitorul se abține să fantazeze sau să creeze scenarii în jurul unor întâmplări și personalități. Obiectivitatea scorțoasă nu favorizează literatura, dar îl ajută pe diplomat să ofere guvernului român - și, ulterior, opiniei publice - o
Duiliu Zamfirescu necunoscut și cenzurat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4246_a_5571]
-
de mii de voturi fraudate nu au fost luate în seamă pentru că nu puteau influența rezultatul, acum, la 88% contra 11%, câteva sute de cazuri cercetate sunt subiect de mare tămbălău. Rezultatele cercetărilor au fost descrise cu mare pompă de gazeta de partid Evenimentul zilei. Parchetul a deschis două sute și ceva de dosare penale. Iată, spune gazeta, dimensiunea fraudei. Firește că cei din corul antic se vor întrece acum să arate cu degetul către USL ca fiind instigatorul acestor voturi incorecte
Vosganian: De ce nu l-a pus Parchetul și pe Baconschi să jure pe Biblie în 2009? () [Corola-journal/Journalistic/42892_a_44217]
-
acum, la 88% contra 11%, câteva sute de cazuri cercetate sunt subiect de mare tămbălău. Rezultatele cercetărilor au fost descrise cu mare pompă de gazeta de partid Evenimentul zilei. Parchetul a deschis două sute și ceva de dosare penale. Iată, spune gazeta, dimensiunea fraudei. Firește că cei din corul antic se vor întrece acum să arate cu degetul către USL ca fiind instigatorul acestor voturi incorecte (mă rog, ele încă nu s-au dovedit ca atare). Așadar, după ce au băntuit satele patriei
Vosganian: De ce nu l-a pus Parchetul și pe Baconschi să jure pe Biblie în 2009? () [Corola-journal/Journalistic/42892_a_44217]
-
ceva. Eu unul descopăr în carte și potriviri care mă implică, dacă nu e mult spus. Citez din Andrei Pippidi: „Casa pe care o privesc pe fereastră în timp ce scriu a împlinit un secol (...) altădată era sediul Uniunii Scriitorilor, cu redacția «Gazetei literare», «Luceafărului», «Vieții Românești»”. Într-adevăr, e vestita casă din Ana Ipătescu 15, despre care cândva am vorbit și eu. Simetric, dintr-un balcon al acesteia, într-o zi din anii ’60, eu și Nicolae Velea, colegul meu de redacție
Solidar cu Andrei Pippidi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4294_a_5619]
-
Luceafărului», «Vieții Românești»”. Într-adevăr, e vestita casă din Ana Ipătescu 15, despre care cândva am vorbit și eu. Simetric, dintr-un balcon al acesteia, într-o zi din anii ’60, eu și Nicolae Velea, colegul meu de redacție la „Gazeta literară”, priveam imobilul vecin din fața noastră. - Vezi, mi-a spus Velea, arătându- mi-l, e casa academicianului Pippidi. Se referea la Dionisie Pippidi, marele elenist, tatăl celui care a scris cartea dedicată Bucureș tilor, despre care am înșirat aici câteva
Solidar cu Andrei Pippidi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4294_a_5619]
-
literare și totodată lider de partid și parlamentar, revista n-a publicat nici o singură referire la P.A.C. sau la politica la zi. Nici mai târziu, nici astăzi, nu văd de ce m-aș abate de la această regulă. În România, cele mai multe gazete culturale fac politică. Nu ca să trec de original, stau deoparte, ci pentru că mi se pare că literatura are drepturile ei, prea des nesocotite, între care acela de a nu fi expusă toxicității vieții politice. Fac, cu alte cuvinte, la revistă
Despre (auto)cenzura necesară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4463_a_5788]
-
biserică, și se-ntinse în așa fel ca ciotul ascuțit de lemn să i se înfigă în scobitura anume făcută. Ziarele erau lângă el. Le trase mai aproape. Se adânci în lectură rezemându-și ceafa de stinghia stranei și înălțând gazeta desfăcută în așa fel că bătrâna nu mai văzu decât mâinile Invalidului și cele două pagini ca un cearșaf răstignit pe tejghea. Ceva nou, domnu? întrebă. Să vedem, mormăi gros și răgușit Invalidul, și-ncepu să citească repede, încăpățânându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pe el aplecat deasupra, încât pentru ea și pesemne pentru toți cumpărătorii jurnalele și el erau totuna, mai mult decât proteza sprijinită într-un ciot de scândură în spatele barului și pe care o vedea sau o auzea destul de rar, când gazetele încetau să mai foșnească, iar Invalidul se ridica cu greu, proptindu-și mutelca de la capătul piciorului de lemn în podea, și-ncepea să șontâcăie prin locantă. I se păru ciudat că încă nu venise. Ridică fața și ascultă. Nu auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pe distanțele: Iași - Galați și Iași - Mihăileni, dar ulterior s-a extins și pe alte drumuri principale, oferind călătorilor un oarecare confort. Concomitent s-au diversificat și trimiterile poștale, putându-se expedia prin poștă: scrisori recomandate cu confirmare de primire, gazete, calendare, cărți, tipărituri, gropuri cu bani în aur și argint, pachete și probe de mărfuri. Mult mai târziu, prin 1874, în județul Suceava, Pașcanii a fost legat printr-o cursă cu diligența de Piatra prin Târgu Neamț, iar începând cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
bucăți în toată Moldova, reprezentând aproape 50% din cantitatea tipărită. Stabilirea altui tarif poștal intrat în vigoare la 1 noiembrie 1858, a determinat tipărirea unor mărci cu valori adaptate noilor taxe. S-au tipărit mărci de 5 paraleăcu inscripție "Porto Gazetei") pentru transportul gazetelor, mărci de 40 parale, necesare pentru francarea unei scrisori simple și mărci de 80 paraleăcu inscripție ca și cele de 40 parale "Porto Scrisori") pentru o scrisoare recomandată. Din aceste mărci, 300 bucăți a 40 parale și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Moldova, reprezentând aproape 50% din cantitatea tipărită. Stabilirea altui tarif poștal intrat în vigoare la 1 noiembrie 1858, a determinat tipărirea unor mărci cu valori adaptate noilor taxe. S-au tipărit mărci de 5 paraleăcu inscripție "Porto Gazetei") pentru transportul gazetelor, mărci de 40 parale, necesare pentru francarea unei scrisori simple și mărci de 80 paraleăcu inscripție ca și cele de 40 parale "Porto Scrisori") pentru o scrisoare recomandată. Din aceste mărci, 300 bucăți a 40 parale și 150 de bucăți
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
concesionate, Administrația Poștelor avea dreptul de a se folosi de vagoane proprii, fără plata tracțiunii acestora, de a le întreține și repara în locuri special amenajate ale CFR. Pentru a se pune la dispoziția publicului serviciul poștal de scrisori și gazete, în anul 1872, s-a hotărât ca șefii stațiilor CFR, desemnați de Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor, să fie autorizați a efectua acest serviciu. Cu 45 de minute înainte de trecerea unui tren, cu serviciu poștal, șeful gării era obligat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]