13,216 matches
-
constituie hrana de bază a urșilor panda, motiv pentru care Wolong este o zonă ideală pentru creșterea și venirea pe lume a urșilor panda. De altfel, Wolong este cunoscut ca "Locul de obârșie a urșilor Panda", " Depozit biologic prețios de gene", "Grădina botanică și zoologică" . Muntele Celor Patru Fete se află la joncțiunea dintre ținutul Xiaojin și ținutul Wenchuan și, așa cum sugerează numele, are patru piscuri. Potrivit unei legende tibetane, patru fete frumoase au fost transformate în cele patru vârfuri. Datorită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
costume naționale și ținând în mână câte o umbrelă, apar pe o peluză cântând și dansând. Concursul este arbitrat de vârstnicul satului. Etnia yi are propriile criterii de frumusețe: câștigătoarea trebuie să fie înaltă, cu pielea bronzată, ochii mari cu gene lungi, nasul frumos și să aibă o ținută elegantă. În cadrul acestei sărbători, luptele sunt un mare eveniment. Băieții, cu o eșarfă albastră-albă pe umeri, purtând un cordon colorat la brâu și o pălărie din bambus cu ciucure roșu pe cap
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și, cu o ură monstruoasă, insuportabilă la privit pentru orice ființă vie înzestrată cu rațiune, să se repeadă în raftul înțesat cu făpturi nevinovate și gingașe (fete și fetițe cu fuste și rochițe, cu obraji bucălați și ochi galeși, cu gene lungi, tremurătoare, pe care vederea înfricoșătoare a pilei de unghii ațintite asupra lor nu le va împiedica să clipească inocent, poate pentru ultima oară, toate aceste făpturi, Arădeanca, Oana, Luana și Sânziana, condamnate să piară de către un Rahan nebun, înarmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
prea mare preț pe socializare. Apoi am ajuns În spate la Red Hat Bar, unde am găsit alte băltoace. Cele mai multe dintre acestea erau de urină, Însă erau suficiente băltoace de alcool să le țină ocupate pe mama și pe Luweena. Gene degenerate, cred că așa se explică. Cherchelite fiind, acestea au devenit tot mai neglijente În drumul spre casă, din cînd În cînd mergeau chiar pe mijlocul trotuarului de pe strada Cambridge și cîntau. Însă eu nu făceam asta. Eu mă ciuceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Apoi, la miezul nopții, cînd cetățenii decenți și păzitorii bunelor moravuri erau deja În pat și polițiștii Își puteau Întoarce liniștiți privirea În altă parte, o dădeau pe filme porno. CÎnd bătea ora douăsprezece noaptea, imaginea cu Charlie Chan sau Gene Autry Îngheța brusc, se auzea un hîrșîit strident, filmul mai pîlpîia scurt cîteva fracțiuni de secundă, apoi se oprea păcănind la mijlocul bobinei. Urmau Întunericul total, cîteva scurte momente de tușit și foșnit, după care proiectorul se Însuflețea iar cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
cînd cîștiga partea din mine care adora cinematograful Rialto, stăteam acolo toată noaptea. În felul ăsta, puteam prinde filmele de peste zi fără să trebuiască să mai străbat străzile la lumina zilei. Printre permanent reciclatele pelicule alb-negru, În afară de Charlie Chan și Gene Autry, erau westernuri, filme cu gangsteri și muzicaluri, filme cu Joan Fontaine, Paulette Godard, James Cagney, Abbott și Costello, și Fred Astaire. Probabil că proiecționistul era mort după Fred Astaire, la cîte filme cu el dădea, și n-a durat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
nimic. — Înainte de a pleca am asistat la parastasul de opt zile. — Noi credeam că lucrurile se aranjaseră de o bucată de vreme între voi și familia Ozkart. Că după atâția ani ați pus cruce poveștilor voastre blestemate. Ochii lipsiți de gene ai domnului Kauderer erau fixați în gol; nimic nu mișca pe chipul lui de gutapercă gălbuie. Între Ozkart și Kauderer pacea durează numai de la o înmormântare la alta. Iar piatra pe care o punem pe mormântul morților noștri poartă inscripția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Irinei avea să slăbească. Și iată că închide ochii, iată că eu alunec în umbră, în spatele pernelor, al divanului, al vasului cu jăratic, acolo unde Valeriano și-a lăsat hainele împăturite în perfectă ordine, după obiceiul lui, alunec în umbra genelor coborâte ale Irinei, scotocesc în buzunare, în portofelul lui Valeriano, mă ascund în întunericul pleoapelor ei strânse, în întunericul strigătului ce iese din gâtul ei, găsesc foaia împăturită în patru cu numele meu scris cu penița sub formula condamnărilor la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cuvenea, apoi se întoarse spre Mma Ramotswe. — Doamna aceasta este logodnica mea, spuse el. Se numește Mma Ramotswe și doresc să-i cumpăr un inel de logodnă. Făcu o pauză. Un inel cu diamant. Bijutierul se uită la el printre gene, după care își mută privirea spre Mma Ramotswe. Ea îi întoarse privirea și reflectă: E inteligent. Iată un bărbat șiret, în care nu te poți încrede. — Sunteți un bărbat norocos, remarcă bijutierul. Nu oricine găsește așa o femeie veselă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
pare că abia mi s-a ridicat din brațe, mi-a rămas întipărită în carne forma corpului ei ghemuit. Se amuză mușcându-mi colțurile gurii, pipăindu-mi sprâncenele, apăsând ușor pleoapele, să simtă cum mi se zbat ochii și tremură genele, desenează liniile de pe frunte, cele două dungi ce coboară spre mustață și nările spre șănțulețul de deasupra buzelor, le deschide, așteptând parcă să-i mușc palma. Îi simt mirosul ușor sărat al mâinilor, îmi prinde bărbia și întârzie în adâncitura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
limba-n gură? Eu nu reușesc, șase sași în șase saci și capra cu piatra ei cu tot, crăpa-i-ar de cap, au fost coșmarurile mele. Acum încerc să vorbesc repede, în șoaptă, pentru mine. Mai observ că, printre gene, figurile celor de la masă devin mai interesante, seamănă cu siluetele de la bâlci, din oglinzile care te lățeau-lungeau-umflau. Cum stau înșirați unii lângă alții, îmi imaginez că le-aș schimba capetele între ei, de la stânga la dreapta, fără a face deosebire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cu apă sfințită în cap, dar numai între 17.00 și 23.00, Pârvulescu zbura noaptea de pe-acoperișul teatrului sau își dădea drumul pe burlane, încălțat cu bocanci grei, cu ținte, și făcea un zgomot de nu puteai pune geană pe geană, arunca pungi cu moare de varză în capul oamenilor, juca pocher cu Măria Sa, Cuzachi, dat jos de pe soclu, rămas însă cu șeaua lipită de fund, alerga gol-pușcă și cu tabloul lui Mao în brațe prin palatul Roznovanu, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
sfințită în cap, dar numai între 17.00 și 23.00, Pârvulescu zbura noaptea de pe-acoperișul teatrului sau își dădea drumul pe burlane, încălțat cu bocanci grei, cu ținte, și făcea un zgomot de nu puteai pune geană pe geană, arunca pungi cu moare de varză în capul oamenilor, juca pocher cu Măria Sa, Cuzachi, dat jos de pe soclu, rămas însă cu șeaua lipită de fund, alerga gol-pușcă și cu tabloul lui Mao în brațe prin palatul Roznovanu, la oră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
zâmbetul și țâțele ei mari până la Alfa. — Dați-mi voie să vi-l prezint, zice Brandy, pe signor Alfa Romeo, consort masculin profesionist al prințesei Brandy Alexander. În același fel, mâna lui Brandy se mișcă pe o traiectorie invizibilă de la genele ei fluturânde și părul bogat spre mine. Tot ce-o să poată vedea agenta imobiliară din mine sunt voaluri, muselină și catifea, maro și roșu, tul întrețesut cu fire de argint, straturi atât de dese c-ai spune că nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
înfățișa o fufă blondă frumușică. Subțire ca o macaroană. Cu un zâmbet frumușel, ușor. Părul fufei era o imagine din satelit a Uraganului Blond puțin mai în larg de coasta vestică a feței sale. Fața era de zeiță grecească cu gene lungi, ochi mari, fardați exact ca Betty și Veronica și toate celelalte fetișcane Archie de la Riverdale High. Perle albe îi sunt înfășurate pe brațe și-n jurul gâtului. Ceva ce-ar putea fi diamante scânteiază ici-colo. Coperta cărții zice Miss
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
care-o aruncă peste capul meu. În spatele unui alt văl, lumea reală e și mai îndepărtată. — Ghici cum fac modelul aurit, zice Brandy. Pânza e atât de ușoară că respirația mea o suflă în față; mătasea mi se lasă peste gene fără să le îndoaie. Până și fața mea, locul unde duce fiecare nerv al corpului, nici chiar fața mea n-o simte. E nevoie de-o echipă de plozi indieni, zice Brandy, copii vegetarieni de patru și cinci ani care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ele cu ochi mijiți. — Mă omoară spatele ăsta, zice Brandy. De ce i-am lăsat să-mi facă țâțe așa de mari? Regina absolută pare gata-gata să înghită un pumn de orice. Eu clatin din cap, Nu. Brandy mă privește printre gene: — Dar am nevoie de astea. În Agenda medicală, îi arăt Bilax, laxativ. — O! Brandy întoarce mâna ca să arunce capsulele de Bilax în poșetă, și unele capsule cad, dar altele rămân lipite de sudoarea din palma ei. După ce-ți fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
-l studieze mai bine. Fratele meu care vrea să-mi fure logodnicul. În punctul ăsta, vreau doar ca toată lumea să moară. — Trezește-te, scumpete, zice Brandy cu o mână strânsă căuș sub bărbia lui Manus. Și Manus se uită printre gene: — Mami? — Trezește-te, scumpete, zice Brandy. E OK. — Acum? zice Manus. — E OK. Se aude un răpăit slab, sunetul ploii pe acoperișul unui cort sau pe-o decapotabilă acoperită. — O, Doamne - Brandy face un pas în spate. O, sfinte Christoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
E OK. — Acum? zice Manus. — E OK. Se aude un răpăit slab, sunetul ploii pe acoperișul unui cort sau pe-o decapotabilă acoperită. — O, Doamne - Brandy face un pas în spate. O, sfinte Christoase! Manus clipește și se uită printre gene la Brandy, apoi în poală. Un crac al pantalonilor lui de camuflaj devine negru, mai negru, tot mai negru până la genunchi. — Drăguț, zice Brandy, da’ tocmai s-a pișat pe el. Sari înapoi la chirurgia plastică. Sari la ziua fericită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
lumea spune că e rău. Îți dau viața mea pentru că vreau să te cunoască lumea-ntreagă. Îmi doresc ca toată lumea să poată accepta ceea ce urăște. Găsește lucrul ce-ți stârnește cea mai mare teamă și trăiește cu el. — Ondulator de gene! zice Sofonda, și ondulează genele adormite ale lui Shane. — Rimel! zice ea, pieptănând rimelul în gene. — Splendid, zice Kitty. Și Sofonda zice: — N-am rezolvat încă totul. Shane, îți dau viața mea, permisul meu de conducere, vechile mele carnete de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Îți dau viața mea pentru că vreau să te cunoască lumea-ntreagă. Îmi doresc ca toată lumea să poată accepta ceea ce urăște. Găsește lucrul ce-ți stârnește cea mai mare teamă și trăiește cu el. — Ondulator de gene! zice Sofonda, și ondulează genele adormite ale lui Shane. — Rimel! zice ea, pieptănând rimelul în gene. — Splendid, zice Kitty. Și Sofonda zice: — N-am rezolvat încă totul. Shane, îți dau viața mea, permisul meu de conducere, vechile mele carnete de note, pentru că semeni mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Îmi doresc ca toată lumea să poată accepta ceea ce urăște. Găsește lucrul ce-ți stârnește cea mai mare teamă și trăiește cu el. — Ondulator de gene! zice Sofonda, și ondulează genele adormite ale lui Shane. — Rimel! zice ea, pieptănând rimelul în gene. — Splendid, zice Kitty. Și Sofonda zice: — N-am rezolvat încă totul. Shane, îți dau viața mea, permisul meu de conducere, vechile mele carnete de note, pentru că semeni mai mult cu mine decât îmi pot eu aminti vreodată că am arătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
dovedit mult mai ferm, mai dotat în calitățile cerute unui funcționar al Serviciului și nu și-a schimbat în nici un fel atitudinea față de el. Aceeași expresie blazată de cîine adormit, mai precis, care pare adormit, supraveghind lumea din jur printre gene cu o privire tăioasă, rapidă. Saluta umflîndu-și buzele, ridicîndu-și nițel bărbia și atîta tot. Trecea legănîndu-se ca un urs, pășind ușurel în pantofii imenși, caraghioși, cu talpă de cauciuc alb. Singura extravaganță. În rest, cu toate că oricine ar fi tresărit dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
au primit, ca să zic așa, aceeași parte de moștenire." În sală se auzi un zumzet, putea fi aprobator, putea fi chiar numai o exclamație de surpriză, ministrul era chiar mai viclean decît se credea! Balbo asculta atent, privindu-l printre gene pe omulețul uscățiv, lipsit de orice carismă, exemplul tipic al acelor inși care în nici un caz n-au ce căuta într-un guvern de mînă forte, așa cum era cel de la Roma. Pe inși ca ăsta i-au alungat și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o să rămîneți și peste an în Vladia? Scuzați-mă pentru întrebare, dar am, așa, o curiozitate profesională, e mai bine să știi decît să nu știi." De data asta rîse el de unul singur, făcîndu-și ochii mici, privindu-i printre gene. Nici că le păsa, erau foarte siguri pe ei cu toate că stăteau de vorbă cu el, adjutantul Popianu. "Sigur, domnule adjutant, poliția, jandarmeria trebuie să știe tot. Asta este și părerea noastră. Sînt instituții în care poporul trebuie să aibă încredere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]