2,190 matches
-
al lui Octavian Goga. Și-a făcut studiile la câteva licee (Sibiu, Blaj, Brașov) și universități (Budapesta, București, Zürich, Paris), între 1908 și 1914 urmând cursuri de drept, sociologie și economie politică. În această perioadă își începe și activitatea de gazetar (la „Tribuna” și „Românul” din Arad, la „Luceafărul”, „Cosinzeana” ș.a.), implicându-se deschis și energic în lupta românilor ardeleni. Chemat de la Paris în 1914 pentru a redacta ziarul „Românul”, G. e surprins de începutul războiului în Transilvania și mobilizat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287306_a_288635]
-
, Alexandru (16.VIII.1823, Cernauca-Cernăuți - 20.III.1871, Napoli), gazetar. Este fiul lui Doxachi Hurmuzachi și frate cu Gheorghe, Eudoxiu și Constantin, alcătuind cu toții un puternic grup de sprijinire a culturii și literaturii române din Bucovina. După ce a terminat școala primară, gimnaziul și liceul german la Cernăuți, H. s-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287470_a_288799]
-
au supradimensionat, iar alții au subdimensionat, rolul jucat de el în politica externă. Adevărul este că Eduard VII s-a comportat, pe toată durata domniei, ca un rege constituțional căruia, în cartea sa The English Constitution (1867), Walter Bagehot, economist, gazetar și proprietar al ziarului The Economist, îi fixa lapidar atribuțiile următoare: to be consulted, to encourage and to warn. Substanța politicii externe a Marii Britanii era resortul Guvernului și în special al Ministrului de Externe, dar forma în care aceasta era
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
S-a născut la Lossiemouth, în Scoția, la 12 octombrie 1866, ca fiu nelegitim al lui Anne Ramsey și al plugarului John MacDonald, de unde numele său compozit de familie. După absolvirea unei școli pedagogice, a fost funcționar la Bristol și gazetar la Londra. Afiliat inițial la Federația Social-Democrată, MacDonald a aderat în 1894 la Partidul Laburist Independent (Independent Labour Party), primul partid socialist lansat în cursa electorală. A fost prim-secretar al Comitetului Reprezentativ Laburist (1900-1905), o alianță politică de stînga
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
scurt timp după aceea. Majoritatea istoricilor britanici (și nu numai) au exprimat păreri negative despre Neville Chamberlain, acuzat de lipsă de fler politic, de naivitate și de imobilism: este cazul lui Sir Martin Gilbert, Richard Gott, Richard Cockett. Michael Foot, gazetar și membru marcant al Partidului Laburist, aripa radicală, a scris chiar o carte cu titlul The Guilty Men. Alții, precum Keith Feiling și David Dilks, au fost puțin mai nuanțați. Credem că Chamberlain a avut trei posibilități: 1) să se
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
, D. I. (8.IX.1888, Burdujeni-Suceava - ?), prozator și gazetar. Fiu al unui institutor din Dorohoi, A. a absolvit liceul, apoi a avut o perioadă de peregrinări, cu slujbe temporare, prin țară, când, din 1906, a și colaborat la câteva periodice. Din 1919, devine ziarist profesionist, odată cu numirea sa ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285484_a_286813]
-
D.[umitru] (7.XI.1897, Plenița, j. Dolj - 5.I.1978, Sibiu), poet și gazetar. Este fiul Anicăi (n. Potârcă) și al lui Ion Ciurezu, țărani. Și-a terminat studiile cu întârziere din cauza participării la războiul din 1916-1918. A debutat cu versuri la revista „Viața studențească” (1921), pe când urma cursurile Facultății de Litere din București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
, Dimitrie (pseudonim al lui Dumitru Constantinescu; 10.V.1858, Atârnați, azi Cernetu, j. Teleorman - 4.IV.1920, București), prozator, poet și gazetar. Este fiul Lucreției și al lui Tache (Dumitru) Constantinescu, țărani. A absolvit Gimnaziul „Alexandru Ghica” din Alexandria. Încă elev la Liceul „Gh. Lazăr” din București, T. s-a remarcat prin colaborări literare în revistele școlare și printr-o precoce activitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
împreună cu Al. Drăghicescu, „Acera română”, „foaie literară și științifică”. Urmează câțiva ani medicina (1878-1882), fără a-și termina studiile. Mult timp, începând din 1890, a fost funcționar (copist, subșef de birou, șef de birou) la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Gazetar prin vocație, T. a colaborat, din 1877, la foarte multe ziare și reviste bucureștene, adaptându-se cu mare ușurință profilului și nivelului fiecărei publicații. La „Albina”, „Amicul copiilor”, „Epoca”, „Familia”, „Foaia pentru toți”, „Ghimpele”, „Lupta”, „Noua revistă română”, „Peleșul”, „România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
observator ironic de caractere, atent la detalii pitorești și la vorbirea personajelor, selectate din lumea mahalalei ori a micii burghezii bucureștene. Sunt creionate, uneori superficial, cu neglijențe stilistice, alteori cu o pregnanță de autor exersat, figuri de oameni politici, funcționari, gazetari, actori de provincie, poeți famelici, „cărturărese” de mahala, chiriași și proprietari. În mare măsură e lumea momentelor lui I. L. Caragiale (eroii au chiar aceleași nume: Mitică, Mache, Lache), dar în afara replicii vioaie, sugerând efecte comice sau contribuind la obținerea unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
, Vasile (25.I.1885, Fălticeni - 17.V.1932, București), prozator, gazetar și traducător. Este fiul Ecaterinei și al lui Ion Savel, preot și învățător, vecini pe ulița din Fălticeni cu Mihail Sadoveanu. Pe cât se pare, S. se înrudea îndeaproape cu Vasile Conta. Primii ani de învățătură sunt urmați în orașul natal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
de camăta care a devastat toată Bucovina, că agenții fiscali colindă casă cu casă și fixează ei un adaos la toate angaralele birurilor, unul după numărul ferestrelor. Ați citit bine? Bir pe numărul ferestrelor, întrun sat românesc." Despre birul acesta gazetarul - scriitor de largă notorietate, făcea comentarii de esență, trimițându-ne la un Tudor Vladimirescu, la revoluționarii boiernași de la '48, la vremurile când atâția alții au dorit și au vrut prosperitatea satelor, visând la o înfățișare mai omenească a caselor față de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
MUNTEANU, Ion (Ionel) (30.I.1909, Buștenari, j. Prahova - 1992, București), prozator și gazetar. Este fiul Tarsiței și al lui Niță Munteanu, muncitori.Urmează Școala Comercială din Ploiești, iar între 1928 și 1932 Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din capitală. După ce debutează în 1929, cu proză, la „Bilete de papagal”, se orientează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288296_a_289625]
-
, Constantin (28.VII.1951, București), prozator și gazetar. Este fiul Sofiei și al lui Ionel Stan, funcționar. Urmează la București Liceul „George Coșbuc” (1966-1970) și Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-franceză (1970-1974). În perioada studenției frecventează cenaclul Junimea, condus de Ovid S. Crohmălniceanu, și participă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
, Aurel (13.IX.1911, Cogeasca, j. Iași - 3.X.1996, Iași), gazetar, poet și prozator. Este fiul Profirei și al lui Constantin Leon, învățător. După ce urmează școala elementară în comuna natală, frecventează la Iași cursurile Liceului Internat (1923-1928) - ultimele două clase în particular -, susținând bacalaureatul la Liceul Național (1933) și concomitent (1931-1933
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
sunt chemate să stea alături de mărturisirile celor evocați, înregistrate într-o prezentare policromă, predominant lirică, de reală frumusețe. Peste două sute de figuri ieșene (și nu numai), în primul rând scriitori, dar și actori, pictori, regizori, artiști dramatici, arhitecți, profesori universitari, gazetari, se adună aici ca într-un portret de grup - adevărată arhivă de viață spirituală a ultimei jumătăți de secol a culturii române. Sub semnul evocării stau și alte trei lucrări ale lui L.: Iași (1965), Destinul unui artist: Ștefan Ciubotărașu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
VÂNTU, Victor (9.V.1931, Chișinău - 2006), prozator și gazetar. Este fiul Anei (n. Bogaciov) și al lui Vasile Vântu, funcționar la CFR. A urmat Liceul „Gh. Lazăr” și Colegiul „Sf. Sava” din București (absolvit în 1949), Facultatea de Filologie a Universității din București (1949-1952) și Școala de Literatură „M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
rea-credință și, cum era de așteptat, eșuează. Viața lui particulară se va dovedi, de asemenea, un eșec, și Dumbravă alunecă, previzibil, spre demență, spre autodistrugere. Unele părți, puține, ale narațiunii sunt reușite, ca și portretele personajelor secundare - afaceristul Mișu Horenstein, gazetarul Dumitru Comșa, Erna Theodorini -, trasate cu siguranță, cum se întâmplă și cu peisajul orașului de provincie. Impresia generală rămâne însă de neînchegare, multe episoade sunt tratate superficial, stilul se menține la nivelul foiletonului de gazetă. Cel de al doilea roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
ORĂȘANU, N.[icolae] T. (1833, Craiova - 7.VIII.1890, Negreni, j. Olt), gazetar, prozator și autor de versuri. Venit de timpuriu cu familia la București, O. învață la Școala de la „Sf. Sava”. S-a agitat, în 1859, pentru alegerea lui Al. I. Cuza, dar în timpul domniei acestuia suportă cinci detențiuni. Fire turbulentă, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
lungul vremii sunt mai puțin importante: inspector în Regia Monopolului Tutunurilor (1872-1875), director al „Monitorului Oficial” (1876), inspector în Serviciul impozitelor asupra spirtoaselor (1880), inspector financiar (1882), director al Imprimeriei Statului. Către sfârșitul vieții, starea lui materială era precară. Un gazetar prolific a fost O., înființând mereu publicații satirice, pe care, odată suprimate de oficialități, le făcea să reapară sub titlu schimbat. În 1859, împreună cu C. A. Rosetti, e redactor la „Țânțarul”. Mai mult de unul singur susține foile „Spiriduș”, „Nichipercea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
nesărată. Ca umorist, O. are un haz forțat, grosier și chiar imund uneori. Satirele lui - incluse și în cele trei volume de Opere satirice (1875) - impun prin alura teribilă, prin temeritate, șocând prin violențele de limbaj. Cu firea lui pătimașă, gazetarul nu e deloc străin de plăcerea de a ofensa și de a inspira teamă. Dezgustat peste măsură de relele din jur, el se inflamează cu ușurință, luând la refec orice, pe oricine, combătând „gangrenele societății”, ironizând sângeros „tombaterele”, lovind în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
este inculcată de prietena sa evreică și, cu un scurt popas la München, ia drumul Statelor Unite ale Americii, stabilindu-se la începutul anului 1906 la New York. După perioada de acomodare, în care îndeplinește tot felul de munci și învață limba engleză, devine gazetar și își continuă studiile de artă la National Academy și la Art Student League. În 1911 se căsătorește cu pictorița de origine lituaniană Anna Frankel, primește cetățenia americană în 1913 și participă la primul război mondial, stabilindu-se la sfârșitul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
în Zile de pescuit (1985) și Haz cu pește (sau Fals tratat de adolescență și pescuit) (1994), ca și în romanul Vara nimănui (1978). Tărâmul mirific al Deltei este chiar personaj în Vara nimănui, o poveste specifică anilor ’70, cu gazetari - ca protagonistul Mihai Lupașcu - și tovarăși de „bine”, cu pescari, miliție, întâmplări din combinat, fabrica de pește, inundații sau celebra „practică” din agricultură. Dincolo de opoziția, aproape ca la Fănuș Neagu, dintre București și Brăila, cartea se vrea - reminiscență a paginilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
a fost Moldova și a cărei prosperare economică, în primul rând, a slujit-o constant atât prin puterea cuvântului scris, cât și prin vrednicia faptei. Neîndoielnic, cel mai frumos omagiu închinat până azi personalității sale aparține marelui poet și neîntrecut gazetar Mihai Eminescu, care, republicându-i, în "Curierul de Iași" din 25 iunie 1876, la rubrica "Revista economică", binecunoscutul studiu privind cercetările sale "geognostice" sub titlul Despre folosurile ce le aduce unei țări lucrarea minelor (băilor) de metal -, scria: "Lucrarea din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
, Paul (6.V.1941, Cernavodă), poet, prozator și gazetar. Este fiul Silviei (n. Constantinescu) și al lui Pavel Simion Tutungiu, ofițer. Urmează liceul la Călărași (1955- 1959) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1961-1965). După absolvire lucrează la publicațiile „Steagul roșu” (1966-1967), „Dâmbovița” (1967-1968), „Satul socialist” (1969-1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]