1,781 matches
-
întotdeauna spiritul critic necesar. De ce această credulitate? Se pare că anumite informații, mai ales cele difuzate într-un mod rapid și în flux tensionat sunt considerate adevărate pentru că sunt mai bine înțelese, fapt demonstrat în următorul experiment: Trei psihologi, Daniel Gilbert, Ramin Tafarodi și Patrick Malone de la Universitatea din Texas, au cerut unor voluntari să citească un text ce descria un individ, numit B. Voluntarii trebuiau să citească mai întâi textul, apoi li se prezentau informații care, în anumite cazuri, aveau
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
rapid, mai bine ne-am întreba dacă ceea ce vedem este adevărat sau nu. Voluntarii cărora li s-a spus asta au înțeles, poate, mai puține lucruri, dar și-au format o impresie mai corectă asupra situației. Pentru mai multe informații Gilbert D.T., Tafarodi R.W., Malone P.S. (1993). „You can’t believe everything you read”, Journal of Personality and social Psychology, vol. 65, nr. 2, pp. 221-223. 2. De ce sunteți convinși că va izbucni gripa aviară atunci când priviți reportaje cu păsări
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a scriitorilor și a tuturor artiștilor creatori este ușor de definit. Ambiția lor țintește către îmbogățirea sau cel puțin modificarea acelui "freamăt mitologic", a acelei băi de imagini în care trăiesc contemporanii lor și care este oxigenul sufletului. (Tournier,1979) Gilbert Durand merge încă și mai departe, afirmînd că "Literatura, și îndeosebi povestirea romanescă, sunt un departament al mitului." (Durand, 1961) În fapt, orice scriere presupune o sumă nesfîrșită de voci suprapuse, voci tăcute, topite în țesătura cuvîntului, o multitudine de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
et clinique, Paris, Minuit, 1993 * Deleuze, Gilles et Guattari, Félix, L'Anti-Œdipe: capitalisme et schizophrénie, Paris, Minuit, 1972 * Deleuze, Gilles et Guattari, Félix, Kafka: Pour une littérature mineure, Paris, Minuit, 1996 * Derrida, Jacques, Résistances de la psychanalyse, Paris, Galilée, 1996 * Durand, Gilbert, Le décor mythique de la chartreuse de Parme, Paris, Corti, 1961 * Fondane, Benjamin Le Lundi existentiel, Monaco, Éditions du Rocher, 1990 * Fondane, Benjamin, La Conscience malheureuse, Paris, Denoël, 1936 * Gauvin, Lise, L'Ecrivain francophone à la croisée des langues, Paris, Karthala
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Foucault, Presses Universitaires de France, Paris, 1996. HABERMAS, Jürgen, "Modernity An Incomplete Project", în Hal Foster (ed.), The Anti-Aesthetic. Essays on Postmodern Culture, The New Press, New York, 1983, pp. 3-16 HABERMAS, Jürgen, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, trad. de Gilbert V. Lepădatu, Ionel Zamfir, Marius Stan, Editura All, București, 2000. HARRIS, Roy, La sémiologie de l'écriture, CNRS Éditions, Paris, 1993. HARVEY, David, Condiția postmodernității. O cercetare asupra originilor schimbării culturale, trad. de Cristina Gyurcsik și Irina Matei, Editura Amarcord
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
A se vedea Jürgen Habermas, "Modernity An Incomplete Project", în Hal Foster (ed.), The Anti-Aesthetic. Essays on Postmodern Culture, The New Press, New York, 1983, pp. 3-16. 110 A se vedea Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, trad. de Gilbert V. Lepădatu, Ionel Zamfir, Marius Stan, Editura All, București, 2000. 111 Jürgen Habermas, "Modernity An Incomplete Project", în Hal Foster (ed.), The Anti-Aesthetic. Essays on Postmodern Culture, p. 6. 112 A se vedea cap. "Habermas, Critical Theory and Postmodernism", în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pe care am atașat-o atât scrierii eliadești, cât și celorlalte proze grupate sub auspiciile terorii supranaturale. Critica recentă, racordată la gândirea teoretică europeană, a discutat Domnișoara Christina în raport cu sintagmele puse în circulație de marele discipol al lui Gaston Bachelard, Gilbert Durand, i.e. regimul diurn și regimul nocturn, care subîntind imaginarul în ansamblul său. Astfel, Gheorghe Glodeanu pornește de la o confesiune autobiografică a lui Eliade, atribuind regimul diurn personei științifice, iar pe cel nocturn personei artistice a omului de cultură, și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
forțelor de ordine, a rasismului și inegalităților negrilor față de albi ori împotriva războaielor și înarmărilor. În țările Europei Occidentale, anul 1968 a marcat cotitura reformist-agresivă, urmată de accentuatul le défi américain (sfidarea americană) din Europa și alte zone ale lumii. Gilbert Durand și alți intelectuali din Occident care au luptat în Rezistență (unii și de origine estică) au fost, la rândul lor, nemulțumiți de schimbările de după 1968. Împotrivindu-se diverselor forme excesive de modernitate, acești intelectuali oferă concepte, metode și convingeri
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de "decadentism", cu toate că în absența unui stil propriu, a unei școli, și prin afinitățile structurale cu fenomenul literar, multe aspecte ale artei plastice simboliste evidențiază o sensibilitate estetică decadentă, pun în circulație teme sau miteme, pentru a folosi termenul lui Gilbert Durand 17, care-i sunt specifice și pe care simbolismul literar le-a tezaurizat ulterior ca un propriu al lui. Un mod de a face diferența ar fi utilizarea acestor circumscrieri tematice sesizabile într-o continuitate care precizează afinități structurale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se ocupă în ultimii ani ai vieții de ultima sa operă: Muzeul Gustave Moreau. Acest fapt demonstrează intenția pictorului de a oferi o viziune coerentă a operei sale, pe un portativ tematic care relevă armonicele stilistice. După contabilitatea ținută de Gilbert Durand 56, avem 25 de reluări ale temei Himerei, 6 ale temei Sirenelor, 6 ale Messalinei, 13 ale Pasifeei, 16 ale Elenei, 3 ale lui Circe, 10 ale Medeei, 5 ale Dalilei și 18 ale Salomeei. Ceea ce probează și o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și măiestria artei sale, dar devine la sfârșitul secolului XIX, sub pecetea insolitării și insolitului, chiar subiectul picturii sale. Filozofii și scriitorii romantici consacră artistul ca ipostază a geniului creator, reactivând și revalorificând un mit precum cel al lui Prometeu (Gilbert Durand), sau cel al lui Satan, ca erou damnat, resentimentar și exclus pe nedrept, ipostază a artistului revoltat, secesionist, "refuzat". Spre exemplu, mulți artiști vienezi cunosc oprobiul scandat filistin al criticilor sau autorităților din Viena, slab sau deloc receptive la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arhetipală, fantasmală a creației, ceea ce-l apropie sensibil de Brâncuși în căutarea unei forme revelatoare, primordiale. Himerele lui Paciurea participă la o cosmologie vizibilă într-o lectură tematică bachelardiană a elementelor, sau accesibilă unei antropologii a imaginarului, așa cum o edifică Gilbert Durand. Cu Himerele sale, Paciurea pare interesat să surprindă materia in statu nascendi. Himera aerului (1927) are corpul fusiform, aerodinamic, evocă zborul mai mult prin fluiditatea formei, prin sugestia unei materii ductile a corpului său decât prin cele două aripi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tema Madona și Pruncul. Sânii, ambii expuși privirii, nu sunt înfățișați în exercițiul alăptării, ci pentru a accentua senzualitatea femeii. Figură maternală coruptă, Madona a devenit Veneră, iar Munch aplică după un cod decadent inversiunea malefică, acel "de-a-ndoaselea" pe care Gilbert Durand în Arte și arhetipuri îl înregistra printre mitemele decadente, făcând să apară în chiar datele unei iconografii consacrate maternității figura de semn opus, a marii curtezane, a voluptuoasei. Avem un tablou al anxietăților privitoare la natura duală a femeii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Pracontal, Édition Themes and Hudson SARl, Paris, 1999, p. 55. 16 Am încercat să răspund la această întrebare în context literar în cartea mea Decadență și decandetism în contextul mdernității românești și europene, Editura Curtea Veche, București, 2011. 17 Gilbert Durand, Arte și arhetipuri, Editura Meridiane, București, 2003. 18 Vezi Carl E. Schorske, Viena fin de siècle. Politică și cultură, traducere de Claudia Ioana Doroholschi și Ioana Ploeșteanu, Polirom, Iași, 1998. 19 Rodolphe Rapetti, Le symbolisme, Flammarion, Paris, 2005, p.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1911, p. 1. În ziar sunt reproduse și trei picturi: Femeile și Licornii, Femee păzită de grifoni și Leda. 52 John Reed, op. cit., p. 133. 53 Edward Lucie-Smith, op. cit., p. 63. 54 Ibidem, p. 66. 55 Ibidem, p. 45. 56 Gilbert Durand, Arte și arhetipuri, traducere de Andrei Niculescu, Meridiane, București, 2003, p. 149. 57 Virgil Cioflec, "Puvis de Chavannes", în Literatura și Arta Română, An III, nr. 8, mai-octombrie, 1898, p. 540. 58 Gabriel Badea-Păun, "Michel Simonidy, la tentation d
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Apud Jean Pierrot, The Decadent Imagination 1880-1900, traducere de Derek Cotman, The University of Chicago Press, Chicago and Londra, 1981, p. 61. 378 Sigmund Freud, Opere 3. Psihologia inconștientului, colecție coordonată de Vasile Dem. Zamfirescu, traducere din limba germană de Gilbert Lepădatu, George Purdea, Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 2000, p. 150. 379 Ibidem, p. 151. 380 Raoul Șorban, Theodor Pallady, Meridiane, București, 1968, p. 33. 381 Ibidem, p. 37. 382 Anton Coman, Octav Băncilă, Editura de Stat pentru Literatură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
In memoriam. Nicolae Titulescu, Editura Politică, București, 1982 [4] Moisiuc, Viorica, "Prefață" la volumul Mica Înțelegere și politica externă a Iugoslaviei 1920-1938, Editura Politică, București,1979 [5] Campus, Eliza, Din politica externă a României 1913-1947, Editura Politică, București, 1980 [6] Gilbert, Martin; Gott, Richard, Conciliatorii, Editura Politică, București, 1966 [7] Seton-Watson, Robert William, From Munich to Danzig, 3rd edition, Methuen & Co, London, 1939 [8] De Gaulle, Charles, Memorii de război, Editura Politică, București, 1964 [9] Ryan, Cornelius, Ziua cea mai lungă
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
000 lei • Nicolae Titulescu, Walter M. Bacon, 320 p., 52.000 lei • O istorie a istoriografiei române, Frederick Kellogg, 192 p., 25.000 lei • România în secolul al XX-lea, Stephen Fischer-Galați, , 42.000 lei Colecția ABC • Arhitectura în Europa, Gilbert Luigi, 200 p., 43.000 lei • Comunicarea, Lucien Sfez, 160 p., 46.000 lei • Comunicarea politică, Jacques Gerstlé, 160 p., 68.000 lei • Comunicarea publică, Pierre Zemor, 152 p., 130.000 lei • Deontologia mijloacelor de comunicare, Claude-Jean Bertrand, 176 p.
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a Common-Wealth Ecclesiastical and Civil, Londra, 1651, partea I, cap. 14. 21 Peter Gay, The Cultivation of Hatred; The Bourgeois Experience Victoria to Freud, Londra, 1994. 22 Niccoló Machiavelli, The Prince, în Machiavelli: The Chief Works and Others, trad. Alan Gilbert, Durham, NC, 1965, vol. 1, p. 62. 23 William James, "The Moral Equivalent of War", în Memories and Studies, New York, 1912, pp. 262-272, 290. 24 Honoré Gabriel Riqueti, conte de Mirabeau, L'Ami des hommes ou Traité de la population, Paris
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
comun. Asemenea lui Popovici, criticul timișorean aflat în căutarea unor amănunte semnificative care să lumineze enigmele textului, răspunde la sugestiile oferite de critica antropologică. Din această mare familie, Cornel Ungureanu se simte, mai degrabă, alături de Gaston Bachelard, și sigur alături de Gilbert Durand. Nu credem însă că monografia sa se așază cuminte în rândul lucrărilor ce aparțin, prin metodele și instrumentele de cercetare utilizate, mitocriticii. Spirit independent, malițios uneori, el are adesea o dispoziție polemică care jalonează discursul critic voit comprehensiv. Alegoriile
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
studiului lor la o realitate pe care au neglijat-o amîndoi. Recunoaștem cu plăcere că răspunsurile la aceasta problemă, într-adevăr "dificilă", au fost împrumutate din recenta carte, pe cît de stimulatoare încă pe atît de puțin folosită, a lui Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului 6. (De altfel, trebuie oare să remarcăm faptul că, deși e orientat spre o perspectivă cu totul diferită de a noastră, avînd un caracter anistoric, studiul lui Gilbert Durand se situează, practic, sub aceleași auspicii
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pe atît de puțin folosită, a lui Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului 6. (De altfel, trebuie oare să remarcăm faptul că, deși e orientat spre o perspectivă cu totul diferită de a noastră, avînd un caracter anistoric, studiul lui Gilbert Durand se situează, practic, sub aceleași auspicii, la intersecția acelorași influențe?...) Demersul propus se prezintă ca o metodă comparativă și este esențialmente pragmatic, în ceea ce privește subiectul nostru, acest demers ne va conduce în primul rînd la conturarea a ceea ce Gilbert Durand
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
lui Gilbert Durand se situează, practic, sub aceleași auspicii, la intersecția acelorași influențe?...) Demersul propus se prezintă ca o metodă comparativă și este esențialmente pragmatic, în ceea ce privește subiectul nostru, acest demers ne va conduce în primul rînd la conturarea a ceea ce Gilbert Durand numește "constelații mitologice", adică ansambluri mitologice ce țin de o aceeași temă, adunate în jurul aceluiași nucleu central. (Prezenta lucrare este organizată tocmai în funcție de aceste patru "constelații"), în interiorul acestor ansambluri, se cuvine, într-o a doua etapă, a pune în
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Paris, 1971, p. 128 sq. 5. Vezi Gaston Bachelard, Psihanaliza focului, Gallimard, Paris, 1965, Apa și visele, Librairie Jose Corti, Paris, 1968; Aerul și gîndurile, id., 1943; Pămîntul și reveriile repaosului, id., 1965; Pămîntul și reveriile voinței, id., 1968. 6. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Bordas, Paris, 1969. 7. Morman Cohn, Fanaticii Apocalipsei, Juillard, Paris, 1962. Se cuvine, de altfel, să remarcăm că însuși Claude Levi-Strauss nu omite să acorde întreaga atenție "perspectivei istorice" în raport cu schemele antropologiei structuraliste. "Metoda structuralistă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Abatele Augustin de Barrael, Memorii pentru o istorie a iacobinismului, Vouille, Diffusion de la pensée française, 1953, 2 vol. Reeditată de mai multe ori, lucrarea a fost publicată pentru prima dată la Londra în 1797. 11. "Apariția animalității în conștiință, notează Gilbert Durand, este semnificativă pentru coborîrea persoanei pînă la nivelul unității". În eseul său despre reprezentările caracatiței, Roger Caillois arată, foarte bine, că există o înrudire ce unește în imaginar monștrii ce sug sîngele: caracatița cu tentaculele și ventuzele sale face
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]