31,129 matches
-
cuvântul. Ceva abstract. Lumea e o interpretare. Lumea e ceea ce vrei tu să fie. Fără glasul rațiunii ne-am dezbina în mii de bucățele. Natura a avut grijă de toată suflarea de pe pământ. Omul, care a putut să depășească programul genetic e mai liber. Nebunia dacă a atins paroxismul se vindecă prin anulare. Ne oglindim în primele senzații! Raportăm totul la ceea ce știm noi. Și ce știm? Mintea controlează trupul. În ea este tot ceea ce noi avem în codul genetic. și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
programul genetic e mai liber. Nebunia dacă a atins paroxismul se vindecă prin anulare. Ne oglindim în primele senzații! Raportăm totul la ceea ce știm noi. Și ce știm? Mintea controlează trupul. În ea este tot ceea ce noi avem în codul genetic. și mintea se controlează cu ea însăși. Bon. Vous connaissez votres affaires, je connais les miennes. Căldura mă apasă, stagnează. Would you be so kind to take this spider off me, please? Să înțelegi toate culturile, să cunoști trecutul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
moartea lui Genji, calitățile acestuia se împart între fiii săi, deși nici unul nu reușește, ne spune cu nostalgie Murasaki, să se ridice la nivelul tatălui. Rolul capital jucat de parfum în conturarea personalității lui Genji devine evident în moștenirea sa genetică: fiul său Kaoru (numele înseamnă chiar Parfum) răspândește în mod natural un parfum "neasemănător cu nimic de pe această lume", care are misterioasa calitate de a-l urma peste tot, la cea mai mică mișcare: Nu folosea parfum, nu-și parfuma
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ca viața mea să devină o reușită? Este evident că o astfel de întrebare fundamentală se referă la atitudinea mea liberă și tocmai de aceea responsabilă. Cu toate acestea eu nu sunt în totalitate nici programat dinainte prin moștenirea mea genetică sau prin subconștientul meu, nici complet condiționat de mediul în care trăiesc. Sunt, deși între anumite limite, liber. În ciuda tuturor argumentelor adoptate de către experții în fiziologia cerebrală, nu sunt nici animal, nici robot. În limitele caracteristicilor ereditate și ale condițiilor
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
animalelor, ce ia naștere în secolul al XIX-lea, iar astăzi este prezentă la nivel mondial. • Teoria evoluției, între timp confirmată de microbiologie, care a studiat în detaliu legătura omului cu animalele, îndeosebi cu cele mai evoluate, pe baza patrimoniului genetic. Genele ființelor umane se disting de cele ale cimpanzeilor cu doar aproximativ 1% din elementele materialului genetic ADN (sunt cel puțin 30 de milioane din cele trei miliarde de elemente constitutive ale genomei). • Principiul durabilității, care impune un raport atent
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
evoluției, între timp confirmată de microbiologie, care a studiat în detaliu legătura omului cu animalele, îndeosebi cu cele mai evoluate, pe baza patrimoniului genetic. Genele ființelor umane se disting de cele ale cimpanzeilor cu doar aproximativ 1% din elementele materialului genetic ADN (sunt cel puțin 30 de milioane din cele trei miliarde de elemente constitutive ale genomei). • Principiul durabilității, care impune un raport atent cu flora și fauna. Să nu ne gândim doar la propriile exigențe, ci să ținem cont și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
se nasc nu numai dintr-o selecție, dar și din cooperare, creativitate și comunicare, doar astfel evoluția poate continua să diferențieze. Este și mai incontestabil faptul că în animalele avansate se poate întâlni un comportament de cooperare înscris în codul genetic, în special la cele înrudite ce sunt purtători ai acelorași gene. Un tip de altruism reciproc: "Ce faci tu pentru mine, fac eu și pentru tine". O favoare în așteptarea unei contrafavori, cum se poate observa chiar între hominizi. Prin
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Gierer, de la care am putut învăța foarte multe. În cartea sa Was ist der Mensch? In vieler Hinsicht sich selbst ein Rätsel... (Ce este omul? Sub multe aspecte el însuși o enigmă...), publicată în 2008, scrie că din patrimoniul nostru genetic fac parte și capacitățile empatice, adică identificarea cu situațiile și gândurile altora. Pe acestea și pe alte predispoziții la un comportament social se bazează întreaga capacitate a speciei om, ce constituie premisa decisivă a posibilităților de viață și supraviețuire. În
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Tocmai în epoca globalizării este absolut necesar un ethos global. Într-adevăr, globalizarea economiei, tehnologiei și comunicării conduce și la o globalizare a problemelor întregii lumi, probleme care amenință să ne copleșească: probleme în cadrul mediului înconjurător, a tehnologiei atomice și genetice, dar și al criminalității și terorismului. Într-o astfel de epocă este urgent necesar ca globalizarea economiei, tehnologiei și comunicației să fie susținută de globalizarea ethosului. Cu alte cuvinte: globalizarea are nevoie de un ethos global, nu ca o greutate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sentimentele de durere, frustrare, incertitudine, vinovăție rezultate ale abandonului și pierderii sunt diminuate prin contactul direct cu părinții biologici 173; înțelegerea realistă, corectă a factorilor contextuali care au condus la plasamentul în vederea adopției 174; background-ul informațional important incluzând istoricul genetic și medical, necesar copilului adoptat este disponibil 175. Un alt aspect important este legat de identitatea copilului. Copiii au nevoie de informații despre propriile origini pentru a-și dezvolta identitatea și totodată au nevoie să se confrunte direct cu realitatea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
legăturilor genealogice și implicațiile sale asupra propriei identități. Alături de variabilele personale, două seturi de variabile de fond se consideră că au o influență asupra procesului de adaptare în adopție: variabila biologică și variabila socială. Dintre variabile biologice, semnificative sunt zestrea genetică și experiența prenatală, iar dintre variabile de mediu importante sunt solicitările, constrângerile și resursele disponibile, asociate practicilor culturale și atitudinilor sociale cu privire la adopție, ca și cu experiențele copilului înregistrate în familie și în afara acesteia. Istoricul de plasament al copilului este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a explica influența eredității asupra dezvoltării ulterioare a copiilor adoptați și posibilele riscuri ereditare pe care aceștia le pot dobândi. Principala asumpție a acestei teorii este aceea potrivit căreia, dezvoltarea și adaptarea individului sunt, în mod esențial, determinate de moștenirea genetică. Înfățișarea fizică este determinată genetic, la fel cum sunt și "regulile" dezvoltării fizice și psihice. În acest context mediul și experiența nu acționează decât ca declanșatori pentru manifestarea unor trăsături și abilități, capacități și talente dobândite 267. Mai mult decât
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dezvoltării ulterioare a copiilor adoptați și posibilele riscuri ereditare pe care aceștia le pot dobândi. Principala asumpție a acestei teorii este aceea potrivit căreia, dezvoltarea și adaptarea individului sunt, în mod esențial, determinate de moștenirea genetică. Înfățișarea fizică este determinată genetic, la fel cum sunt și "regulile" dezvoltării fizice și psihice. În acest context mediul și experiența nu acționează decât ca declanșatori pentru manifestarea unor trăsături și abilități, capacități și talente dobândite 267. Mai mult decât atât specialiștii în adopție, adepți
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
talente dobândite 267. Mai mult decât atât specialiștii în adopție, adepți ai acestei teorii consideră că, vulnerabilitatea psihologică și riscurile considerate a fi specifice copiilor adoptați (ex. consumul de substanțe, tulburările de natură psihică etc.) sunt determinate de background-ul genetic 268. Preocuparea pentru studierea influenței pe care moștenirea genetică o are asupra dezvoltării copiilor adoptați a apărut în deceniul al VI-lea al secolului XX, odată cu studiile lui Heston asupra schizofreniei. Anterior, așa cum sesiza Cadoret 269, analizând o recenzie a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopție, adepți ai acestei teorii consideră că, vulnerabilitatea psihologică și riscurile considerate a fi specifice copiilor adoptați (ex. consumul de substanțe, tulburările de natură psihică etc.) sunt determinate de background-ul genetic 268. Preocuparea pentru studierea influenței pe care moștenirea genetică o are asupra dezvoltării copiilor adoptați a apărut în deceniul al VI-lea al secolului XX, odată cu studiile lui Heston asupra schizofreniei. Anterior, așa cum sesiza Cadoret 269, analizând o recenzie a cercetărilor întreprinse între 1948 și 1965, în Canada, Statele Unite
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu particularitățile părinților biologici. În ultimele decenii însă, diferiți specialiști, pornind de la teoria biologică, au cercetat legăturile existente între ereditate și particularitățile de dezvoltare și adaptare ale copiilor adoptați, demonstrând efectele geneticii în aproape toate ariile psihologice. De exemplu, cercetările genetice, au demonstrat, în mod consistent, influența eredității asupra dezvoltării personalității și mai ales a temperamentului 270, asupra abilităților cognitive 271, asupra declanșării și manifestării unor tulburări psihopatologice 272, asupra declanșării ulterioare a unor comportamente antisociale 273 și a abuzului de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
eredității asupra dezvoltării personalității și mai ales a temperamentului 270, asupra abilităților cognitive 271, asupra declanșării și manifestării unor tulburări psihopatologice 272, asupra declanșării ulterioare a unor comportamente antisociale 273 și a abuzului de substanțe 274. Surprinzătoare au fost influențele genetice asupra randamentului școlar, al stimei de sine, al intereselor și al atitudinilor 275. Cu toate că rezultatele studiilor susțin influența eredității asupra diferitelor dimensiuni ale dezvoltării, trebuie să acceptăm în egală măsură importanța mediului. Separarea între ceea ce este moștenit, respectiv ceea ce este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
inferioară (second best), 2. părinții adoptatori nu sunt părinți reali 361. O a treia temă identificată de Miall 362 face referire la stigmatizarea copiilor adoptați considerați a fi second rate ca urmare a faptului că nu li se cunoaște trecutul genetic. O serie de autori consideră că, în general, copiii adoptați se nasc din backgroud-uri genetice mai puțin favorabile 363. Dacă stigmatizarea infertilității poate fi pusă pe seama ideologiei pronataliste, stigmatizarea parentalității adoptive, respectiv stigmatizarea copiilor adoptați pot fi atribuite altor cauze
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
identificată de Miall 362 face referire la stigmatizarea copiilor adoptați considerați a fi second rate ca urmare a faptului că nu li se cunoaște trecutul genetic. O serie de autori consideră că, în general, copiii adoptați se nasc din backgroud-uri genetice mai puțin favorabile 363. Dacă stigmatizarea infertilității poate fi pusă pe seama ideologiei pronataliste, stigmatizarea parentalității adoptive, respectiv stigmatizarea copiilor adoptați pot fi atribuite altor cauze. Stigmatizarea parentalității adoptive își are originea în viziunea tradiționalistă, care accentuează importanța legăturii genetice, biologice
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
backgroud-uri genetice mai puțin favorabile 363. Dacă stigmatizarea infertilității poate fi pusă pe seama ideologiei pronataliste, stigmatizarea parentalității adoptive, respectiv stigmatizarea copiilor adoptați pot fi atribuite altor cauze. Stigmatizarea parentalității adoptive își are originea în viziunea tradiționalistă, care accentuează importanța legăturii genetice, biologice, de sânge din interiorul familiei în formarea relațiilor de rudenie. Lebner 364 arăta că, în prezent, această viziune este întărită de curentul actual de "medicalizare" și "genetizare" cu efect de adâncire a stigmei asociate familiilor nonbiologice. Mai mult, Lebner
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Lebner 364 arăta că, în prezent, această viziune este întărită de curentul actual de "medicalizare" și "genetizare" cu efect de adâncire a stigmei asociate familiilor nonbiologice. Mai mult, Lebner 365 consideră că, cererea tot mai mare de dezvoltare a tehnologiilor genetice și de reproducere asistată medical, demonstrează prioritatea care se acordă încă legăturilor biologice din cadrul familiei. Această accentuare a importanței legăturilor de sânge în interiorul familiei se răsfrânge negativ și asupra copiilor adoptați, supuși în aceeași măsură stigmatizării. Stigmatizarea copiilor adoptați reflectă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familiile biologice 34,0 60,5 5,5 0 Copii adoptați prezintă o dezvoltare afectivă la fel de bună precum copiii crescuți in familiile biologice 22,5 58,5 17,7 1,3 Evoluția copiilor adoptați depinde mai degrabă de factorii ereditari/genetici decât de modul în care sunt crescuți în familia adoptivă 6,1 33,3 53,1 7,5 Copiii adoptați se integrează la fel de bine social precum copiii crescuți în familiile biologice 20,4 63,9 15 0,7 De asemenea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Copiii adoptați se integrează la fel de bine social precum copiii crescuți în familiile biologice 20,4 63,9 15 0,7 De asemenea, mai mult de o treime dintre respondenți (39,5%) consideră că, dezvoltarea copiilor depinde mai degrabă de factorii genetici/ereditari decât de factorii de mediu. Majoritatea respondenților consideră că, în general, copiii adoptați, se integrează social la fel de bine precum copiii biologici (84,4%), dar o treime dintre respondenți (31,3%) consideră că, sunt mai predispuși spre manifestarea unor comportamente
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familiei, se admite adopția ca proces pozitiv, atunci când cuplul a eșuat în încercarea de a avea un copil biologic chiar și prin metode de procreare artificială. Prin urmare sunt valorizate relațiile biologice, de sânge în interiorul familiei și importanța background-ului genetic în dezvoltarea ulterioară a copilului, în special din punct de vedere social. Același aspect reiese și din percepția insatisfacției copiilor adoptați în relația cu familia adoptivă, deși modul de manifestare a parentalității adoptive este perceput ca fiind similar modului de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din perspectiva părinților, această măsură a devenit o soluție "de salvare" atunci când cuplul a eșuat în încercarea de a avea un copil biologic chiar și prin metode de procreere artificială. Relațiile biologice, de sânge din interiorul familiei și background-ul genetic sunt considerate importante în construirea familiei și în dezvoltarea copilului. Același aspect reiese și din percepția insatisfacției copiilor adoptați în relația cu familia adoptivă, deși modul de manifestare a parentalității adoptive este perceput ca fiind similar modului de manifestare a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]