675 matches
-
literatura pentru copii, psihologia experimentală și presa populară 76, adică mai multe codificări discursive care configurează reprezentările genialității într-un câmp de preocupări. Ceea ce are în vedere e constituirea unei practici "industriale" de producție și circulare a unui imaginar al genialității. E o ilustrare de serie mare, în care nu autorii contează, ci vehicularea unor reprezentări specifice în interiorul unui discurs care își impune propriile constante: apariția simptomatologiei geniale la vârstă fragedă, dezvoltarea unei practici a exemplarității etc. Sunt genuri ale geniului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
paginile deja scrise, nici în planul de dezvoltare a lucrării nu există poziții pentru esteticienii români. Și asta în ciuda faptului că Tudor Vianu scrisese altădată despre Titu Maiorescu sau Mihail Dragomirescu și în mod special despre reflecțiile lor în marginea genialității. E o lacună semnificativă: în cultura literară românească nu există nivelul "ideii". Pe harta geniului noi nu suntem vizibili dacă instrumentele de cartografiere nu sunt setate la vibrația joasă a seriilor mari. Rezultatele teoreticienilor români nu sunt relevante din perspectiva
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ale culturii savante. Abordarea discursivă a lui Ann Jefferson ne dă astfel posibilitatea să urmărim aceste mitologii în spațiul nostru. De altfel, plecând de la analiza pe care o face pe cultura franceză, putem să proiectăm aplicații asupra "genurilor" caracteristice ale genialității care au fost receptate la noi. Într-o asemenea cercetare ar putea să intre, de pildă, discursul despre exemplaritatea personalităților istorice, difuzat pe canale multiple în spațiul public (manuale, presă, cărți de vulgarizare, literatură patriotică de serie mare); sau figura
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
intersecția mai multor genuri ale retoricii parlamentare și ale producției revoluționare de discursuri (programe, proclamații, sloganuri). Dincolo de avantajul vizibil pe care îl oferă literaturilor mici, principala problemă pe care analiza lui Ann Jefferson o lasă nerezolvată e aceea a plasării genialității în situații care să fie proprii literaturii. În segmentul pe care cercetătoarea îl dedică domeniului literar, ceea ce surprinde e diversitatea seriilor discursive. Spre deosebire de toate celelalte părți ale cărții avem aici de-a face cu o dispersie particulară de teme și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
spectacol de teatru vehiculează reprezentări despre geniu nu împlică automat o constrângere discursivă, un mod specific de articulare a temei. În mod semnificativ, Ann Jefferson intitulează acest segment The Idiom of the Age pentru a sublinia difuzarea nediscriminatorie a reprezentărilor genialității. Autoarea alege să trateze tocmai în spațiul literaturii una dintre caracteristicile dificile ale genialității în secolul al XIX-lea, prezența sa ubicuă, faptul că oricine pare să poată folosi cuvântul pentru a denumi cam orice, în afara unor reguli stricte de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mod specific de articulare a temei. În mod semnificativ, Ann Jefferson intitulează acest segment The Idiom of the Age pentru a sublinia difuzarea nediscriminatorie a reprezentărilor genialității. Autoarea alege să trateze tocmai în spațiul literaturii una dintre caracteristicile dificile ale genialității în secolul al XIX-lea, prezența sa ubicuă, faptul că oricine pare să poată folosi cuvântul pentru a denumi cam orice, în afara unor reguli stricte de utilizare. Altfel spus, folosește literatura pentru a ilustra lipsa de focalizare și exploatarea transgresivă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
monopol asupra unei sintaxe specifice a geniului pentru că nu există un discurs "literar" al geniului. Universul literaturii e mai puțin un spațiu de producție a unui discurs despre geniu, cât unul de receptivitate, capabil să absoarbă toate celelalte "sintaxe" ale genialității, din domeniul medical, din domeniul exemplarității istorice sau din cel al psihologiei infantile. Nu întâmplător, partea a patra a cărții, care descrie coordonatele imaginarului feminin al genialității, se sprijină integral pe o ilustrare romanescă, mai precis pe analiza a două
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
despre geniu, cât unul de receptivitate, capabil să absoarbă toate celelalte "sintaxe" ale genialității, din domeniul medical, din domeniul exemplarității istorice sau din cel al psihologiei infantile. Nu întâmplător, partea a patra a cărții, care descrie coordonatele imaginarului feminin al genialității, se sprijină integral pe o ilustrare romanescă, mai precis pe analiza a două texte, romanul Corinne al Doamnei de Staël și Louis Lambert de Balzac. Ceea ce aș reproșa acestei abordări e tocmai neputința ei de a asigura o circulație a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în locul operei) într-un fel specific. Cea mai proastă poezie tot nu se citește ca un anunț de mica publicitate. Admirația desemnează, prin intermediul unor idei și practici istorice, situația de concentrare în jurul obiectelor frumoase. * * * Ca să redau semnificația socială a mitologiei genialității și în același timp funcționarea ei în cadrul unei "fabrici de literatură", am citit discursurile despre geniu în corelație cu ideile care susțin și justifică admirația. Geniul nu e un discurs care funcționează în gol: el e legat de supraevaluare și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sunt solicitați în procese consumatoare de contemplație. Doar restituind obiectul literar acestui cadru al experienței estetice putem reconstitui unitatea discursurilor pe care le guvernează. Am preferat așadar să mă situez "în amonte", ca să pot înțelege necesitățile sociale care au reclamat genialitatea în producția de literatură, nu "în aval", ca să înregistrez puzderia de figuri și metafore ale geniului. În acest sens, cred că putem privi admirația ca o vastă construcție istorică în interiorul căreia - cel puțin pentru intervalul care mă interesează, între 1825
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
admirația ca o vastă construcție istorică în interiorul căreia - cel puțin pentru intervalul care mă interesează, între 1825 și 1875 - se pot distinge mai multe regimuri de utilizare a geniului și figurilor sale (înțelegând prin regim de utilizare interfața dintre temele genialității și colectivitatea care le exploata, setul de instrucțiuni care prevedeau pentru cititori, critici și scriitori modul de aplicare a geniului la realitățile fizice și morale ale țării). În funcție de acest raport cu evenimentele care au structurat doxa admirației în cursul secolului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru cititori, critici și scriitori modul de aplicare a geniului la realitățile fizice și morale ale țării). În funcție de acest raport cu evenimentele care au structurat doxa admirației în cursul secolului al XIX-lea am caracterizat trei "regimuri de utilizare" a genialității. Capitolul al doilea discută regimul "sacralizării", legat de pătrunderea ideilor despre sacrul scriitorului aproximativ după 1835. Acesta a fost primul moment de reconfigurare a admirației în cadrul culturii literare moderne și, fiind asociat procesului de definire a individualității în formarea noii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
În Echilibrul între antiteze Heliade Rădulescu formulează echivoc: "[...] aceștia sunt Sarsailii literaturii și științelor. Nimic nu știu, nimic n-au învățat și de toate zic că știu"32. Or, a ști tot fără a învăța nimic e una dintre reprezentările genialității. În insistența cu care Heliade Rădulescu revine la figura lui Sarsailă, în convingerea cu care încearcă să descifreze prin el societatea românească putem citi investiția pe care a făcut-o în resursele creatoare ale unei populații necultivate. E desemnarea negativă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e "sarsailia" lingvistică altceva decât o practică spontană a vorbirii, orientată de instinct și de ureche, al cărei elogiu Heliade Rădulescu îl făcea în Prefața Gramaticii din 182833? Faptul că a funcționat în regim negativ, ca un dublet odios al genialității, nu arată decât că noua cultură literară se baza pe un suport echivoc: optimismul de a crede că oricine poate face literatură se plătește prin angoasa în fața democratizării nelimitate a accesului la scris. A căuta cu orice preț "bogăția" literaturii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o simbolizeze - cu riscul de a o reduce la câteva zeci de oameni - prin comunitatea de boieri egali între ei65. În acest sens trebuie înțeleasă formularea din cursul de "Istoria literaturii", pe care Heliade Rădulescu o reia de două ori: genialitatea este "regia celor egali"66, un fel de dominație colectivă, exercitată de mai mulți indivizi cu dotări superioare. Tot așa funcționează și o altă imagine, aceea a geniului ca dinastie 67. Nu o să mă aventurez într-o analiză amănunțită a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literaturii e conceput ca o amplă colecție de "geniuri": e mai întâi seria autorilor moderni sau antici, în care intră Homer, Lucrețiu, Juvenal, Tacit și mulți alții; e apoi seria profeților biblici, a lui Iov, Eschil, Isaia, Ezechiel; în sfârșit, genialitatea cuprinde masa autorilor anonimi ai epopeilor nordice și ai creațiilor naționale în general. Capitolele poartă și ele nume colective: geniurile I, geniurile II, geniurile III etc. Sub numele de "geniu" se livrează o listă, un lung nomenclator al unei comunități
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
numai în grup. Pentru că trebuie să observăm că apologia individualității din scrierile lui Heliade Rădulescu nu admite și o figură a "alesului" - a celui care este atât de individualizat încât e fără egal. Concepută ca egalitate a unei multitudini superioare, genialitatea nu tolerează supremația unui singur ins. Ea funcționează pe baza unui spirit de corp, ca o singularitate care nu acționează decât în grup. Ori toți, ori niciunul. Heliade Rădulescu putea accepta consacrarea simultană a unui front de talente; putea concepe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
refuzat și consacrarea lui Eminescu. 2.5. Saint-simonismul și știința geniului Cum a fost posibil ca într-o cultură mică, abia populată cu câțiva scriitori, să se treacă direct la o figură cantitativă a genialității? Răspunsul e simplu: a intervenit o circumstanță favorizantă. Suportul acestei perspective asupra genialității e de import. O conjunctură istorică a făcut ca începuturile culturii literare române să fie contemporane cu una dintre cele mai influente doctrine - și doxe - din secolul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tiința geniului Cum a fost posibil ca într-o cultură mică, abia populată cu câțiva scriitori, să se treacă direct la o figură cantitativă a genialității? Răspunsul e simplu: a intervenit o circumstanță favorizantă. Suportul acestei perspective asupra genialității e de import. O conjunctură istorică a făcut ca începuturile culturii literare române să fie contemporane cu una dintre cele mai influente doctrine - și doxe - din secolul al XIX-lea, saint-simonismul. Lansată de contele Henri de Saint-Simon (1760-1825) printr-o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
-lea mai mult decât un corpus de idei care călătoresc pe filiere identificabile, prin autori și prin texte. E mai degrabă un complex de reprezentări care se difuzează prin contagiune, înarmând doxa epocii cu instrumente pentru perceperea, recrutarea și administrarea genialității. Ideea de bază era aceea a unei organizări sociale care să implice participarea geniilor la guvernare. Saint-Simon propunea un sistem plebiscitar prin care cei mai buni artiști și savanți să fie aleși să ia parte la conducerea lumii. E ceea ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
formă de calificare a excelenței prin transferul de valori religioase. Saint-simonismul a inspirat o imagine a geniului neînțeles de mase, dar funcționând ca ghid moral și social. Însă nu structura mitului mă interesează, ci utilizarea lui în cadrul unei politici a genialității. Această mitologie extrem de răspândită în cursul secolului a XIX-lea a putut deveni un instrument în slujba unei culturi emergente care își căuta resursele pentru că saint-simonismul a oferit o perspectivă aproape economică asupra genialității. Nu numai că permitea, ci chiar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
utilizarea lui în cadrul unei politici a genialității. Această mitologie extrem de răspândită în cursul secolului a XIX-lea a putut deveni un instrument în slujba unei culturi emergente care își căuta resursele pentru că saint-simonismul a oferit o perspectivă aproape economică asupra genialității. Nu numai că permitea, ci chiar încuraja o privire cantitativă, după cum se vede și în primul citat pe care l-am dat din manifestul lui Saint-Simon: sunt 7 categorii de genii, reprezentate prin 3 persoane, pentru un total de 21
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care l-am dat din manifestul lui Saint-Simon: sunt 7 categorii de genii, reprezentate prin 3 persoane, pentru un total de 21 etc. Accentul se mută de pe definirea geniului, preocupare constantă a filosofiei din secolul al XVIII-lea, pe administrarea genialității ca o resursă umană distribuită în masa populației. Saint-simonismul a organizat excepționalitatea ca o funcție socială. Nu era vorba numai de o sacralizare a unor resurse laice, ci și de secularizarea unor teme religioase. Figurile excepționale au fost implicate în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
resurse laice, ci și de secularizarea unor teme religioase. Figurile excepționale au fost implicate în toate afacerile zilei: orice domeniu care avea nevoie de îndrumare în îndeplinirea sarcinilor concrete, avea dreptul să mobilizeze, să utilizeze și prin urmare să califice genialitatea. Saint- simonismul a ușurat exploatarea economică și politică a noțiunii de geniu, operând o banalizare a apostolatului. Iar dacă azi ne mirăm cum oamenii din secolul al XIX-lea au putut să creadă, la o asemenea scară, în genialitate, trebuie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
califice genialitatea. Saint- simonismul a ușurat exploatarea economică și politică a noțiunii de geniu, operând o banalizare a apostolatului. Iar dacă azi ne mirăm cum oamenii din secolul al XIX-lea au putut să creadă, la o asemenea scară, în genialitate, trebuie să ținem cont de calitatea acestei utopii de a articula excepționalitatea cu gestiunea curentă a domeniilor vieții: "lumina" sau "profetismul" au fost implicate în formele banale de orientare a acțiunii umane. Dacă ei au crezut că era nevoie de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]