4,959 matches
-
și se permanentizează, gradul ei de rezistență crește. Această rezistență (constanțăă, ne permite, pe de-o parte, sa prevedem reacțiile omului, posibilitatea lui de a acționa în anumite situații iar pe altă parte ușurează dirijarea acțiunilor acestuia în viitor. - centralitatea, generalitatea și integralitatea sunt alte trăsături ce caracterizează atitudinea, deosebind-o de alte procese si fenomene psihice. Atitudinile nu pot rămâne izolate; obișnuit ele formează grupaje, sisteme sau subsisteme, care înglobează serii principale de atitudini. Atitudinile sunt legate între ele în
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
schematică a unei legi universale. Lumea morală este de o diversitate infinită și nu poate fi captată în totalitate prin apel la principii sau legi universale. Împotriva acestor critici s-a argumentat că nu trebuie făcută confuzie între universalitate și generalitate. Un principiu etic poate fi universal și, totodată, foarte specific. Etica nu trebuie să fie formată numai din principii generale, ci și principiile specifice sunt foarte utile. "Însă dacă principiile generale ar lipsi în totalitate, ne va fi foarte greu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fiind faptul că prea puține norme care reglementează viața morală a unei comunități sunt cuprinse în coduri. T. Cătineanu identifică trei criterii de analiză și sistematizare a normelor morale: forma de expresie, gradul de constrângere sau obligativitate și gradul de generalitate. În funcție de forma de expresie, distingem între norme pozitive și norme negative. Distincția dintre valoare și antivaloare, axul universului moral, se cristalizează, la nivelul normelor, în cele două forme de expresie: trebuie și nu trebuie. Cele două forme de expresie sunt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Există diferite clasificări ale normelor juridice, în funcție de criteriul utilizat 72. După obiectul de reglementare sau apartenența la una din ramurile dreptului, distingem norme de drept constituțional, de drept civil, de drept penal etc. După sfera de aplicare și gradul de generalitate avem norme generale, speciale și de excepție. Normele generale au sfera cea mai largă, aplicându-se tuturor relațiilor dintr-o anumită ramură de drept. În limbajul juridic, acestea mai poartă denumirea de drept comun. Normele speciale cuprind un domeniul mai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
neobligatorii pentru destinatarii lor, prin care aceștia sunt îndemnați să urmeze o anumită conduită. 2.3.4. Trăsăturile normelor juridice În ceea ce privește trăsăturile normei juridice nu există o unitate de opinie în literatura de specialitate. Cei mai mulți autori identifică însă următoarele trăsături: generalitatea, impersonalitatea și obligativitatea 74. Fiind o regulă tipică, un model, un standard al unui "tip" generic de conduită, norma juridică se caracterizează prin generalitate. Această trăsătură a normei juridice a fost identificată însă din dreptul roman, Ulpian afirmând că Jura
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu există o unitate de opinie în literatura de specialitate. Cei mai mulți autori identifică însă următoarele trăsături: generalitatea, impersonalitatea și obligativitatea 74. Fiind o regulă tipică, un model, un standard al unui "tip" generic de conduită, norma juridică se caracterizează prin generalitate. Această trăsătură a normei juridice a fost identificată însă din dreptul roman, Ulpian afirmând că Jura non singulas personas, sed generaliter constituuntur ("dreptul se rânduiește nu pentru fiecare om în parte, ci pentru toți"). Norma juridică devine astfel un criteriu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
alta într-o legătură organică cu procesul dezvoltării istorice a țării respective. Dispozițiile, drepturile și obligațiile prescrise de norma juridică au aplicabilitate repetată, la un număr nelimitat de persoane și pentru toate situațiile de același gen. Putem face distincție între generalitatea față de subiect și generalitatea în raport cu ocazia. Generalitatea față de subiect decurge din necesitatea de a asigura egalitatea în fața legii tuturor membrilor unei societăți. Atunci când oamenii au ales să trăiască în societate, au acceptat toți să se supună acelorași reguli. Restrângerea aplicării
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
organică cu procesul dezvoltării istorice a țării respective. Dispozițiile, drepturile și obligațiile prescrise de norma juridică au aplicabilitate repetată, la un număr nelimitat de persoane și pentru toate situațiile de același gen. Putem face distincție între generalitatea față de subiect și generalitatea în raport cu ocazia. Generalitatea față de subiect decurge din necesitatea de a asigura egalitatea în fața legii tuturor membrilor unei societăți. Atunci când oamenii au ales să trăiască în societate, au acceptat toți să se supună acelorași reguli. Restrângerea aplicării normei la mulțimi de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dezvoltării istorice a țării respective. Dispozițiile, drepturile și obligațiile prescrise de norma juridică au aplicabilitate repetată, la un număr nelimitat de persoane și pentru toate situațiile de același gen. Putem face distincție între generalitatea față de subiect și generalitatea în raport cu ocazia. Generalitatea față de subiect decurge din necesitatea de a asigura egalitatea în fața legii tuturor membrilor unei societăți. Atunci când oamenii au ales să trăiască în societate, au acceptat toți să se supună acelorași reguli. Restrângerea aplicării normei la mulțimi de subiecte ale dreptului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
oamenii au ales să trăiască în societate, au acceptat toți să se supună acelorași reguli. Restrângerea aplicării normei la mulțimi de subiecte ale dreptului cu anumite caracteristici, cum ar fi militarii, pensionarii, funcționarii publici etc., nu afectează caracterul ei general. Generalitatea în raport cu ocazia se referă la faptul că norma juridică vizează cazurile generale. Conduita prescrisă de norma juridică trebuie urmată și respectată ori de câte ori sunt prezente condițiile și împrejurările pe care le are în vedere, iar dacă asemenea condiții nu apar, ea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
negativă prejudicierea patrimoniului altuia, crima, violul, traficul de influență etc. reprezintă o nesincronizare între interesele generale ale societății care, oricum, prevalează și interesele personale ale individului, materializate în acțiunea potrivnică prescripțiilor normei"34. Răspunderea juridică poate fi caracterizată prin normativitate, generalitate și multiformitate, căci "fără existența normei răspunderea este lipsită de forță, fără generalitate nu conduce la apărarea interesului societal, fără multiformitate nu îngăduie aplicabilitatea în particular și singular"35. Referindu-se la sensurile noțiunii de "răspundere", H. L. A. Hart distinge
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
între interesele generale ale societății care, oricum, prevalează și interesele personale ale individului, materializate în acțiunea potrivnică prescripțiilor normei"34. Răspunderea juridică poate fi caracterizată prin normativitate, generalitate și multiformitate, căci "fără existența normei răspunderea este lipsită de forță, fără generalitate nu conduce la apărarea interesului societal, fără multiformitate nu îngăduie aplicabilitatea în particular și singular"35. Referindu-se la sensurile noțiunii de "răspundere", H. L. A. Hart distinge între răspunderea care decurge dintr-un anumit rol și care revine persoanei căreia
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
14, 20, 105 normativitate: caracterul de, 116; sursele normativității, 140, 146, 152 normă: clasificare, 14; conceptul de, 14; condiția de aplicare, 95; conținut, 102, 121; de drept, 73, 74; expresia calitativă, 100; expresia imperativă, 100; formă, 102; functor deontic, 96; generalitatea, 124; impersonalitatea, 124; logica normelor, 97; juridică, 109, 114, 116, 119, 121, 125, 127, 134, 170; morală, 101, 139; obligativitatea, 124; semnificație, 94; structura, 101, 102 O obligație: legală, 51; legitimă, 48; morală, 29, 86, 134, 177, 202 ordine normativă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
finalități trimițând în măsură diferită, de la caz la caz, către activitățile desfășurate la nivelul I/II al preșcolarității. 4.2. Finalități specifice pentru activitățile de educare a limbajului 4.2.1. Obiectivele cadru sunt ,,obiective cu un grad ridicat de generalitate și de complexitate"122, avute în vedere la un anumit nivel de școlaritate, pe parcursul mai multor ani de studiu, vizând formarea/dezvoltarea anumitor capacități, specifice unei discipline. Obiectivele cadru reprezintă ,,obiective majore specifice, termeni operaționali, cuantificabili și evaluabili", vizând domeniul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
2005: 22. 96 Programa 2005: 24-30. 97 Programa 2005: 30-31. 98 Programa 2005: 31. 99 Normativ 2006. 100 Vezi, de exemplu, Petrescu-Roman-Necula e.a. 2007. 101 După Vrășmaș 1999: 150-158; Tudoran-Sabău-Antal 2004: 91. 102 Vezi, de exemplu, schema după gradul de generalitate a finalităților educației: Ion T. Radu, apud Albulescu-Albulescu 2000: 20. 103 Ezechil 2003: 27 104 Voiculescu 2003: 53. 105 Reflectând, după Albulescu-Albulescu 2000: 19, determinarea socială, determinarea culturală și modelul dezvoltării ideale a personalității. 106 Vezi, în acest sens, și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
organizate în vederea analizării și urmăririi realizării de perfecționări pe linie de engineering. Membrii comitetului fac parte din departamentele de cercetare-dezvoltare și proiectare, de control al calității, de desfacere, de control al stocurilor din sectoarele de uzinare etc. 2. Natura organizării. Generalități Ca orice proces privind organizarea activității unor colective de oameni, organizarea activității pentru asigurarea calității produselor și serviciilor implică următoarele obiective principale: ORGANIZARE Diviziunea muncii în subdiviziuni logice numite funcții; Definirea responsabilităților și autorității ce revinfiecărei funcții; Definirea raporturilor dintre
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
în comparație cu cerințele prezentului. * Verificarea periodică a eficienței sistemului. Elementele-cheie de măsurare a eficienței sistemului de asigurare a calității sunt: * Măsurarea costurilor calității; * Măsurarea nivelului calității; * Măsurarea satisfacerii beneficiarilor; * Măsurarea conformanței sistemului însuși. 10. Sisteme instituționale ale calității pe plan intern Generalități. Datorită faptului că există o condiționare reciprocă între PIB, export, bunăstarea cetățenilor, calitatea produselor și serviciilor, calitatea mediului, calitatea vieții în general, statul nu poate rămâne indiferent la modul în care se rezolvă problemele calității produselor și serviciilor, indiferent dacă
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
care ar avea câteva caracteristici: a) discursul ia forma unei teorii al cărei obiect este "lumea în general", sau determinările generale ale lumii (componenta metafizică); b) metoda folosită conduce la o sinteză a cunoștințelor științifice, teoria depășind astfel nivelul de generalitate al acestora (componenta metodologică); c) gradul înalt de generalizare al concluziilor teoriei (componenta metateoretică). Acest "model al filosofiei" este valabil și pentru conștiința filosofică a lui C. Rădulescu-Motru. Pledează în acest sens referirile sale la statutul, obiectul, sarcinile filosofiei. Iată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
necontenit către o identitate cu acesta. Condiționatul reprezintă ceea ce este determinat prin natură și experiență, fie fenomen, fie idee; sau "ansamblul fenomenelor sau ideilor care sunt unele condițiile altora, urmând acest gen de dependențe care stabilește între ele gradul de generalitate într-o ordine considerată a lucrurilor"29, această ordine considerată a lucrurilor fiind natura, așezată de C. Rădulescu-Motru pe principiul determinismului prin cauzalitate. Necondiționatul este ceea ce scapă poziționării naturale, determinării prin natură și experiență; ceea ce nu se află sub ordinea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
putea accepta, la limită, ideea unui europocentrism metodic, care îi permite filosofului ca, în structura culturală diferențiată a Europei, să stabilească locul culturii române. De altminteri, C. Rădulescu-Motru are grijă să extindă explicit hotarele referințelor geografice, iar prin gradul de generalitate al discursului face ca aceste granițe să nu aibă nici o semnificație. Am adus în discuție acest fapt, pentru a justifica prezentarea și interpretarea necontextuală (în sens geografic-cultural), în această lucrare, a formelor personalității, în deosebire de prezentarea relativ contextuală din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care pot îmbogăți prin contribuții proprii, pot personaliza aceste modele de programe, le pot adapta funcție de specificul zonei, orizontul de aspirație al elevilor, ori de resursele materiale ale școlii. CAPITOLUL I CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND EDUCAȚIA ECOLOGICĂ 1.1. „Noile educații”- generalități Problemele mediului înconjurător figurează astăzi ca una din preocupările importante ale omenirii, alături de alte probleme cu care se confruntă omenirea (economice, sociale, culturale, tehnice, etc.) probleme care au generat conceptul de „problematica lumii contemporane”. După Văideanu și colab., (1986), termenul
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
sufletul și pe chipul elevilor bucurie, entuziasm și dorința de a ieși în mijlocul naturii cât mai des; întrebarea lor a fost „Când mai mergem în drumeție?” CAPITOLUL III CURRICULUM-UL LA DECIZIA ȘCOLII 3.1. Considerații generale 3.1.1. Generalități Termenul are origine latină: curriculum - cursă, “alergare” (la pl. curricula). Literatura de specialitate arată faptul că, sensurile acestui termen sunt destul de greu de armonizat și de a le găsi un numitor comun. Termenul desemnează conținutul activităților instructiv-educative, dar în strânsă
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
propria sa (bună)dispoziție, dilatîndu-se acaparator și conducînd încetul cu încetul protejații la pasivitate. Din împăciuitoare ea devine agresivă și cinică, făcîndu-și mendrele, și orice recurs la forurile superioare rămîne cam ineficient, căci afară de simple recomandări verbale cu aer de generalitate delegații ce vin nu întreprind mare lucru. Ingerința e fizică, activă, recomandările sînt doar propedeutice. Această temă e manevrată cu vervă de autor și convenția teatrală cu surprizele ei fac dovada unei consumate științe a scenicului. În această materie i
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
paradox se poate ieși (dacă ar fi nevoie, dar nu e!) prin recursul la un plan superior, care transcende planul concret al manifestării valorilor: metavaloricul. Trebuie căutate puncte de reper mult mai Întemeiate și cu un grad mai mare de generalitate. Acestea sunt constituite din structuri valorice metaculturale, aflate dincolo de perimetrele concrete de manifestare a valorilor particulare. Să fim foarte realiști: aceste paliere de nivel meta sunt problematice, se edifică greu și puține sunt persoanele cu performanțe de acest tip (În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
anumit tip, ce se sustrage oricăror canoane didactice. A fi un naș „bun” nu se poate preda sau Învăța. Ajungi la un astfel de statut prin retrăire și coîmpărtășire a unor experiențe unice și particulare, purtătoare totuși de o oarecare generalitate valorică. Îndrumarea spirituală despre care se vorbește nu trebuie evidențiată sau clamată și nu constituie un subiect de discuție special. Un naș nu trebuie să promulge norme sau să profereze - de la Înălțimea „experienței” lui! - cine știe ce principii sau linii de evoluție
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]