1,462 matches
-
Scenografia O buclă paradoxală Cititorul nu se confruntă, însă, direct cu cadrul scenic, ci cu o scenografie. Autorii publicității analizate ar fi putut foarte bine să-și laude produsul cu ajutorul unei scenografii diferite: o poezie, un mod de utilizare, o ghicitoare, o descriere științifică etc. Scenografia are ca efect plasarea cadrului scenic pe plan secund; cititoarea reclamei noastre, de exemplu, este prinsă într-un fel de capcană, pentru că ea receptează textul mai întîi ca o conversație telefonică și nu ca un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de adevăr, de bine și de frumos, acut resimțite și în lumea contemporană. Surse: Arthur și Albert Schott, Walachische Märchen, Stuttgart, Tübingen, 1845; Emeric Basiliu Stănescu Arădanul, Povești culese și corese, I, Timișoara, 1860; Petre Ispirescu, Legende și basmele românilor. Ghicitori și proverburi, introd. B. P. Hasdeu, I-II, București, 1872-1876; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, introd. B. P. Hasdeu, București, 1867; D. Stăncescu, Basme culese din popor, pref. M. Gaster, București, 1885; I. G. Sbiera, Povești poporale românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Schott, Walachische Märchen, Stuttgart, Tübingen, 1845; Emeric Basiliu Stănescu Arădanul, Povești culese și corese, I, Timișoara, 1860; Petre Ispirescu, Legende și basmele românilor. Ghicitori și proverburi, introd. B. P. Hasdeu, I-II, București, 1872-1876; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, introd. B. P. Hasdeu, București, 1867; D. Stăncescu, Basme culese din popor, pref. M. Gaster, București, 1885; I. G. Sbiera, Povești poporale românești, Cernăuți, 1886; I. Pop-Reteganul, Povești ardelenești culese din gura poporului, I-V, pref. Alexiu Viciu, Brașov, 1888
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
cu stejarii ei seculari, iazurile cu peștii lor ruginii au fost leagănul unor intense creații folclorice, a unui act de permanență românească. Eminescu, referindu-se la aceste creații spunea: „Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară Povești și doine, ghicitori, eresuri, Ce fruntea-mi de copil o-nseninară Abia-nțelese, pline de-nțelesuri”... Bogăția spirituală a locuitorilor din comună, a sentimentelor și a trăirilor sufletești a dat naștere unei mari varietăți de folclor care s-a cristalizat de-a lungul practicii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
amândoi ca mâța cu câinele; Capra sare masa, iada sare casa; Cine face lui își face, cine dă lui își dă; Cinstea nu se cumpără, nici nu se vinde; Când sunt zile și noroc, scapi din apă și din foc; Ghicitorile exprimă istețimea sătenilor. De exemplu: Ce trece pe apă și nu se udă ? (Umbra); Patru picioare are, dar nu pleacă la plimbare (Scaunul); Am un bordei plin cu viței; Dacă nu sparg bordeiul, nu ies vițeii (Bostanul cu semințele); Moșneguțul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
am aplecat urechea la gura bătrânilor, ce nu povestesc oricând, ci numai celor de seama lor, ori celor cuminți și ascultători cu sufletul; ori am învățat la clăci, ori seara pe drum cântece și șuguieli, voroave străvechi, proverbe și zicători, ghicitori. Aici am aflat de ce casele noastre-s orientate spre sud, ca să primească mai multă lumină, să fie luminată prispa unde se usucă fasolea, nucile etc. și ograda, cum se fac vărzările din foi subțiri uscate sau moi, cu varză, cartofi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
M-a învățat mama să cos Și pe față și pe dos! Când lucrez, mama privește. Când fac rău, mă dojenește. Acu-i mic și ața-i groasă! Cine poate să mai coasă? Ia, ascultați și pe loc răspunsul dați! (ghicitori) Șarpe lung și răsucit După ușă stă pitit. Vârful cozii apăsat, Țipă șarpele speriat. (soneria) D-apoi văd că-n seara asta Și proverbele-și fac treaba! Unde școala se ivește, pământul se-mbogățește. învățarea e ca aurul, are preț
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și engleză, urmat de bibliografia variantelor apărute în volume și a celor existente în Arhiva Institutului de Etnografie și Folclor din București. Lucrarea este un excelent instrument de lucru, accesibil și specialistului străin. Autoarea a mai publicat câteva antologii de ghicitori, proverbe și zicători, însă importantă este lucrarea sa, rămasă deocamdată în manuscris, Lirica de dor și dragoste. Păsări, animale, flori, elaborată în cadrul proiectului Colecția națională de folclor. În Israel, B. scrie și publică proză, cartea sa, Răsunete din Caucaz și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
un fel de antimemorii deghizate” (Ion Cristofor). Răsunete din Caucaz... a afirmat o prozatoare, debutul ei fiind considerat unul „de răsunet”. SCRIERI: Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs), București, 1981; Răsunete din Caucaz și alte povestiri, Norcross (SUA), 2001. Culegeri: Ghicitori și proverbe, I-II, București, 1957; La luncile soarelui, pref. edit., București, 1964; Cântece și strigături populare noi, București, 1966 (în colaborare). Repere bibliografice: Mihai Coman, Sinteză și tipologie, VR, 1983, 11; Românii, 38; Datcu, Dicț. etnolog., I, 107-108; Carol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
2. Jocuri de recunoaștere pe baza unor caracteristici ale unor viețuitoare sau fenomene; 3. Jocuri de recunoaștere a unor obiecte dupmiros, gust, formă; 4. Jocuri de completare fie cu ajutorul unor imagini, fie de completare a unor texte dateă; 5. Jocuri - ghicitori; 6 Jocuri cu desene lacunare completare prin desen a unor imagini cu anumite părți lipsăă; 7 Jocuri cu desene ce trebuie adnotate specificarea unor elemente ale obiectelor dateă; Jocuri de grupare a unor viețuitoare dupanumite caracteristici hrănire, mediu, etc.ă
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
animal? ...dacai fi o floare? ...dacai fi un fruct ? ...dacai fi o sărbătoare ? ...dacai fi un pom fructifer ? ... dacai fi o culoare ? ...dacai fi un copac ? ...dacai fi o pasăre ? ...dacai fi o sărbătoare ? În finalul lecției se vor spune ghicitori despre anotimpuri și se vor cânta cântecele: „Înfloresc grădinile”, „Vine, vine primăvara”, „Toamna”, „A ruginit frunza din vii”, Săniuța” etc. Ca tem elevii vor realiza pe parcursul săptămânii următoare portofolii pentru cele patru anotimpuri. III. Alte exemplificări Metoda „CUBUL” poate fi
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
apăsat. Îl amuza fără încetare enigma pe care a lăsat-o în sinuciderea casierului Anghelache. << De ce s-o fi omorât Anghelache ? Nici eu nu știu.>>, spunea el de nenumărate ori cu o satisfacție aproape copilărească. Această ,,pointe’’ în chip de ghicitoare îl desfăta tot atât de mult ca și întrebarea tachinantă, dacă Trahanache știa ori ba, că Zoe e amanta lui Fănică’’. Acest: ,,Nici eu nu știu’’ se aseamănă cu răspunsul dat de Beckett cu privire la sensul lui Așteptându-l pe Godot: Dacă aș
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
minore în raport cu marile mize politice. În fine, analiza strategică - stând practic la baza a ceea ce am putea numi cunoaștere strategică - este fundamentală în luarea deciziilor importante de către oamenii de stat, care altfel ar putea foarte bine să se ghideze precum ghicitorii după ceea ce pretind că (pre)văd în misterioasele lor „globuri de cristal”, așa cum menționa ironic un teoretician cunoscut al domeniului. De altfel, în legătură cu această ultimă problemă, Sherman Kent a lansat cu mult timp în urmă un serios avertisment intelectual: „Când
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
enigme sau să-i plătească tribut. Ieșit din ascunzătoare, Archirie rezolvă enigmele (o cetate în aer, o frânghie de nisip etc.), iar nerecunoscătorul Anadan își găsește pieirea. Nota caracteristică este dată de maximele și proverbele care ilustrează fiecare situație, alături de ghicitorile faraonului și de fabulele pe care i le spune Archirie lui Anadan. Ca în cazul oricărei cărți populare, structura este comună pe întreaga arie de răspândire, dar povestirea este modificată și autohtonizată de fiecare dată. În versiunile numeroase care au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285424_a_286753]
-
cu problematica relevată de deplina stăpânire a bibliografiei de specialitate. De aceea, nimeni n-a studiat folclorul românesc mai bine decât a făcut-o acest atât de înzestrat fiu de țărani din Mogoșul Munților Apuseni. ION CUCEU SCRIERI: Snoave și ghicitori, București, 1957; Poveștile lui Creangă, București, 1967; Proverbe și zicători, București, 1967; Metoda de cercetare a folclorului, București, 1969; Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu (în colaborare cu I. Mușlea), București, 1970; Problemele tipologiei folclorice (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
văzul ei Chipul lui de pe icoană Se străvede sub scântei. Și eu țin atât la mama, Că nicicând nu îndrăznesc Dumnezeul din privire Să mă vâr să-l mâzgălesc.” (Autobiografică) Chipul celei care oferă viață și tandrețe rămâne o perpetuă „ghicitoare fără sfârșit”, fiind portretizat într-un limbaj aforistic: „Care stele pe cer Cad amândouă odată? Ochii mamei. Ce se ară Cu lacrima? Chipul mamei. Ce este nemărginit Și nu calcă iarbă străină? Sufletul mamei.” („Ghicitoare fără sfârșit”) Eul liric vierist
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
și tandrețe rămâne o perpetuă „ghicitoare fără sfârșit”, fiind portretizat într-un limbaj aforistic: „Care stele pe cer Cad amândouă odată? Ochii mamei. Ce se ară Cu lacrima? Chipul mamei. Ce este nemărginit Și nu calcă iarbă străină? Sufletul mamei.” („Ghicitoare fără sfârșit”) Eul liric vierist insistă asupra detaliilor fizice ale portretului celei în jurul căreia se clădește tot universul lui și care păstrează în fiecare fibră a ei suferința de a se fi jertfit, blândețea unei inimii generoase: „Iar buzele tale
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
în ochi și pe figură, aducând cititorilor darul său de glume pline de duh, de cântece frumoase și de istorisiri plăcute”. Ca director, Mihail Pricopie se străduiește să publice materiale variate, care să confere publicației un aspect cât mai atrăgător (ghicitori, anecdote, „frângurele”, „isopii”, întâmplări din toată lumea), dar și literatură originală, semnată de Mihail Straje, Lucian Costin, George Coșbuc (Înțelepciuni sanscrite), Al. Gherghel. Pe parcurs, preocupat el însuși de traduceri, Mihail Pricopie le acordă un spațiu mai larg, începând cu celebrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286962_a_288291]
-
F: - Ce este computerul ?. F: - Ce este hardware ? Ca sa obtii cât mai multă hrană, îi vei transmite prin calculator câteva din informațiile tale despre furnici. Se va bucura. Poți să-i scrii că: Dacă vrei, îi mai scrii proverbe și ghicitori, ca de exemplu Moș Martin, așteptând să i se prindă peste pe coadă, se tot gândea la întrebările vulpii. Copile, dacă știi, ajuta-l tu ! Sigur te va răsplăți cu pește. Trebuie să știi că vulpea l-a amenințat că
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
de copii, București, 1955; Ce mai faceți, florilor?, București, 1957; Glasuri limpezi, București, 1961; Frăgezimi, București, 1964; Poeme, pref. Al. Piru, București, 1965; Cireș amar, București, 1967; Călător fără vâlvă, București, 1969. Traduceri: O. Vâsoțkaia, Haide-n horă, București, 1956; Ghicitori populare rusești, București, 1956; I. Akim, Papă Lapte, București, 1959; V. Ardamațki, Aici 11-17..., București, 1960 (în colaborare). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 169-170, IV, 156-158, V, 24-25, VII, 271-272, XII, 315-317,522; Bădăuță, Note, 14-16; Constantinescu, Scrieri, II, 484-490
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
a evenimentului anual în care, așa cum scrie Sunday Time: . Mulțimea este descrisă în dinamicile ei diferite. Un acrobat încearcă să și convingă copilul să participe la spectacol dar acesta, probabil flămând, se uită la coșul cu merinde din apropiere. O ghicitoare vrea să atragă atenția unei doamne, aflate în trăsură, în timp ce soțul acesteia din urmă, cu mâinile în buzunare, privește disprețuitor la fata care ar vrea să-i vândă flori. În spatele trăsurii un hoț e gata să fure ceva. Un excroc
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
trebuia să se termine. Dacă terminau cât Își propuseseră să toarcă În acea seară, fetele se mai dădeau la joc. Veneau uneori și flăcăi tineri și câte un ceteraș, dacă era pe aproape. Se spuneau glume, povești, snoave și chiar ghicitori. Dar În acest timp fusul nu trebuia să stea. Cam asta era ceea ce prin alte părți se numea șezătoare. La ore târzii furca și fusul erau date la o parte și fetele se dădeau la joc. Ele era doar niște
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
un glas subțire: Auzi? Mi-e frig, îngheț, copile deschide, sunt un sărman drumeț! Dar cine ești? Mi-e frică! Sunt mic; să-ntreb pe tata... Nu, nu-ntreba, deschide, că plouă cu găleata... Și apoi, știu basme multe și ghicitori... un sac ... Dar cine ești? Un vierme. O, dar viermii nu prea-mi plac! Dar eu sunt mic, o scamă; și abia mă vezi când eu mă fac covrig, Hai, trage zăvorul că mi-e frig! Și i-a deschis
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
împarte astfel unitățile analizate: A. enunțuri "anonime", care înglobează la rândul lor: A1. enunțuri "populare", adică: (a) contexte din "vorbire" (locuțiuni expresive; expresii idiomatice; zicători și proverbe; comparații stereotipe); și (b) "citate" din literatura populară (versuri; formule stereotipe de basm; "ghicitori"); A2. enunțuri "culte" (formule religioase; dictoane; sloganuri; formule tehnice; nume proprii de notorietate) B. enunțurile cu autori cunoscuți (titluri de opere; citate propriu-zise; cuvinte "celebre")170. Lăudabilă ca tentativă de a cuprinde un câmp empiric atât de complex și de
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
povești, unele fiind reluate după P. Ispirescu, legende, orații de nuntă, bocete, colinde etc. În primul număr din mai 1879 a apărut un apel prin care S. Fl. Marian cerea să i se trimită datine și credințe, legende, cântece și ghicitori referitoare la ornitologia populară. Mai ales prin preocupările sale de folclor, Ș. ocupă un loc de frunte între revistele scoase de Iosif Vulcan concomitent cu „Familia”. I. H. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289655_a_290984]