605 matches
-
vont leș employés et leș ouvrières; j'adore leș parties dans leș guinguettes! Oh! și nous avions pu aller à la campagne!" Ea dorește chiar să se travestească într-un costum de muncitoare: "Mme de Marelle murmura: "C'est très gentil. Nous serons très bien; une autre fois, je m'habillerai en ouvrière"" [Maupassant, Bel-Ami, p.83]. Similitudinea o b i e c ț e l o r atinge chiar și bijuteriile, distincția supremă a Parizienelor, care nu mai sunt un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
voitoarea. 404 Biete trude de o clipă, Deși cresc, deși există N-or să aibă prea curând, Foaia albă de revistă. Cu aceeași nerăbdare Le va proslăvi-n arcuș, Maestrul de-o biată clipă Ion Alex. Angheluș. Doamnele-or citi gentile, Domnișoarele la felși încet spre cimitire Ne vom apleca nițel! S-a aplecat mai mult. „În iulie 1986 mă aflam în cortegiul funerar...” scria la 20 aprilie 2006, după 20 de ani, Teodor Pracsiu, în revista de cultură „Prutul” nr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
paraganglionare pot fi funcționale: feocromocitom (paragangliom funcțional) sau nonfuncționale (paragangliom nonfuncțional - chemodectom). Ablația chirurgicală a feocromocitomului mediastinal necesită o expunere bună a câmpului operator, un control prealabil al venelor pentru a împiedica revărsarea în sângele sistemic a catecolaminelor, o manipulare gentilă a formațiunii tumorale cu respectarea integrității capsulare, o hemostază riguroasă. Toate acestea sunt mai ușor de îndeplinit prin toracotomie, decât prin chirurgia miniinvazivă. Structurile circulatorii Aceste structuri ocupă cea mai mare parte a mediastinului și sunt reprezentate de cord, aortă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
autoritarismului. Dar, proiecția ideologică a statului total a fost aplicată riguros atâr în Germania nazistă, cât și în Rusia sovietică. Ca termen, totalitarismul a apărut în 1925, fiind o creație a gânditorului ce s-a autointitulat "filosoful fascismului", italianul Giovanni Gentile. În zona practicii politice, acest concept cu încărcătură ideologică relevă realitatea că orice regim politic totalitar este, în același timp, și autoritar, însă nu orice regim autoritar este totalitar 16. Termenul de totalitarism exprimă ideea unei totalități redundante ("statul total
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
critic. Într-adevăr, sunt critic." În Viața literară, condusă de I. Valerian, inițiază, în nr. 33, 1927, rubrica de Literatură străină, unde comentează, într-un stil critic fixat, cu toate atributele "călinescianismului", pe Pirandello, Jean Richepin, Henri Barbusse, Papini, Giovanni Gentile, Paul Valéry etc. Tot aici polemizează cu E. Lovinescu, Vladimir Streinu, Mihail Dragomirescu. În 1927 scoate, cu G. Nichita, revista Sinteza. De reținut articole despre Eminescu și Arghezi. Mai colaborează la Sburătorul, Gândirea. Din acești ani datează polemica lui G.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
elf care rade iarba, virgina dansează în lumina a o mie de făclii: Dusă-n vals o credeai fee, Nu femeie, Avea aripi, nu picior: Și n-au fluturii-aripioare, Mai ușoare. Și mai iuți în zborul lor. Era astfel de gentilă, Și d-agilă, Că-ți părea cel mai frumos Elf fantastic de balade Ce-abia rade Iarba-n jocu-i grațios. Ceea ce încîntă urechea în Vara la țară este exactitatea acordurilor, exuberanța strofelor: Locuința mea de vară E la țară: Acolo
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Crețeanu (1829-1887), autorul popularului "Cîntec al străinătății" ("Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara mea"), e un făcător de goale versuri, moralizatoare și pline de poncife, sau, când sunt erotice, cântând cu dignitate "copilițe rumeioare" și pe "gentila dona". Nici Mihail Zamphirescu (1838-1878), amintit mai ales pentru "bufoneria literară" Muza de la Borta rece, împotriva "Junimii", nu era mai talentat. Acesta cultiva o poezie pesimistă, de genul cavernos. Poetul, uitând de Dumnezeu "în zi de decadință", se scufundă în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
multă strălucire legendară și prestigiul unui blazon nobiliar mitic. Potrivit unui studiu recent scris de J. Schwartz 192, Macer al nostru, Pompeius Macer, era fiul lui Teofan din Mitilena, consilier al marelui Pompei (de unde, poate i se trage și nomen gentile). Pompeius Macer, deci, în iarna 21-20 î.H., l-ar fi însoțit pe Ovidiu în Asia, provincia populi, pe când deținea funcția fiscale și administrative în teritoriu. Spre 17-18 î.H., lui Macer i-a fost adresat un bilet în care
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ești sol prospețimii care-și taie drum harnic - și te Împlinești În soarele arzând văpaie. Din tine va miji curând mlădiță tânără - și-mi pare că viața noastră, fremătând, te crește și te face floare”. Maria Banuș. - Când asasinii devin gentili. În: Scânteia, nr. 2115, 11 aug. xxx Cărți ce oglindesc o rodnică muncă. - Ibidem, nr. 2041, 18 mai. Mihail Novocov. - Un rod minunat al luptei partidului. În Flacăra.nr 18 (174), 5 mai 21. xxx Cărți apărute În cinstea aniversării
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
deci perspectiva? Nu a existat practic nici o asimilare � ? i nici nu putea fi vorba de a? a ceva. Iorga a remarcat c? evreii care au invadat oră? ele Moldovei erau practic inasimilabili 17. �n Europa de r? s?riț, pu? ini dintre gentili �i considerau pe evrei drept fiin? e umane; �n cel mai bun caz, ei erau privi? i prin lentilele distorsiunilor ? i caricaturilor antisemite; li se atribuiau prea adesea �nsu? iri diavole? ți. Evreii au reac? ionat izol�ndu? se ? i devenind indiferen
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
e umane; �n cel mai bun caz, ei erau privi? i prin lentilele distorsiunilor ? i caricaturilor antisemite; li se atribuiau prea adesea �nsu? iri diavole? ți. Evreii au reac? ionat izol�ndu? se ? i devenind indiferen? i la ceea ce g�ndeau gentilii despre ei. Propriile lor prejudec?? i le? au poten? at pe cele ale rom�nilor �n privin? a lor. Evreii din Occident s? au asimilat ? i au adus o contribu? ie imens? la bun? starea na? iunilor care i? au g
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
răni că pe ni? te scalvi. �mpotriva acestei situa? îi s? a declan? at r? școală din 1907. Evreii nu vorbeau rom�ne? te, ci nem? e?te, se �mbr? cau altfel ? i aveau o ur? ne�mp? cat? pentru gentili. Erau str? ini ? i cuceritori, neav�nd nici un sentiment fă?? de Rom�nia ? i nu f? ceau nici un sacrificiu fă?? de ea. Iorga nu consideră toate acestea drept o persecu? ie religioas? sau rasial? , pe care, personal, le detesta. Pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Mai ț�rziu (�n stilul s? u evocator), el prevedea �nt�mpinarea cu flori �n m�ini de c? tre evrei a trupelor germane ? i ? inerea de discursuri de bun venit �n �jargon� (adic? �n idi?) 34. Iorga, ca ? i mul? i al? i gentili din zon? , le repro? a soldă? ilor evrei c? nu dau dovad? de curaj. A?a cum spunea el, �ei nu manifestaser? cine ? ție ce eroism de pe vremea Vechiului Testament�. Se a? tepta oare Iorga (sau al? i critici ai evreilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Versailles), poate c? cel mai trist efect al tuturor acestor lucruri a fost o dezastruoas? dare �napoi a tot ceea ce f? cuse Iorga pentru integrarea evreilor �n structurile Rom�niei Mari! Incidentele acestea au �nt? riț �frică� istoric? a evreilor de gentili, iar teamă această veche a evreilor este greu de explicat. Ea se manifest? uneori chiar ? i �n Occident. Cre? terea lent? a �ncrederii ? i a asentimentului evreilor de a se asimilă �n Vechiul Regat a fost grav prejudiciat? , submin�nd credin? a �n promisiunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a f? cut remarcă stranie c? nu a �nt�lnit nici un rom�no? american care s? manifeste compasiune fă?? de ? ara lui natal?. Putem g? și �n amintirile lui referiri la evrei rom�ni av�nd asemenea sentimente, dar nici una la gentilii rom�ni. Care poate fi explică? ia acestui fapt? �n naivitatea lui s? m?n? torist? , Iorga nu �n? elegea c? oamenii ace? tia (din Vechiul Regat, Transilvania sau Bucovina) nu priveau �napoi spre satele lor cu dragostea lui s? m?n? torist?! Majoritatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
11 august 1935 la V? lenii de Munte, Bucure? ți, 1935, p. 19 38 Autorului nu-i venea s? -?i cread? ochilor g? sind �n coresponden? a lui Iorga c�teva scrisori ale lui Cuza. Acesta descrie incidentul conflictual banal dintre evrei ? i gentili care avuseser? loc la Ia? i, rug�ndu-l pe Iorga s? -i publice relat? rile. �ntr-una din scrisori el descria un concurs de scuipat �ntre ni? te b? d?răni barbari evrei ? i rom�ni. Este greu de acceptat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
doi spanioli nu știu franțuzește. Ne împrietenim". Și așa mai departe. Deznodămîntul, pe peron, la Paris: "N-o întrebasem nici măcar cum o cheamă". Altă scenă. Într-o cafenea pe rue de Rivoli, același A.B. citește din Diderot. Acroșajul: ""Sînteți gentilă și surîzătoare; pentru ce-mi surîdeți? Eu nu știu să fac altceva. Admirabil; vreți să-mi spuneți numele d-voastră? Vreau să mi-l reamintesc. Annie. Asta vă place? E încîntător. Și d-voastră sînteți blondă." Fata surîde. Mă scol
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Portretul sultanului Mahomed II a fost realizat de un pictor venețian Gentile Bellini; sultanul a luptat împotriva domnitorului Mihai Viteazul de la Călugăreni. 16) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Provenind dintr-o perioadă de afirmare științifică și publicistică a viitorului savant și scriitor, lucrarea a avut un pandant într-o suită de aproximativ douăzeci de articole - note de călător, impresii intelectuale, relatarea cunoștinței cu Giovanni Papini, Ernesto Buonaiuti, Giovanni Gentile -, texte publicate în aceiași ani în „Cuvântul”, „Universul literar” și „Sinteza” , reproduse pentru prima dată de P.-C., ca Itinerar italian, într-o addenda. Tot mai interesat de „subiectul” Mircea Eliade, cercetătorul și-a continuat sistematic investigațiile: identifică și editează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
cu ziua. Care era deci perspectiva? Nu a existat practic nici o asimilare și nici nu putea fi vorba de așa ceva. Iorga a remarcat că evreii care au invadat orașele Moldovei erau practic inasimilabili 17. În Europa de răsărit, puțini dintre gentili îi considerau pe evrei drept ființe umane; în cel mai bun caz, ei erau priviți prin lentilele distorsiunilor și caricaturilor antisemite; li se atribuiau prea adesea însușiri diavolești. Evreii au reacționat izolîndu-se și devenind indiferenți la ceea ce gîndeau gentilii despre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dintre gentili îi considerau pe evrei drept ființe umane; în cel mai bun caz, ei erau priviți prin lentilele distorsiunilor și caricaturilor antisemite; li se atribuiau prea adesea însușiri diavolești. Evreii au reacționat izolîndu-se și devenind indiferenți la ceea ce gîndeau gentilii despre ei. Propriile lor prejudecăți le-au potențat pe cele ale românilor în privința lor. Evreii din Occident s-au asimilat și au adus o contribuție imensă la bunăstarea națiunilor care i-au găzduit. Nu se poate spune același lucru despre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sate, pămînt și grădini. Ca deținători ai pămînturilor, îi tratau pe țărani ca pe niște scalvi. Împotriva acestei situații s-a declanșat răscoala din 1907. Evreii nu vorbeau românește, ci nemțește, se îmbrăcau altfel și aveau o ură neîmpăcată pentru gentili. Erau străini și cuceritori, neavînd nici un sentiment față de România și nu făceau nici un sacrificiu față de ea. Iorga nu considera toate acestea drept o persecuție religioasă sau rasială, pe care, personal, le detesta. Pentru el erau în joc existența națională și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românească" în fața armatei germane. Mai tîrziu (în stilul său evocator), el prevedea întîmpinarea cu flori în mîini de către evrei a trupelor germane și ținerea de discursuri de bun venit în "jargon" (adică în idiș)34. Iorga, ca și mulți alți gentili din zonă, le reproșa soldaților evrei că nu dau dovadă de curaj. Așa cum spunea el, "ei nu manifestaseră cine știe ce eroism de pe vremea Vechiului Testament". Se aștepta oare Iorga (sau alți critici ai evreilor est-europeni) ca neasimilații și cumplit de maltratații
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
civilizat de la Versailles), poate că cel mai trist efect al tuturor acestor lucruri a fost o dezastruoasă dare înapoi a tot ceea ce făcuse Iorga pentru integrarea evreilor în structurile României Mari! Incidentele acestea au întărit "frica" istorică a evreilor de gentili, iar teama aceasta veche a evreilor este greu de explicat. Ea se manifestă uneori chiar și în Occident. Creșterea lentă a încrederii și a asentimentului evreilor de a se asimila în Vechiul Regat a fost grav prejudiciată, subminînd credința în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-și încheia vizita în America 216. Iorga a făcut remarca stranie că nu a întîlnit nici un româno-american care să manifeste compasiune față de țara lui natală. Putem găsi în amintirile lui referiri la evrei români avînd asemenea sentimente, dar nici una la gentilii români. Care poate fi explicația acestui fapt? În naivitatea lui sămănătoristă, Iorga nu înțelegea că oamenii aceștia (din Vechiul Regat, Transilvania sau Bucovina) nu priveau înapoi spre satele lor cu dragostea lui sămănătoristă! Majoritatea acestor români trăiau într-o sărăcie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]