2,189 matches
-
frumusețe și duh, ca durabilitate și că nemurire. Nu mai puțin m-a inspirat exemplul de truda și de abnegație în slujirea ideii al marilor noștri gazetari și scriitori, în primul rând l-aș aminti pe Mihai Eminescu, poetul și gazetarul, care rămâne, până astăzi, neîntrecut. Am acordat cărții un rol primordial în formarea mea profesională. Eu consider cartea cea mai importantă hrană a unui contemporan, chiar dacă au apărut aceste mijloace moderne: radioul, televiziunea, internetul etc., care îl îndepărtează pe tânăr
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Resboiul”): în coloanele numerelor sale din mai și iunie 1889, am descoperit, mai întâi, textele unui redactor, care, semnând de câteva ori C., se arătă a fi (fără dubiu, căci dă și o declarație în acest sens) Ion L. Catina. Gazetar și literat cu convingeri socialiste, colaborator la „Contemporanul” și, mai târziu, la „Munca”, el semnează peste câteva luni și în revista „Școala nouă”. Era astfel de așteptat că în paginile „Războiului” să fie găzduite în continuare colaborări ale unor tovarăși
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
presă”, despre rolul radiofoniei în lupta pentru pace și despre rolul presei de partid. Să nu fi fost nici unul, din cei 240 de contributori ai enciclopediei, interesat de Conferința ziariștilor comuniști, din 1946, sau de comportamentul duplicitar al unor importanți gazetari? Poți afla ceva despre teroarea dezlănțuită împotriva presei puse „în slujba ațâțării la război” și despre condiția ziaristului postbelic din „Curierul silvic, „Gazeta balului”, „Buletinul oficial școlar al Județului Ialomița”, „Îndreptarul contabilului financiar” sau „Tânărul plugar”, titluri aberant asociate istoriei
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
e comun personajului Ion Ghica, vocii analitice a naratorului care dublează majoritatea introspecțiilor și - surpriză - autorului Ghica în carne și oase. La fel cum actantul C. A. Rosetti nu se îndepărtează nici de firea, nici de vorbele omului politic și gazetarului care agita spiritele în presa liberală de la mijlocul veacului al nouăsprezecelea. Convulsiile unor oameni mai complecși decât timpul lor, care-și doresc onest puterea și care știu s-o obțină prin metode levantine, amestecul bizar de discurs normat britanic, dar
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
de publicistică din cadrul seriei de Opere și, ca și precedentele, este unul substanțial. Însuși decupajul perioadei s-a făcut exclusiv din rațiuni de spațiu, 1932 și 1934 nereprezentând, după cum observă editoarele în Notă asupra volumului IX, borne semnificative în activitatea gazetarului Vinea. Toate acestea ne sugerează că jurnalismul nu a reprezentat doar o ocupație utilitară pentru scriitor, ci o a doua natură, ce trebuie pusă în relație cu prima, care e literatura. E adevărat că publicistica nu-i mai interesează, ca
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
-i mai interesează, ca lectură, decât pe cititorii profesioniști; totuși, ea se dovedește azi modalitatea prin care Vinea rămâne actual. Căci, după revelațiile pe care, în anii ’60-’70, ni le-a adus editarea poeziei postume, avem acum revelația unui gazetar prodigios, nebănuit în anii în care atitudinea politică a lui Ion Vinea nu era agreată de regimul comunist și, în consecință, nici nu era dezgropată din colbul colecțiilor ziarelor interbelice. Dimensiunile și calitatea operei publicistice dintre 1932 și 1934 a
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
Dimensiunile și calitatea operei publicistice dintre 1932 și 1934 a scriitorului sunt cu atât mai meritorii, cu cât el nu mai colaborează, în această perioadă, la ziarele de mare tiraj din Sărindar, în paginile cărora îl întâlnisem în deceniul anterior. Gazetar de stânga (dar nu comunist), Vinea scrie în ziarul politic și cultural Facla, a cărei direcție i-o încredințase în 1930 N. D. Cocea. În lenta derivă către dreapta a majorității presei noastre interbelice - inclusiv, de pildă, a Cuvântului la
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
scrie în ziarul politic și cultural Facla, a cărei direcție i-o încredințase în 1930 N. D. Cocea. În lenta derivă către dreapta a majorității presei noastre interbelice - inclusiv, de pildă, a Cuvântului la care Vinea scrisese între 1927-1928 -, un gazetar democrat, cu convingeri socialiste, cum era scriitorul, nu-și mai putea găsi locul. Om de convingeri și de caracter, el a preferat mercenariatului politic o anumită marginalitate (Facla nu era un ziar de tiraj, iar Progresul social, cealaltă publicație la
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
scenă politică internă? O primă caracteristică pe care o remarcăm imediat - întrucât contrastează cu fragmentarismul asumat al beletristicii - este consistența unor teme pe care Vinea le urmărea încă din deceniul anterior. Cum ar fi: 1) incoerențele politicii externe, în care gazetarul vedea (premonitoriu, am spune azi) cauzele unei viitoare prăbușiri a României Mari, 2) moralitatea politică în mare suferință, 3) avansul statului polițienesc în spatele fațadei democratice, 4) drepturile omului. Fiecăreia dintre aceste teme îi dedică nu articole întâmplătoare, ci serii articulate
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
vorbește comunismul galvanizează energiile și altruismul lui Ion Vinea, ci o categorie pe care astăzi am numi-o, generic, „persoane defavorizate”. În care intră și țăranii (viitorii kulaci ai comunismului), și intelectualii. O a treia observație: Vinea nu este un gazetar sentimental și umoral, ci este un lucid. E, de altfel, un redutabil analist al clivajelor democrației românești și unul dintre cei care au presimțit dezastrul din 1940. Prezența tot mai amenințătoare a extremei drepte în spațiul public, violența și asasinatul
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
poezie. Poetul nu scrie gazetărie cu ochii la galerie, după cum nu gustă retorica „mesianică” din publicistica, adesea detestabilă, a unui Octavian Goga. Este, dimpotrivă, analitic și logic, argumentativ și rațional chiar când, în spatele unui articol pe o temă dragă inimii gazetarului - tema țărănească, bunăoară -, simți patosul discret și emoția lăuntrică de care acesta este animat. Fără să fie un Nae Ionescu al stângii, el anticipează, de fapt, felul în care se scrie astăzi analiza politică. Cât despre buna-credință a lui Vinea
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
și emoția lăuntrică de care acesta este animat. Fără să fie un Nae Ionescu al stângii, el anticipează, de fapt, felul în care se scrie astăzi analiza politică. Cât despre buna-credință a lui Vinea, aceasta e evidentă chiar și când gazetarul greșește: de pildă, când minimalizează responsabilitatea politică de care dădeau dovadă lideri ca Iuliu Maniu sau când îl atacă pe I. G. Duca, la preluarea mandatului ce avea să-l ucidă pe liderul liberal. Această funciară bună-credință l-a împiedicat
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
care reflectă o anumită stare de lucru din societatea românească", a spus Ion Iliescu la lansarea cărții fostului premier, aflat în închisoarea de la Jilava. Iliescu a mai spus despre Năstase că are "un condei pătrunzător, dotat cu un mare talent gazetar". Cu toate că nu a fost prezent la lansarea cărții sale, Adrian Năstase a fost reprezentat de soția lui, Dana, și fiul cel mare al fostului premier, Andrei. Acesta a prezentat un mesaj al tatălui său și le-a spus celor prezenți
Iliescu, la Gaudeamus: Referirea la Băsescu, o obsesie a lui Năstase () [Corola-journal/Journalistic/40997_a_42322]
-
începe luni. De fapt, continuare e un fel de a spune. Protagoniștii au rămas, într-adevăr, aceiași, micile lor deprinderi victoriene s-au păstrat, chiar și convenția narativă a rămas intactă (căci autorul manuscrisului pe care-l citim e tot gazetarul Pavel Mirto). Diferă însă, destul de mult, regula jocului. În Viața începe vineri, elementul senzațional îl constituia inexplicabila „teleportare” a lui Dan Crețu din secolul douăzeci și unu într-un București belle époque. Faptul acesta atrăgea, înaintea altora, atenția. Restul (cu alte cuvinte
1898. Street view by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4050_a_5375]
-
la nebuni a marelui poet, din motive nu medicale, ci politice (iată-l pe Eminescu „onorat” cu titlul de cel dintâi deținut politic român!), de către o monstruoasă coaliție pusă la cale de însuși Titu Maiorescu, cu sprijinul adversarilor liberali ai gazetarului. Nu e destul că ne jucăm de-a politica, ne jucăm acum și cu istoria!
Noua direcție a „Tribunei“ din Cluj by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3937_a_5262]
-
1977, este unul al unei vârste, aceea a iubirii și tinereții, în deceniul simulacrului destalinizării. Iubirea și tinerețea nu apar ca triumf, potrivit clișeelor impuse, dar ca eșec. Tema eșecului la tinerețe, în viață și profesie, ia drept "cobai" ficționali gazetari și scriitori. Ironia amară și dramatică, profundă și complexă, proprie scrisului lui Sorescu, nu este nici aici abandonată. Iată, prin urmare, un roman al iubirii în vremuri de ură, în care nici tinerețea, inteligența, talentul artistic nu pot învinge. Romanul
Romancierul Marin Sorescu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10071_a_11396]
-
a crede - în Dreptatea, oficiosul P.N.}., secondată cam în același timp de comunista România liberă și de Tribuna poporului, condusă de G. Călinescu. în ziarul țărăniștilor se inaugurează o rubrică, "Perna cu ace", unde foarte activ și virulent era tânărul gazetar Oscar Lemnaru, autor fără operă. El clama inchizitorial: "Vor veni să dea socoteala" cei care au servit vechiul regim. Primii vizați erau C. Noica și Emil Cioran, acesta din urmă acuzat și de Mihnea Gheorghiu în România liberă. Titularul "Pernei
Literatura română și comunismul by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10332_a_11657]
-
găsesc, ține întrucîtva de domeniul evidenței: există întotdeauna la Mircea Vasilescu ceva care e mai mult decît simplul comentariu al unor știri culese din presa scrisă sau de la televizor. Un fundal teoretic, e adevărat, bine camuflat de tonul ironic al gazetarului. Apoi faptul - surprinzător? - că lucrurile despre care scrie Mircea Vasilescu nu prea s-au schimbat... O fi doar din cauza acestui fundal teoretic? Memorii Dacă m-ai întreba, dragul meu, ce anume rămîne din cîte le-am povestit și din altele
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13564_a_14889]
-
Nicolae Florescu sunt însă dominate de marile personalități literare și de viața literară a exilului. Desigur, sunt amintiți nu o dată Cioran și Eugen Ionescu, dar cel care captează atenția mai tuturor este Mircea Eliade. „Era un mare scriitor și un gazetar pe măsură. Scria uneori articolul pentru Uniunea Română pe un colț de masă, într-un sfert de ceas”, își amintește Adriana Georgescu. „Era o autoritate, spune Virgil Ierunca, numele lui impunea un prestigiu intelectual”. Și cum exilul românesc nu a
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
gustă pe deplin spectacolul cărții lui Bilciurescu. În esență, spune criticul, în evocări există, ca și în politică, morală și altele, trei atitudini importante: de stînga, de dreapta și de centru." Bilciurescu s-ar situa pe linia Dreptei. E adevărat, gazetarul interbelic își are parti-pris-urile sale, e nostalgic, regretă viața patriarhală de altă dată și, uneori, stricarea arhitecturii vechi bucureștene. Dar nimic nu-l bucură mai tare decît prefacerea orașului vechi pe care nu ezitase să-l numească "arab". Lectura cărții
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13681_a_15006]
-
a degustat vinurile de Recaș, s-a „poticnit” de ospitalitatea proverbială a gazdelor de aici. Unul dintre oaspeți, care a privit paharele până dincolo de marginea lor, a coborât scara frânând din turul pantalonilor. Proverbială a rămas vizita unui grup de gazetari englezi care, după o degustare, evident... neprofesională, ajuns acasă, a localizat metropola de pe Bega „undeva lângă Recaș”. Povestea, desigur, e bogată în variante... Pe aici au trecut furnizorii de vin ai C.C. al P.C.R. , apoi n-au lipsit Dăscălescu, Pacoste
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
Oameni buni, eu sunt anul 2004, el, Robert, e 2005”. Apoi cei de la TVR i-au și luat un interviu, primul din viața lui fragedă de artist la început de drum. Reporterul l-a întrebat doct, vezi Doamne, întrebare de gazetar: „Ce faci tu pe-aici, Robert? Răspunsul a sunat cam uimit, dar cu aplombul artistului cu „priză la public”: „Păi ce să fac? Am venit la lucru”... Colac peste pupăză, l-a mai întrebat și mama: „Robert, tu de ce nu
Agenda2005-36-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284163_a_285492]
-
rezonanță culturală. De aceea, între vocația scrisului și efortul instituțional menit a întreține vocația e un raport ingrat: cu cît sporește numărul cursurilor de scriere creativă cu atît se împuținează pepiniera celor care chiar au înzestrare pentru arta cuvîntului. Concluzia gazetarului e sumbră, dar deloc exagerată.
Pepiniera scrisului în declin () [Corola-journal/Journalistic/2843_a_4168]
-
la regulile refugiului. Nu doar atât: nea Radu nu e fitecine. Are 52 de ani, a fost tipograf la viața lui, a scos de sub „teasc” și a citit o mulțime de cărți, ziare și reviste, îi cunoaște pe mai toți gazetarii și directorii de ziare din Timișoara și a avut... a avut și o bibliotecă impresionantă. Dar viața... Are și el, ca toți ceilalți din Azilul de noapte „Pater Jordan” de pe Brâncoveanu, o poveste tristă de spus... A început din 1990
Agenda2005-28-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283932_a_285261]
-
în Consiliul Municipal al Timișoarei, crezând că poate face mult bine din această postură. A rămas dezamăgit că a obținut doar 1 600 de voturi, chiar dacă a fost primul clasat dintre ceilalți candidați independenți, printre care s-au numărat regretatul gazetar Bebe Costinaș și scriitorul Puiu Ilieșu. A sperat ca cei aproape o sută de mii de cititori ai „Agendei“ să-i aducă voturile necesare pentru a intra în Consiliul Municipal. Nu a fost să fie... A fost însă numit în
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]