688 matches
-
comte de la Palferine al lui Balzac, boem amator. Toamna mergea la vânătoare invitat de prietenii săi, iar când existența în Capitală îi devenea penibilă, se plasa cu săptămânile și chiar cu lunile pe la moșiile rudelor. Afară de aceasta, Max făcea și gazetărie, și anume reportaj, primind cele mai umile comenzi. Contribuția lui era importantă în recepțiile sau reuniunile la care presa obișnuită n-avea acces lesnicios. Hangerliu pătrundea la o solemnitate cu mâinile în buzunar și intra în vorbă cu primul-ministru fără
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
este că orice măsură menită a lovi interesele proprietății mari se va traduce în rele incalculabile asupra producțiunii în genere și a proprietății mici îndeosebi, precum și viceversa. Încolo nu se poate decreta nimic a priori, necum ideile nesănătoase ale unei gazetării care-n toată viața ei s-a ocupat cu orișice, numai cu condițiile economice ale producțiunii agricole nu. De-aceea bine - au făcut proprietarii de peste Milcov cerând anchete compuse din bărbați competenți și nepărtinitori, căci oricât de competent ar fi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
condamnată la muncă, celelalte sunt avizate a se hrăni în mod cu totul improductiv prin speculă, tertipuri și șarlatanerie politică. Astfel s-au stins meseriile la noi în țară și ne-am ales c-o pătură de oameni cari fac gazetărie, politică și literatură, pătură bună poate de rotărie ori tăbăcărie, dar absolut incapabilă de orice activitate intelectuală. Omul, economic vorbind, este o mașină care ș-așa trebuie hrănită și ale cărei aptitudini se dezvoltă prin exercițiu, se tâmpesc și se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Mai țin minte un bătrân de cel puțin optzeci de ani, complet decrepit, "domnul Ionescu", care se lăuda că "înainte de comuniști" scrisese în "Universul" reportaje despre mizeria socială din Romînia: "îi biciuiam, dom'le, îi biciuiam fără milă! Eram spaima gazetăriei politice, dom'le! Veneau la mine și Bucșescu, și Vosganian, și Lacheris, până și Sa-murcaș a venit o dată la mine la birou, și-mi cădeau în genunchi, dom'le, și-mi dădeau milioane, numai să nu scriu despre afacerile lor
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
distrugerea spitalului "Christiana" și ce interese se ascundeau în spatele acelei campanii de calomniere? Cine era președintele Curții de Conturi și cine a profitat ulterior de munca depusă de dumneavoastră și de echipa dumneavoastră? Ați încercat să ajungeți la Ion Iliescu? - Gazetăria este o profesiune întemeiată și practicată pe o condiție și statură morală deosebită. De aceea, cine nu este moral și drept, cine nu este un om al adevărului nu trebuie să facă jurnalism. Distrugerea CHRISTIANEI a fost programată printr-un
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de pe o bolta care Îi putea fi mereu...luminoasă. S-a frânt, s-a vestejit și s-a stors Într-un nume sau un gând un mugur care putea fi mereu o floare de regenerare a parfumurilor intelectuale. Nu făcuse gazetărie, că era prea crud pentru o asemenea profesie cu mari riscuri, dar o visa, Îi stătea În sânge tot din familie și a Încercat să pătrundă În intimitatea parfumului ei. Un ,,Interviu cu anticarul Dumitru Grumăzescu” luat la 19 iunie
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
porumbului și ale viței! Mai știu și eu? Poate că uneori merită încercat. Marin știe mai bine. Această nouă culegere de articole și interviuri ale profesorului, gazda rândurilor mele, vine să reamintească cititorilor săi diurni o activitate susținută în ale gazetăriei după 1989, exemplară pentru alți încercători vasluieni în ale scrisului. Cu talent de la Dumnezeu și tupeu de la el însuși, spinul Marin s-a băgat în casele, birourile, drumurile interlocutorilor și cu osebire i-a ales dintre acei care aveau a
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
să aibă sau să capete o semnificație general umană. Dar asta e o descoperire a mea mai târzie. La început mă lăsam condus de nevoia de a replica imediat unui eveniment. Și cred că, dacă ar fi fost să fac gazetărie așa cum visam eu, o dată n-aș fi scris nici atâtea cărți câte am scris, iar apoi, ceea ce aș fi scris ar fi arătat altfel. Până la urmă, am ajuns la concluzia că trebuie să fac puțină gazetărie cum aș vrea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
fi fost să fac gazetărie așa cum visam eu, o dată n-aș fi scris nici atâtea cărți câte am scris, iar apoi, ceea ce aș fi scris ar fi arătat altfel. Până la urmă, am ajuns la concluzia că trebuie să fac puțină gazetărie cum aș vrea și am început să scriu la ceea ce se cheamă Bloc notes, care m-a ajutat să transfer ceva din energia mea nervoasă în altă parte, astfel încât textul prozei să fieeliberat de încărcătura explozivă a momentului. C.Ș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
jucase un rol important în istorie, dar nu asta m-a impresionat foarte mult, ci felul cum mă introducea în lumea lui. El era acum șofer, fusese deputat și avocat, gazetar de foarte bună calitate, în timpul Dictatului de la Viena făcuse gazetărie. Am memoriile lui, care sunt de clasă. Cum îți spuneam, mergeam la restaurant și-mi arăta pe cineva: „Uită-te la ăla, la ăla și la ăla. Ăștia trei au fost în închisoare”. Eu eram uluit și întrebam: „Dar îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
apărea înconjurat de acei vraci, vrăjitori, în care el credea. Îmi plăcea că avea idei gazetărești. Îl respectam ca gazetar, știa să facă o gazetă, dacă dorea să-și impună un punct de vedere, reușea. Plecând de la pasiunea mea pentru gazetărie, mi-a propus o dată, înainte de a fi fost numit la Flacăra: „Ai veni cu mine să lucrăm la o gazetă?”. „Da, cu mare plăcere, cu tine aș lucra cu mare plăcere.” Tocmai scosese acea carte de interviuri Sub semnul întrebării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
spună ce este și ce crede, pentru că adevărul e suma tuturor acestor opinii. În viață există o mulțime de adevăruri, dar există și adevăruri general umane, care sunt obligatorii. C.Ș.: Este punctul de vedere al gazetarului? A.B.: În gazetărie, eu plec de la alt punct de vedere. Și aici ar putea fi multe de spus despre publicistică, pentru că, efectiv, de dragul câtorva formule care trebuie impuse, explicate, lămurite, luate mereu de la început - ca un învățător care trebuie să o ia mereu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
aici ar putea fi multe de spus despre publicistică, pentru că, efectiv, de dragul câtorva formule care trebuie impuse, explicate, lămurite, luate mereu de la început - ca un învățător care trebuie să o ia mereu de la capăt, cu fiecare elev care citește -, fac gazetărie. În textele mele apar o mulțime de repetiții. C.Ș.: Am observat. Insistența pe rostirea adevărului ca un mod de a educa. A.B.: Ei bine, o fac cu bună știință, o fac pentru că, în momentul în care am scris
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
-mi place în mod deosebit această obsesie a utilității. Dar am ținut atât de mult să fiu util, încât am renunțat la foarte mult din mine. De aceea îmi doresc să închei acest ciclu, Zidul morții, să mă eliberez de gazetărie, ca să scriu ceva și pentru mine. C.Ș.: Ce ai vrea să scrii? A.B.: O carte care să-mi placă și pe care să nu mă văd obligat de vreun contract real sau imaginar să o termin... C.Ș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
pentru cartea de debut. Și mi se pare că ți-am mai spus: mi-a luat mai mult timp să public o carte decât să o scriu. N-am terminat însă cu o obsesie: ce-i mai util, cărțile sau gazetăria? În acest moment, ești judecat mai mult după un articol sau un protest decât după o operă de douăzeci de ani. C.Ș.: Nu înțeleg. A.B.: Mă refer la felul cum este privit aici, în Occident, un scriitor român
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
lui Traian Băsescu, Evenimentul Zilei, a chemat prin SMS-uri populația Bucureștilor la o mineriadă în Piața Universității. Nu mă miră. Nu e întâia oară când portdrapelul presei prezervativ din România dovedește că e gata să încalce orice regulă a gazetăriei de dragul buzunarelor prea largi ale Familiei Ringier de la Zurich. Rămâne totuși întrebarea: de unde a avut Traian Băsescu bani pentru o asemenea mârșăvie?" (Jurnalul Național, Un referendum inutil, 23 aprilie 2007) "Senatorul PSD Antonie Iorgovan l-a acuzat ieri pe președintele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
mirositoare, calmante, exasperante, triste, vesele, sărate, fără sare, pipărate, mieroase, măgulitoare, acerbe, banale, originale, nesănătoase, salubre, îndrăznețe, pedante...etc" (Căutarea intermitentă). Un autor cu un discurs poetic natural, relaxant, jovial; un autor cu o activitate febrilă: poezie, proză, teatru, traduceri, gazetărie, critică literară, eseu, redactor la reviste și ziare, director la două teatre băcăuane. Ne întoarcem în timp, 20 ianuarie 2005: "La Teatrul din Bacău, întâlnire cu directorul Costin (în derivă, deoarece i s-a decis de "sus" pensionarea)"-M.R.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
scris a participărilor active la evenimentele ce se derulau adesea cu dramatism În viața provinciei. De remarcat stilul curat, pitoresc, articolele sale sunt nu doar știri ci adevărate eseuri și opere literare, atractive și instructive. Ca autor, chiar și În gazetărie nu se rezumă la a face cunoscută o știre ci este un tribun al românismului Într-o provincie aflată multă vreme În stăpânire streină. În reportajele sale se raliază cuvintelor Mareșalului Antonescu: ”Ostași vă ordon treceți Prutul! ” după cum semnalează autoarea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
discursurilor despre sfârșitul lumii în 2012", în Jurnalul Național, 15 iunie 2011. Danciu, Maxim, "Mass-media și jurnalismul românesc în perioada de tranziție (1990-2002)", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Dur, Ion, "Rezistența la cultură și gazetăria românească postdecembristă schița unui studiu", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Frunză, Mihaela și Frunză, Radu," Etică, superstiție și laicizarea spațiului public", în Journal for the Study of Religions and Ideologies, 8, 23. Grosu, Daniel
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
de conștiință a fiecărui cetățean", în Adevărul, anul I, nr 4, joi, 28 decembrie 1989, p. 1. 9 Aurelia Lăpușan, "Libertatea de a face cum trebuie", în Curente și tendințe, op. cit., p. 102. 10 Ion Dur, " Rezistența la cultură și gazetăria românească postdecembristă schița unui studiu", în Curente și tendințe, op. cit., p. 214. 11 Statutul de Organizare și Funcționare al BOR, disponibil și pe http://www.patriarhia.ro/ upload/documente/statutul bor.pdf; 12 *** Televiziunea în Europa: reglementări, politici și independență, traducere
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
luăm pe cealaltă pistă, dragă Adrian, am încercat mai toate modalitățile de exprimare literară. Ca de altfel așa cum ai făcut și tu. Scriu poezie. Scriu proză, scriu teatru, scriu eseu, critică literară, ba am scris și publicat reportaj, am făcut gazetărie am scris peste o mie de articole de presă curentă, să-i zic așa. Dar astea nu pot fi zenitul, nici măcar nadirul, ci o stare de fapt, un modus vivendi ales cu de la mine putere. Am scris de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sau doi în facultate și încă unul sau doi în cercetare. Pe ceilalți fie îi împingi să plece din țară, fie îi scufunzi în Molohul preuniversitar, fie (și mai rău) îi trimiți către profesiuni lucrative, fără legătură cu cultura: publicitate, gazetărie, relații publice... Ce poate face profesorul, în acest peisaj fracturat? Nu împărtășesc pesimismul și sinistroza unor colegi de-ai mei: profesorul poate face enorm pentru toți studenții săi. În primul rând, poate oferi un model, care, prin contrast cu contra-modelele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Facultatea de Jurnalism și științele Comunicării, unde începusem, în 2001, primul curs de jurnalism online din învățământul universitar românesc, încă petreceam o mare parte din întâlnirea introductivă explicându-le studenților de ce e important să aibă cunoștințe și abilități în sfera gazetăriei digitale, în condițiile în care aproape toate ofertele de joburi erau pe atunci, încă, în mediile tradiționale. Peste doar câțiva ani lucrurile aveau să se schimbe, dar la jumătatea anilor 2000 încă nu era clar pentru toată lumea că suntem în mijlocul
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
m-a deshidratat excesiv, vă rog să aduceți un recipient cu acel lichid primordial fără care viața nu este posibilă pe planetă.“ La fel de inoportune ca prețiozitățile de acest fel sunt sintagmele specifice limbii de lemn a rapoartelor de activitate, a gazetăriei ieftine, a discursurilor oficiale: „În excursie, după vizitarea obiectivelor turistice din zonă, se organizase o seară de dans la cabană.“ „Pe sora lui - cea veritabilă! - o surprinse lauda lui că seara trecută o petrecuse cu posesoarea vocii ce tocmai se
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ultimii ani la Constantin Slavic este ritmul În care Își scrie cărțile În proză : ca pe bandă rulantă. Căutând o explicație a acestei nesfârșite revărsări de cuvinte găsim , În fine, una plauzibilă. Autorul nostru are În urmă câteva decenii de gazetărie profesionistă, deci, un condei exersat și simte nevoia să satisfacă fără dificultate dictonul latin : Să nu treacă nici o zi fără să tragi o linie (traducere liberă). Așadar, un fenomen de prolificitate, scriitorul având dibăcia de a-și Împărți foarte inspirat
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]