1,118 matches
-
ale secolului al XIX-lea și prin unele colecții de reviste, devenite astăzi rare. Pentru toată activitatea sa ca mitropolit, dar și ca om de cultură, Iosif Naniescu rămâne una din figurile luminoase ale trecutului nostru. NĂSTASE, GHEORGHE I. (1896-1985) GEOGRAF Prof.univ.dr. Gheorghe I. Năstase a adus o valoroasă contribuție la crearea școlii geografice, dezvoltând învățământul și cercetarea științifică în domeniul geografiei umane și economice. Născut într-o familie răzășească din comuna Hristici, județul Soroca, la 16 februarie 1896, a urmat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
din Iași, în 1924. Făcându-se remarcat prin calități intelectuale deosebite, încă de când era student a fost numit asistent suplinitor la Catedra de Geografie (1920). În perioada 1924-1926 a fost trimis la specializare la Paris, beneficiind de îndrumarea unor mari geografi ai vremii, în frunte cu Emm. de Martonne. Însușindu-și temeinic concepția școlii franceze de geografie umană, a fost numit, în 1925, suplinitor al Conferinței de Antropogeografie și apoi asistent provizoriu la Laboratorul de studii geografice de la Facultatea de Științe
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Țării. A participat la primul Război Mondial, având grad de ofițer. La 27 martie 1918 votează pentru Unirea Basarabiei cu țara, iar în 1919 este membru al delegației basarabene care a pledat la Conferința de la Paris pentru românitatea Basarabiei. Ca geograf și cercetător s-a orientat spre teme de specialitate, dar apropiate și de crezul său politic. Câteva titluri sunt semnificative: Gurile Dunării și Basarabia (1932), Hotarul lui Halil Pașa și cele 2 ceasuri, Românii și ucrainienii în lumina operei lui
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
dintre intenția conștientă și realizarea concretă, este un fenomen obișnuit în istoria literaturii. Zola credea sincer în teoria lui științifică despre romanul experimental, dar în realitate a scris romane profund melodramatice și simbolice. Gogol se considera un reformator social, un "geograf" al Rusiei, în timp ce, în practică, a scris romane și povestiri pline de creaturi fantastice și grotești, zămislite de imaginația iui. Este pur și simplu imposibil să punem temei pe studiul intențiilor autorului, deoarece acestea pot să nu reprezinte nici măcar un
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
650 în 1919, 395 în 1928-1929 și 628 în 1933-193482. Tinerii ce frecventau cursurile Facultății de Stiinte ori ale Școlii Politehnice aveau în fața profesori de prestigiu precum: botaniștii J.E. Bommer și Léo Errera, chimiștii Joly, Reichler și Timmermans, geologii și geografii W. Prinz și Auguste Ledoux, fizicienii Nollet, Rousseau și de Villers, matematicienii Berghems, Buisset și Verhulst, zoologii Francotte și Lameere etc.83 Dintre aceștia, Buisset, Joly, Prinz ori Rousseau au fost și titulari ai cursurilor de specialitate din cadrul Școlii Politehnice
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Rousseau au fost și titulari ai cursurilor de specialitate din cadrul Școlii Politehnice 84. I.3. O dizidenta a Universității Libere din Bruxelles: Universitatea Nouă În 1894 Universitatea Liberă s-a scindat, pretextul fiind așa-numitul "incident Elisée Reclus"85. Reputatul geograf francez, cunoscut totodată și pentru simpatiile sale anarhiste, fusese invitat să țină cursuri la Bruxelles în anul universitar 1893-1894. Consiliul de Administrație al Universității Libere, reunit la începutul lunii ianuarie 1894, influențat de Administratorul-Inspector Charles Graux, a considerat că vizita
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
didactice și al studenților. Ne-am oprit și asupra unui episod mai puțin cunoscut (probabil datorită caracterului sau efemer) din istoria instituțională a Universității Libere: constituirea Universității Noi (1894), în urma unor conflicte dintre cadrele didactice privind acceptarea conferinței propusă de geograful francez Elisée Reclus. Precauțiile administrației Universității Libere față de prezență savantului francez la Bruxelles erau legate de tensiuni ideologice și politice ale momentului. Fără a relua aici detaliile legate de funcționarea și organizarea administrativă a celor două universități (sau mai degrabă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ai emisiunii „Mari români”. Alături de noi se află domnul Dimitrie Cantemir care ne va conduce pe firul vieții sale, ne va descrie faptele și drumurile sale, uneori pline de aventuri. Toată lumea știe cine este Dimitrie Cantemir: autor, cărturar, enciclopedist, etnograf, geograf, istoric, om politic. Sper că nu am uitat nimic. Cu siguranță, tinerii telespectatori ai emisiunii noastre vor găsi în cuvintele domnului Dimitrie Cantemir pilde folositoare. Pentru început, îl rog pe domnul Dimitrie Cantemir să ne prezinte câteva lucruri despre copilăria
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
elevilor în timpul învățării geografiei. Formându-le deprinderea să privească fenomenele naturii și societății în continuă dezvoltare și transformare, să pătrundă în legăturile lor interne, să sesizeze interdependența lor, îi învâțăm pe elevi să gândească gepgrafic. În acest sens, marele nostru geograf George Vâslan spunea că „Lumea nu se prezintă sub formă de felii, de plante, de animale, de roci...” ci ca o „sinteză care e realitatea cu care vine în contact imediat copilul și care are valoare practică în viață”5
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
izolare (sau numai depărtare de Centru!?), sărăcie, Înapoiere. Aceste locuri n-au cunoscut efervescența economică a unor zone de dezvoltare rapidă, deși linia ferată Iași-Dorohoi a unit localitățile de pe Jijia din 1896. Câmpia Moldovei, cum e denumită Valea Jijiei de către geografi, a fost cândva mare producătoare de grâu dur, exportat În Italia. Agricultura practicată aici, fără irigații, a fost Însă mai mult de subzistență. Deși fără o istorie mare și localități importante (desigur, dacă nu considerăm Iașul și Dorohoiul orașe legate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
vocabula "Europa" care, aproape absentă din opera lui Dante, este, dimpotrivă, omniprezentă la Petrarca (1304-1374). Se începe deci să se vorbească despre Europa în momentul în care perspectiva unei reveniri la unitatea romană se îndepărtează. Nu este vorba despre Europa geografilor, a căror literați știu că se întinde cel puțin pînă la Don, ci numai de teritoriile în care a triumfat limba latină și religia romană. Orientul grec, de altfel pe cale de a fi cucerit de turci, nu face parte din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
latinei, purificată de deformările Evului Mediu, a limbii grecești și ebraice. Acestea permit redescoperirea filosofici antice, mai ales cea a lui Platon și a neoplatonicienilor, a cărei succes pune la îndoială autoritatea lui Aristotel, dar și scoaterea la lumină a geografilor, a fizicienilor sau a matematicienilor uitați, ca Pliniu, Pythagora sau Euclid. Această redescoperire nu constituie decît un punct de plecare. Ambiția umaniștilor este mult mai mare: să creeze o ființă de elită care să știe totul despre cărți, oameni și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
noile metode agricole. Popularizate de ziare și de societățile de Agricultură, inovațiile sînt difuzate în întreaga Europă, în 1793, William Pitt creează Comitetul pentru agricultură, însărcinat să facă anchete și să dea sfaturi agricultorilor englezi. La Florența, ia naștere Academia Geografilor, în timp ce în Franța, statele provinciale fondează societăți agricole. Acolo unde evoluează, această revoluție agricolă transformă condițiile de viață ale populației. Țară de pionierat, Anglia cunoaște o creștere a producției sale agricole de 35 %, în cursul unui secol, proprietarii care participă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cut �n Fran?a cu mult succes, de c?tre alte discipline, numeroase studii care i-au fost atribuite ei. Este cazul ?colii franceze de �geografie uman?�, ai c?rei reprezentan?i, cu toate c? au fost formă?i că geografi, au f?cut o oper? sociologic?, �n general sub forma monografiilor consacrate aspectelor umane ?i ecologice ale unei regiuni sau unei ??ri� [�] Universalismul sociologiei franceze i-a permis acesteia s? contribuie la re�nvierea mai multor ?tiin?e umane. Vorbim
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
colii din Chicago, �?i are originile �n propria tradi?ie behaviorist? ?i �n sociologia formal? german?. Promotorii s?i � Park, elevul lui Windelband ?i al lui Simmel, ajuns la Chicago �n 1915 dup? o carier? de ziarist, ?i Burgess, un geograf � o vor dezvolta �n a lor Introduction (1921) ?i o vor aplica la studiul interac?iunilor din mediul urban ?i al comportamentelor umane (Park, Burgess, McKenzie ?i Wirth, 1925). �ns? articolul programatic al lui Park (Oră?ul: propuneri de cercetare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
probabil pe unul din fiii săi, așa cum era obiceiul și în secolul al XV-lea și și-a continuat drumul în Balcani prin Poarta Dunării de la viitoarea Oblucița. În Dobrogea a ocupat mai întâi Isaccea „oraș al țării vlahilor”, după geograful arab Abulfeda, a desființat thema bizantină existentă aici și a înființat în loc, un emirat mongol sub conducerea unui alt fiu al său. Apoi, în urmărirea așilor sau messageților de peste Istru, care nu sunt decât alanii creștini în număr de 16
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de stăpânirea lui Uzbek, care a înlocuit pe toți necredincioșii, punând tamgaua mongolă pretutindeni. S-a neglijat, apoi, știrea că Vicina depindea, în 1318, de vicariatul catolic din Tartaria Aquilonară sau septentrională și nu s-a observat textul din același geograf Abulfeda, care precizează în același an, 1321, că „Isaccea este un oraș al țării vlahilor”. Dar, dacă Isaccea, de pe malul drept al Dunării, era în țara vlahilor, mai era posibil ca Cetatea Albă, de la limanul Nistrului, să fie în țara
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ocupat efemer tronul Hoardei de Aur, iar Vitold a zidit cetatea Majaki, în 1421, la Cociubei, lângă Odessa și a trimis oameni la întărirea Cetății Albe cu palatul Podoliei Ghedygold, peste voința sa. În harta lui Giacomo Cantelli da Vignolia, geograful ducelui de Modena, alcătuită în anul 1686, cetatea Majaki este trecută, însă, ca fiind pe dreapta Nistrului, puțin mai la nord de Cetatea Albă. Să fie o greșală, oare? Or e vorba de încă o cetate zidită concomitent și în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ianuarie 1664. Iar în vizita din 1648 la catolicii sași din Câmpulung, arhiepiscopul a menționat că ei trăiau din negoțul cu mărfuri pe care le vindeau-cumpărau în Transilvania. Încă din secolul al XV-lea Câmpulung a fost reprezentat pe hărți: geograful italian Fra Mauro în 1459 l-a înregistrat pe harta lumii cu numele de „Campolongo”, iar Iohannes Honterus, eruditul umanist din Brașov l-a înregistrat pe harta lumii cu numele de Longenow. În secolele XVII-XVIII în acest târg se organizase
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Uganda. A fost ambasadorul Angliei la Roma (1903-1905) și la Paris (1905-1918), ultimul și cel mai lung post diplomatic al său. În idem, p. 99. 73 Ministerul Afacerilor Străine al Reichului german. 74 Christian Karl, baron von Bunsen (1791-1860). Călător, geograf, om de știință și diplomat prusac. Simplu secretar de legație, a fost descoperit și apreciat de Karl Niebuhr, care l-a prezentat regelui Prusiei, Friedrich-Wilhelm al III-lea. Regele l-a numit în postul de însărcinat cu afaceri la Roma
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
faptul că era florentin m-a făcut să mă simt mai puțin înstrăinată. Oricum... sînge latin! Între timp se făcuse ziuă. M-am hotărît să-mi încerc norocul la oficiul de cazare a turiștilor. Prezentările fiind făcute, profesorul Bruno Valetti, geograf și geolog din America, se ridică și el de la masă și mă însoțește, pentru a-mi folosi de translator, la nevoie. Funcționarul de la oficiu încearcă să-mi propună nenumărate locuri, paturi, pensiuni cu prețuri mai mult sau mai puțin pipărate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și era mult mai mică) au conceput această construcție îndrăzneață și fără precedent ei s-au gândit la întreaga Europă. Or, Europa se întinde de la Atlantic la Nistru. Europa până la Urali este un construct teoretic, o simplă afirmație a unui geograf, pentru că Europa reală este cea istorică și politică. Zona slavă de est aici sunt incluse Rusia, Ucraina și, parțial, Bielorusia n-a fost niciodată considerată că aparținând Europei istorice și politice; erau, ca și acum, Europa, pe de o parte
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
la români. Ne bucurăm de prezența domniilor voastre, cunoscute personalități din mediul universitar ieșean și a cadrelor didactice din Huși cu preocupări similare. Ne bucurăm că în cadrul Zilelor Hușilor, v ați gândit să vă amintiți de cel care a fost marele geograf Ion Gugiuman, născut în orășelul dintre vii, absolvent al Școlii nr. 2 de băieți și al Liceului „Cuza-Vodă”. Municipiul Huși este locul ideal în care trebuie să vă amintiți de ctitorii din domeniul științelor, să împărtășiți amintirile dumneavoastră lumii întregi
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Prof. univ. dr. Elena Erhan Omagierea profesorului Ion Gugiuman, la 100 de ani de la naștere, ne oferă prilejul să ne reamintim cu emoție, respect și gratitudine de cel care a fost un remarcabil dascăl a zeci de generații de absolvenți geografi, cercetător și formator de cadre bine pregătite, atât la Universitatea din Iași, cât și la Institutul de Geografie al Academiei Române din București, ori la Stațiunea de cercetări biologice geografice și geologice „STEJARUL” din Pângărați - jud. Neamț, al cărei director a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ceea ce a însemnat pentru geografia românească, pentru geografia ieșeană, în primul rând, profesorul meu, care și-a dăruit, pe parcursul întregii vieți toată truda și înțelepciunea cu care era genetic generos înzestrat. Profesorul Ion Gugiuman a facut parte din generația de geografi (V. Tufescu, N. Popp ș.a.) care și-au început activitatea didactică și științifică într-o perioadă de mari frământări economice, sociale și politice, atât pe plan european cât și național, dar acestea nu l-au împiedicat să muncească asiduu, cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]