687 matches
-
apărută în Flacăra, în februarie l987. Zice Alex. Ștefănescu: "Poetul reușește să ne mențină treaz interesul, pe parcursul majorității poemelor sale, datorită unui procedeu bine utilizat de transformare a realității înconjurătoare în materie primă pentru creația lirică. Procedeul, preluat probabil din gazetărie, constă în decuparea cu precizie a unor fragmente semnificative de existență...Această formulă îi asigură priza la realitate și îi conferă calitatea de autor viabil, ale cărui cărți nu doar se tipăresc, ca în cazul altora, ci se și citesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
tinerețe, nu aveam de ce să învăț o astfel de lecție: cum bine știi, ne era interzis să ne expunem portretul pe o copertă de carte. Drept exclusiv și suveran doar al celor două genii ale Carpaților. A.B.Apropos, de gazetărie, de care pomenește și criticul, v-a ajutat gazetăria în poezie? Întrebarea mi s-a mai pus, de vreme ce am 25 de ani de gazetărie, la vârf, sub două regimuri politice iremediabil dușmane. Am debutat, la l6 ani, cu un articol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lecție: cum bine știi, ne era interzis să ne expunem portretul pe o copertă de carte. Drept exclusiv și suveran doar al celor două genii ale Carpaților. A.B.Apropos, de gazetărie, de care pomenește și criticul, v-a ajutat gazetăria în poezie? Întrebarea mi s-a mai pus, de vreme ce am 25 de ani de gazetărie, la vârf, sub două regimuri politice iremediabil dușmane. Am debutat, la l6 ani, cu un articol critic la adresa unui președinte de cooperativă de consum din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
carte. Drept exclusiv și suveran doar al celor două genii ale Carpaților. A.B.Apropos, de gazetărie, de care pomenește și criticul, v-a ajutat gazetăria în poezie? Întrebarea mi s-a mai pus, de vreme ce am 25 de ani de gazetărie, la vârf, sub două regimuri politice iremediabil dușmane. Am debutat, la l6 ani, cu un articol critic la adresa unui președinte de cooperativă de consum din Mărașu. Ca profesie, am început în 1969, când am terminat facultatea și am venit în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
au fost. Drumul, ca orice drum, n-a fost liniar. Am avut însă consecvență și plăcerea de a lucra. De fiecare dată, cînd mă pîndea rutina, am avut noroc să mă "reinventez". După poezie, am descoperit teatrul, apoi romanul, după gazetărie, a venit o vreme televiziunea și tot așa. Ultima reinventare s-a produs în 2010 cînd profesorul Volceanov m-a cooptat în echipa Shakespeare. Îi voi fi mereu recunoscător. A.B.Multă vreme ați lucrat în presa culturală, cum erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
tineri scriitori încercau să intre în presă. E și cazul dumneavoastră? Da, în anul 1950, am reușit să devin colaborator la ziarul "Scânteia". Scriam cronici de filme. Am fost apoi convins să mă angajez reporter, făcând acest lucru 19 ani, gazetăria devenind foarte importantă pentru mine. În acea perioadă am trecut prin trei etape. Prima a fost aceea de complexe, știind că nu am nici un fel de talent gazetăresc, nici astăzi nu am, sunt un stângaci nemaipomenit. A doua a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
gândeau. Între noi, în secție, își spuneau opiniile, dar în scris o făceau, așa cum primeau și comanda. A.B.În aceeași perioadă, din câte știu, ați scris și despre muzică. De ce? Ați avut veleități de muzicolog? Ca să reușesc să fac gazetărie, am demonstrat că pot avea și alte calități și așa am început să scriu despre muzică. Pentru că nu puteam să fac gazetărie și să nu scriu, dar nici să nu fac compromisuri, am început să scriu cronică muzicală. Ulterior, mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
din câte știu, ați scris și despre muzică. De ce? Ați avut veleități de muzicolog? Ca să reușesc să fac gazetărie, am demonstrat că pot avea și alte calități și așa am început să scriu despre muzică. Pentru că nu puteam să fac gazetărie și să nu scriu, dar nici să nu fac compromisuri, am început să scriu cronică muzicală. Ulterior, mi s-a dat și rubrica despre plastică, cu toate că nu mă pricepeam. Anumiți muzicologi mă întreabă uneori de ce nu mă înscriu în Uniunea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
iar redacția, periodic, a trebuit să revină cu clarificări declarându-și iarăși și iarăși independența ideilor și a acțiunilor. Se pare însă că tinerii de la Cronica Românească au trebuit să se oprească la mijlocul drumului... Până acolo însă au făcut o gazetărie de substanță, variată, plăcută cititorului - scriind și politică, și știință, și literatură. Chiar pagini literare. Ziarul apare în fiecare duminică. Director și redactor responsabil a fost Eusebie Vicol, iar lângă el nume diferite: Barbu Slușanschi, Octavian Ștefanovici, Dragoș Vitencu, Ilie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prin gazete, dar rămânând rezonabil de ceea ce spune și ce face” - se spunea într-un articol. Altele purtau titulatura: „Deșteaptă-te române”, de Oct. Danieleanu, „Să cucerim ce avem de cucerit”, de Leca Morariu, „Legea noastră strămoșească”, de G. Ciupercă, „Gazetăria în țara noastră”, de Șt. Păvelescu, „Un strigăt deznădăjduit de acum 50 de ani”, de S. Netea un comentariu al cărții „Înfruntarii” tipărită în 1871, „Istoria banului și datoria României”, de Șt. Moldovan, care făcea referiri concrete și la Tezaurul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
explicația că săptămânalul Timpul scrie de toate, nu numai din Cernăuți ori toată Bucovina, ci și din Basarabia, Maramureș, București, mai ales, din Iași, Vaslui, Galați, din Transilvania, dar fără o tematică, fără respectarea genurilor gazetărești, departe de ceea ce fusese gazetăria la ... Bucovina din 1919, de exemplu. Se realizează un ziar plat, fără a corespunde gazetăriei cu care fuseseră obișnuiți ori citeau din Glasul Bucovinei, un ziar profesionist în perioada aceea. Pe bună dreptate, încă de la 15 februarie 1931, într-un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și din Basarabia, Maramureș, București, mai ales, din Iași, Vaslui, Galați, din Transilvania, dar fără o tematică, fără respectarea genurilor gazetărești, departe de ceea ce fusese gazetăria la ... Bucovina din 1919, de exemplu. Se realizează un ziar plat, fără a corespunde gazetăriei cu care fuseseră obișnuiți ori citeau din Glasul Bucovinei, un ziar profesionist în perioada aceea. Pe bună dreptate, încă de la 15 februarie 1931, într-un articol „Ziaristica și snobismul”, un oarecare, U.N. Critic, răspundea unui cititor care acuza că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Temistocle Bocancea, Șt. Bodnărescu, C. Stamati-Ciurba. Revista n-a născut un ecou în lumea literară, dar a fost o încercare tinerească din care și-au luat zborul unele talente literare de mai târziu. Prin program, revista răspundea liniei tradiționale a gazetăriei locului; ea își propunea să lupte pentru apărarea drepturilor naționale ale românilor, să dezvolte literatura și să valorifice folclorul. Versurile publicate duceau la lirica eminesciană, alte ori la lecturile din Al. Macedonschi. Poezia populară purta indicații de culegere de către T.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
gazetărească, spre a și-o înveseli, au scos, începând cu ziua de 10 iunie a.c. o revistă umoristică ilustrată. Nimic de zis și nu ne putem decât bucura, dacă va înflori și spori în orașul nostru și acest gen de gazetărie românească. Ceea ce ne surprinde însă, este titlul de mai sus ce au hotărât să-l dea noii lor reviste umoristice. Cititorii noștri citindu-l, de bună seamă, au crezut că e vorba aici despre vreo informație culeasă de la prefectura de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
planul care i se cuvine a presei timpului, este clădită și lucrarea de față. Modul de lucru a celor care au făcut presă în Cernăuți, ca în tot teritoriul românesc, cunoașterea publicațiilor, dar mai ales înțelegerea momentelor vremii sunt esențiale. „Gazetăria noastră trecută formează cele mai prețioase arhive ale regenerării vieții neamului” - spune prof. Ion Hangiu în prefață la Dicționarul Presei Literare Românești (1790-1990), apărut la Editura Fundației Culturale române, București, 1996. În lucrarea „Istoria presei românești” realizată de prof. Nicolae
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
citit vreodată. - Glenn, spune-mi ceva despre subiectele cărților tale. Ai publicat multă proză scurtă și numeroase articole în presa britanică și irlandeză. Ai o viață foarte activă. Cât reușești să dedici scrisului literar și cât de mult te acaparează gazetăria și alte genuri jurnalistice? - Voi împlini patruzeci de ani în vara aceasta și scriu în mod profesionist de treisprezece ani. În tinerețea mea, am lucrat în pub-uri, librării, dar, cum timpul trecea, mi-am încercat mâna și în alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Altă parte e deținută de d. I. Bujoiu și Gigârtu. A rugat pe d. Cancicov, cu care era bine, să intervie la d. T., și a observat că relațiile între el și d. C. s-au răcit. Înainte vreme, în gazetăria de ieri, oamenii politici cultivau pe un gazetar și-i arătau bunăvoință, căci se temeau de el. Acuma lucrurile s-au schimbat. P.S. O. Han mi-a vorbit și de Arcul de triumf. De asemenea despre d. Bucuța, care zicea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
proclamați membri ai Academiei Stalin, Kalinin, Molotov și alții; s-a cântat simfonia "1812" de Ceaikovski. La ora 7, banchet la Hotel "Moscova". Am cunoscut un gazetar cu numele Ilie Constandinovschi, care a făcut liceul la Ismail, universitatea la București, gazetăria la "Adevărul". Acuma e gazetar la Moscova; scrie la "Isvestia". * La hotel "Moscova", ora 7, banchet al Academiei. Trei săli mari sunt puse la dispoziția tuturor participanților. Masă îmbielșugată, bună-voie și prietinie. Academicieni din toate părțile Uniunii, Europei, Americii. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trecut și jertfa pentru viitor. Ei vin cu formele viclene. Noi venim cu sinceritate și cu iubire. Romanul românesc și-a început și-și urmează evoluția lui firească, în legătură nu numai cu "producătorii lui", ci și cu "consumatorii". Amestecul gazetăriei în literatură nu poate să aibă decât urmări bune, atunci când la mijloc este talent. Această însușire înobilează orice. Nuvela gen care dispare? A, nu! Cu mai multe și mai serioase argumente, acum douăzeci de ani, se prezicea decăderea și dispariția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
luăm pe cealaltă pistă, dragă Adrian, am încercat mai toate modalitățile de exprimare literară. Ca de altfel așa cum ai făcut și tu. Scriu poezie. Scriu proză, scriu teatru, scriu eseu, critică literară, ba am scris și publicat reportaj, am făcut gazetărie am scris peste o mie de articole de presă curentă, să-i zic așa. Dar astea nu pot fi zenitul, nici măcar nadirul, ci o stare de fapt, un modus vivendi ales cu de la mine putere. Am scris de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sau doi în facultate și încă unul sau doi în cercetare. Pe ceilalți fie îi împingi să plece din țară, fie îi scufunzi în Molohul preuniversitar, fie (și mai rău) îi trimiți către profesiuni lucrative, fără legătură cu cultura: publicitate, gazetărie, relații publice... Ce poate face profesorul, în acest peisaj fracturat? Nu împărtășesc pesimismul și sinistroza unor colegi de-ai mei: profesorul poate face enorm pentru toți studenții săi. În primul rând, poate oferi un model, care, prin contrast cu contra-modelele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
feresc să folosesc acest din urmă cuvânt, deoarece sunt sprijinit pe documente", aceștia angajând o "atitudine intelectuală străină de orice meschinărie", denunțând astfel răstălmăcirea faptelor "pe care unii le coboară, acum, după măsura propriei lor nimicnicii" (Necunoscute). E aceasta o "gazetărie de doi bani" ce "răstălmăcește cu bună știință" date și fapte din viața publicistului, mai ales, căutând a-l pune într-o altă lumină decât cea pe care conștiința publică și-a însușit-o deja. În această ordine de idei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ales în campaniile acestuia împotriva a ceea ce Maiorescu numise formele fără fond. Patosul pe care Eminescu îl pune în articolele sale de ziar îl aduce în situația zice exegetul de a trăi dureros toate evenimentele zilei, până la identificarea cu ele. Gazetăria aceasta "suportă șocul manipulărilor" încât, citit mai încoace, cu lupa corectitudinii politice, textul eminescian de un patriotism ardent, se știe poate fi suspectat și acuzat de "naționalism fervent și reacționar xenofob". Numai că Eminescu punctează același "nu a fost un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
problematic al epocii; ele nu trebuie citite prin lentila problemelor și litigiilor pe care momentul nostru le ridică" (subl. aut.). Adăugând: "Justificarea lor istorică (a articolelor din presă, n.n., Ct.C.) n-a exclus, din păcate, manipularea postumă. Prea adesea, gazetăria eminesciană, motivată să recunoaștem de un puternic impuls civic, n-a fost citită în sine, ci invocată pentru a sluji unor demonstrații (divergente chiar). Posteritatea ideilor politice indică mortificarea unor judecăți, inerția clișeelor și etichetelor, solicitând, așadar, întoarcerea la text
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
deosebire de după Unire, în preajma, în timpul și imediat după Războiul de independență". Investigația pe care o face George Ene pune în evidență un fapt de importanță majoră, anume acela că atitudinea lui Eminescu nu se datorează faptului că el făcea o gazetărie de opoziție, ci că ar fi adoptat o aceeași poziție chiar și în cazul în care Partidul Conservator s-ar fi aflat la guvernare. De altfel, și-a păstrat pe tot parcursul angajamentului său în paginile ziarului Timpul o anume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]