689 matches
-
ferme sau misterioase, șovăielnice sau extrem de optimiste. Gestica și limbajul sunt mai ușor de urmărit în cazul divinației artificiale decât în cazul celei naturale. În cele ce urmează vom trata câteva manifestări, așa cum reies din cercetările întreprinse. 13.2.1. Gestica și expresiile sale în actul predictiv Științele moderne evidențiază rolul pe care îl au expresiile nonverbale în planul relaționării și comunicării. Faptul este valabil și în cazul divinației. Dintre mărturiile culese, cele mai expresive sunt ochii, fața și mâinile. Exemplele
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ales în cazul astrologiei), se păstrează totuși cadrele tradiționale ale retoricii. Mulți dintre cei care au trăit experiența unei ședințe de divinație recunosc o anume dibăcie a prezicătorului de a domina relația ce se instituie între cei doi actori. Dincolo de gestică, mimică și limbaj, unii prezicători stăpânesc destul de bine și arta retoricii. Grație acesteia ei reușesc să mențină viu interesul clienților, să manipuleze și/sau să obțină maximum de informații. Recunoaștem și astăzi cu ușurință o serie de caracteristici ale retoricii
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ținuta adecvată contextului (ținută semiprotocolară, de o eleganță discretă: taior/sacou și cravată); postura corectă, respectând normele clasice ale politeții; atitudine degajată, cooperantă; expresia feței: interesată, concentrată, fără crispări, privire deschisă, contact vizual moderat, surâs discret, exprimând disponibilitatea spre dialog; gestica subliniază semnificațiile mesajului verbal (gesturile de reglaj dirijează și întrețin comunicarea). Reunirea celor trei paliere de comunicare - verbală, paraverbală și nonverbală - favorizează operaționalizarea comunicării, contribuind la excelența discursului oral. II. Fișe recapitulative pentru portofoliul candidatului - proba orală 1. COMUNICAREA ORALĂ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unidirecționată) sau multilaterală (multidirecționată), realizânduse prin viu grai sau prin scris. Spre deosebire de comunicarea scrisă, care apelează la resurse verbale și grafice pentru codificarea informației, comunicarea orală adaugă mijloacelor lingvistice modalități paraverbale (intonație, accente afective, pauze expresive, ritm etc.) și nonverbale (gestica, mimica, focalizarea privirii etc.). Un mod particular de a comunica idei, reprezentări, sentimente este comunicarea artistică, formă specifică de transmitere a mesajului artistic de la creator la receptor prin intermediul operei de artă. Aceasta poate fi transmisă pe cale orală (creația populară) sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
inadap tare, revoltă, izolare etc.) - modelul comportamental: fapte, atitudini față de valorile existențiale, reacții fiziologice - caracteristici cognitive: experiențe de cunoaștere, reprezentări, idei, gânduri, dileme etc. - caracteristici ale personalității: acte de voință, temperament, interese, aptitudini - actele de comunicare: vorbire, limbaj, clișee verbale, gestică, mimică, ticuri nervoase - regim afectiv și instinctual: stări emoționale, sentimente, afinități, percepții, instincte - raport supraeu-eu-sine (eul conștient/subconștient/inconștient); ipostaze, evoluție - raport cu realitatea, interacțiune cu celelalte personaje - descrierea mediului familial/social, descrieri de interior, descrieri de natură cu rol
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
trăirile afective, fiind o barieră în calea iubirii. 6. În scena citată, caracterizarea directă a eroilor se realizează în indicațiile scenice, din perspectiva dramaturgului (această dăruire exaltată a ei), ori în replicile altui personaj (— Tu, imprudentă...)./ Caracterizarea indirectă vizează comportamentul, gestica, mimica, precizate în didascalii (tulburat [...] o privește totuși cu un zâmbet neînduplecat), precum și ideile formulate de personaje, limbajul lor, relațiile dintre ele: MARIA: Suntem oa meni... putem greși; GELU: [...] am văzut că totuși se poate trăi fără tine... timp de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
asemenea impact asupra spectatorului, încât numai când totul ia sfârșit spectatorul conștien ti zează caracterul iluzoriu al „realității“ scenice. 6. În scena citată, caracterizarea indirectă vizează numele eroilor (dramaturgul Samuel Beckett și personajul absent din piesa Așteptândul pe Godot), comportamentul, gestica, mimica precizate în didascalii (Godot: Pe umărul lui Samuel Beckett/Smiorcăinduse); de asemenea, trăsăturile de caracter pot fi sugerate și prin ideile formulate de personaje, prin limbajul lor, prin relațiile dintre ele. De exemplu, afirmația lui Samuel Beckett - Cel mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ființa) ta 5. Metafora din replica A fi tânăr înseamnă a fi de oțel sugerează ideea forței morale, a inflexibilității care ar trebui să caracterizeze tânăra generație. 6. În acest fragment predomină caracterizarea indirectă, realizată prin detalierea, în didascalii, a gesticii și mimicii, a comportamentului și vestimentației: Intră înzorzonat cu maniere de cavaler de curte. Face un salut grațios și sigur de el. Aceeași modalitate indirectă de caracterizare se concretizează în discursul personajului, prin ideile formulate, prin limbaj, prin apartenența la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
majore ale luptelor politice ulterioare de la simplul "Jos Iliescu" la "16-22, cine-a tras în noi?" -, ci și un stil care va dura până azi, folosind din plin umorul, ironia, caricatura, satira ca insolență sfidătoare și juvenilă la adresa puterii, alături de gestica solemnă a rugăciunilor și de comemorarea victimelor represiunii. Efortul sistematic de instituire a sensului anticomunist și eliberator al Pieței a fost însă imediat deformat de mediile politice și de informare pro-FSN, prin împingerea "la margine" a unui ansamblu de manifestări
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
termeni relaționali (funcții și disfuncții) și contextuali (comunicarea gestuală în trei licee diferite), ceea ce ne-a permis identificarea lui cu o semioză comprimată. În vederea realizării profilurilor profesorilor care eficientizează și devalorizează gesturile în comunicarea didactică, am cercetat cum este influențată gestica acestora de următoarele variabile: reactivitatea la stres, gradul didactic, vechimea în învățământ a profesorilor și profilul liceului. Rezultatele obținute prin corelarea metodelor științelor sociale, statistice și semiotice demonstrează influența reactivității accentuate la stres a profesorilor asupra apariției disfuncțiilor în comunicarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
utilizare și descifrare a limbajului gestual în diferite perioade de timp), este provocatoare și necesară pentru desprinderea principalelor repere sau contribuții de referință care au condus către apariția și dezvoltarea domeniului de cercetare a comunicării nonverbale. Comunicarea prin intermediul mimicii și gesticii (kinezica), prin intermediul privirii (oculezica), prin intermediul percepției și utilizării spațiului de către oameni (proxemica), prin intermediul atingerii umane (haptica), prin intermediul percepției și utilizării timpului (cronemica), prin intermediul vestimentației și accesoriilor etc. reprezintă domeniul vast de studiu al comunicării nonverbale. Pentru cei mai mulți oameni, termenul limbajul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de cercetare al științelor umane 1. Ca formă primară, spontană și inconștientă de comunicare umană, limbajul gestual este prelucrat în emisfera dreaptă a creierului (emisferă care localizează trupul în spațiu; interpretează tonul vocii, toate mișcările, pozițiile și gesturile corpului). Prin intermediul gesticii se pot exprima sentimente, gânduri, intenții, expectanțe etc., dar interesant este că se pot transmite toate acestea fără intenție sau fără ca emițătorul să-și dorească să exprime ceva celorlalți. Din punct de vedere temporal, numeroase dovezi atestă ca primă formă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în perioada modernă nu se limita la funcția de a însoți discursul verbal, uneori fiind redundantă cu informația transmisă, ci se remarca prin statutul independent. Fiind considerată de regizorul polonez Joseph Grotowski ,,o hieroglifă de descifrat", ieșită de sub tutela cuvântului, gestica apare ca o ,,formă vie, posesoare a unei logici proprii", intraductibilă în limbaj comun, asemenea muzicii, în care obiectul simbolizat era una cu simbolul însuși 19. În postmodernism, repertoriul gestual se înscrie în jocul aparențelor, surprizelor, șocurilor, triumfând mai mult
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
este ca fiecare persoană să-și descopere propriul model și să nu se încadreze în niciun tipar, oricât de admirat și ideal ar părea, și, dacă s-ar putea, să se manifeste în toate expresiile (mers, ținuta corpului, mimică și gestică, vestimentație, inflexiuni ale vocii etc.) cu rafinament. O sinteză a principalelor teme din domeniul comunicării nonverbale o realizează DePaulo și Friedman (1998)20 pentru a ilustra influența rezultatelor cercetărilor asupra dezvoltării psihologiei contemporane: • perceperea persoanei și judecarea personalității acesteia pe
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
doctori și profesori); • studii și cercetări ale influenței media și profesorului prin intermediul comportamentului nonverbal. Grație cercetărilor realizate până în prezent și lucrărilor de specialitate publicate în domeniul comunicării nonverbale, se constată o dezvoltare a empatiei și atenției acordate interlocutorului prin intermediul privirii, gesticii și posturilor corpului. Pe de altă parte, în lumea contemporană a inovațiilor tehnologice, oamenii sunt reținuți din ce în ce mai mult în fața calculatoarelor (hipnotizați de internet, jocuri online, e-mail-uri, site-uri etc.), declanșând astfel fenomene de distanțare fizică și înstrăinare umană (lipsa vizitelor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
celui care se prezintă și-i zâmbește, îi oferă cartea de vizită, își aranjează părul și accesoriile, își îndreaptă spatele și ridică umerii, întoarce capul spre interlocutor și îl privește, se așază pe scaun etc. desemnează limbajul gestual sau registrul gesticii. Acest spectacol la care participăm zilnic are o deosebită importanță în optimizarea relațiilor interumane, dar, din păcate, nu conștientizăm rolul acestui sistem de semnificanți care, de cele mai multe ori, ni se dezvăluie și destăinuie într-un mod spontan, imediat, autentic și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mare între emițător și receptor, emoții copleșitoare, necunoașterea limbii interlocutorului etc. Printre variabilele care pot diferenția limbajul gestual de cel verbal se numără: a) primordialitatea față de limbajul verbal, limbajul gestual este primordial ontogenetic (de exemplu, nou născuții folosesc mimica și gestica pentru a putea comunica cu persoanele apropiate care-i îngrijesc) și filogenetic (în evoluția omului, gestul precede cuvântul). b) continuitatea dacă limbajul verbal are un început și un sfârșit clar delimitate de cuvinte, limbajul gestual este continuu (de exemplu: într-
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de disciplinarea trupului pe care trebuie să le adopte: ,,Stai drept, nu cocoșat!", ,, Nu mai pune coatele pe masă!", ,,Nu-ți mai legăna picioarele!", ,, Nu se ține mâna la gură atunci când vorbești!", ,, Nu mai arăta cu degetul!". La vârsta adolescenței, gestica este frecvent utilizată în comunicarea interpersonală și în manifestarea identității de grup. Adolescentul nu comunică cu toată lumea la fel, adoptând un anumit limbaj gestual cu prietenii, altul cu părinții și cu profesorii, altul cu necunoscuții. Din dorința de a-i
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și mai puțin vizibile. Indiferent de vârsta persoanei, remarcăm vioiciunea cu care cei din jur îi răspund la gesturi potrivit unui cod secret, dar parcă înțeles de toți. d) genul persoanei Din punct de vedere biologic, genul persoanei poate influența gestica în relațiile cu ceilalți, mai ales că diferențele în ceea ce privește distribuirea principalelor semnale emise de cele două sexe sunt nenumărate. După cum știm, tipurile de bărbați variază de la cei robuști la cei cu forme subțiri, iar femeile, de la cele cu forme rotunde
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
calitate se datorează fie unor diferențe hormonale și biologice înnăscute, fie unor influențe culturale și educative. Femeile sunt mult mai atente la stimulii nonverbali, îi detectează mai bine decât bărbații și sunt mult mai expresive emoțional decât aceștia în ceea ce privește mimica, gestica și zâmbetul. În popor se știe că femeile au spiritul de observație mai dezvoltat decât bărbații, așa cum se remarcă și vigilența masculină comparativ cu cea feminină. De cealaltă parte, Elisha Babad (2009) subliniază un mare avantaj al persoanelor de gen
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ideile cheie ale accepțiunii biologice: gesturile fundamentale sunt înnăscute, indiferent de coordonatele de timp, zona geografică și cultura la care ne raportăm, iar factorii biologici precum constituția morfo-fiziologică, temperamentul, genul și vârsta, starea sănătății fizice și psihice etc. pot influența gestica unei persoane. 1.5. Accepțiunea etologică Un alt aspect cercetat se referă la caracterul universal și local al gestului, deoarece există gesturi care au aceeași semnificație indiferent de zona geografică sau au semnificații diferite în funcție de zona geografică. De fapt, accepțiunea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
postură: stând în picioare, persoana care deține controlul indică acest avantaj prin poziția impunătoare, dominatoare, umerii drepți, mâinile în buzunare, piept bombat; • mimică: cel cu statut social inferior este primul care pleacă capul când salută și nu prelungește contactul vizual; • gestică: cu cât o persoană se află pe o treaptă mai înaltă cu atât gesturile sale sunt mai rafinate și mai reduse; • atingere: managerul, de cele mai multe ori, este cel care inițiază atingerea corporală cu ceilalți; • proxemică: persoana cu statut social înalt
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dintre interlocutori este mare, gesturile se manifestă mai mult timp pentru a fi observate și înțelese de aceștia; • intensitatea: în spațiile largi, gesturile oamenilor devin mult mai dinamice și mai accentuate. Dispunerea spațială a persoanelor aflate într-o conversație influențează gestica acestora. Ozyürek (2000, 2002) a cercetat efectele relației spațiale dintre interlocutori asupra traiectoriei gesturilor. În primul studiu (2000), vorbitorul care urmărise un film de desene animate foarte dinamic trebuia să-l povestească altor doi interlocutori care se aflau alături de el
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gestual, care tinde să fie mai rezervat în culturile din zonele reci sau mai apropiat în culturile din regiunile calde, se datorează climei specifice fiecărei zone geografice. Preocuparea și atitudinea față de mișcările corpului într-o conversație cristalizează diferențele culturale în ceea ce privește gestica la diverse națiuni. Peter Collett descrie într-o manieră artistică expresivitatea și dinamismul limbajului gestual al italienilor, care l-au ridicat la rang de artă, spre deosebire de cel al britanicilor, care au de mult reputația unor persoane reci, calculate și pragmatice
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Napoli se gesticulează mai mult ca oriunde. ,,În Galeria Umberto, spectacolul e și mai uimitor. Aici, grupuri de bărbați se adună să discute afaceri și politică și s-ar părea să schimbe între ei gesturi. Conversația este întotdeauna entuziastă, iar gestica animată. Pe măsură ce punctele de vedere și controversele zboară care încotro, mâinile se rotesc și împung aerul, lăsând tot felul de semne criptice în toate direcțiile. Pentru un străin, scena arată ca un balet cu o coregrafie specială a mâinilor sau
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]