1,211 matches
-
În altă ordine de idei, Sfintele Taine continuă și desăvârșesc marile evenimente biblice, dar începutul trebuie căutat în Sfintele Scripturi. Biserica, asistată fiind de Duhul Sfânt, a „cules Tainele din pomul sfânt al Bibliei, ca fructe coapte și pline de gingășie, și ne oferă să bem băutură și să mâncăm mâncarea Cuvântului și să trăim realitatea cea mai cutremurătoare: venirea lui Hristos”[12]. Către aceste valori sacramental-liturgice este îndreptat orice credincios al Bisericii, ce se dorește a fi membru viu al
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]
-
aromă de jeleu. Semafoarele au miros iaurtic. E o noapte cu mult sarcasm, tendoanele primăvăratice mârâie. Înaintez prin laptele urban. Cearcănele lunii fac țăndări inimile rebele. Tunetele trag fermoarele temătorilor. Florăriile mi se par niște nave spațiale ce claustrează holocaustic gingășia și parfumul terestru. Simt coroanele cu flori artificiale cum îmi behăie prin mărțișor. Simt sicriele de pe 13 Decembrie , smălțuindu-mi identitatea. Ce noapte excelentă! Excelentul meu e totul: o mască, două măști, trei, patru, totu-i pentru mine excelent! Ignoranțele
MIHAELA DOINA DIMITRIU [Corola-blog/BlogPost/372392_a_373721]
-
aromă de jeleu. Semafoarele au miros iaurtic. E o noapte cu mult sarcasm, tendoanele primăvăratice mârâie. Înaintez prin laptele urban. Cearcănele lunii fac țăndări inimile rebele. Tunetele trag fermoarele temătorilor. Florăriile mi se par niște nave spațiale ce claustrează holocaustic gingășia și parfumul terestru. Simt coroanele cu flori artificiale cum îmi behăie prin mărțișor. Simt sicriele de pe 13 Decembrie , smălțuindu-mi identitatea. Ce noapte excelentă! Excelentul meu e totul: o mască, două măști, trei, patru, totu-i pentru mine excelent! Ignoranțele
MIHAELA DOINA DIMITRIU [Corola-blog/BlogPost/372392_a_373721]
-
aromă de jeleu. Semafoarele au miros iaurtic. E o noapte cu mult sarcasm, tendoanele primăvăratice mârâie. Înaintez prin laptele urban. Cearcănele lunii fac țăndări inimile rebele. Tunetele trag fermoarele temătorilor. Florăriile mi se par niște nave spațiale ce claustrează holocaustic gingășia și parfumul terestru. Simt coroanele cu flori artificiale cum îmi behăie prin mărțișor. Simt sicriele de pe 13 Decembrie , smălțuindu-mi identitatea. Ce noapte excelentă! Excelentul meu e totul: o mască, două măști, trei, patru, totu-i pentru mine excelent! Ignoranțele
ELOGIU DESPRE EXCELENT! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372388_a_373717]
-
anume ritual în a-și face declarații de dragoste, de a se alinta și de a se dezmierda unul pe altul. Își zâmbesc cu voluptate etalându-și caninii lungi și albi de strălucirea argintului, se sărută, apoi se mușcă cu gingășie unul pe altul de gât și își ling buzele savurând cu plăcere sângele de pe ele. După o săptămână, balul luă sfârșit lăsându-i pe toți satisfăcuți și încântați de felul cum fusese organizat. Contele își readuse nepoții în țară, dar
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
unor mesteceni albi din îmbulzeala nesfârșită de cuvinte înecând toate obstacolele artificiale șterse în chinuri, un fel de intuiție personală ce o găsim numai în freamătul pădurii de foioase. Ploile de ninsori așteaptă să rumege împletitura dureroasă a crengilor arzând gingășia unui cuib de voci pierdut prin Templul zeiței Hator gonind veșnicia printre glasurile răgușite ale pietrelor ... Citește mai mult Sânul ca un bot însetat de cămilă m-așteaptăși nu știe mila fiindcă și eu la rândul meu te doresccu toți ghimpii
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
frământă starea.Lipesc frumusețea unor mesteceni albidin îmbulzeala nesfârșită de cuvinteînecând toate obstacolele artificiale șterse în chinuri,un fel de intuiție personală ce o găsimnumai în freamătul pădurii de foioase.Ploile de ninsori așteaptă să rumege împletitura dureroasă a crengilorarzând gingășia unui cuib de vocipierdut prin Templul zeiței Hatorgonind veșniciaprintre glasurile răgușite ale pietrelor... XX. POVARNA. SUNT AȘA CUM SUNT, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 297 din 24 octombrie 2011. Privesc scena cu un surâs dureros și târziu înecat
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
la mâini sau la picioare de câte o piatră rătăcită printre ierburi, dar nu-mi păsa. Voiam să prind fluturele! Cel galben zburase, urmăream unul albastru, mai albastru și mai frumos ca cerul. Se întâmpla să-l prind în plasă. Gingășia, fragilitatea fluturelui prins îmi producea totuși o senzație de vinovăție. Mâinile mele păreau atât de mari față de trupul său, încât îl lăsam puțin să se zbată, timp în care-i puteam privi plăpândul trup, frumoasele aripi, apoi îi dădeam drumul
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
apară zorii poeziei în sufletul meu de copil. Voi mai găsi floarea mea preferată, cu lujerul subțire, înalt, în vârful căruia apar florile roșu-carmin și care-și deschid gurițele, buzele roșii pentru a primi un sărut? Frumusețea culorii, perfecțiunea formei, gingășia siluetei, mirosul discret dăruit cu generozitate văzduhului și... o parte din copilărie rămasă pe acele meleaguri! În cetate existau și Pavilioanele Bisericii Ortodoxe. Părinții dăruiseră o mică orgă pe care o aveau, unui preot al acelei Biserici și el îmi
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
-și piardă cunoștința... Când își reveni, zăcea la poalele muntelui, viu și nevătămat. Încercă să prindă cu ochiul marginea de pe care se aruncase, dar norii cenușii o ascundeau vederii. O porni agale, pășind peste rămășițele de zăpada sticloasă, ferind cu gingășie ochiuri verzi din care răsăreau ghiocei parfumați. La un moment dat, pâcla de sus fu străpunsă de suliți de soare care auriră pentru câteva momente locul unde se afla. Mai ridică o dată privirea spre bănuita muchie de unde sărise, apoi plecă
ZILELE BABEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373016_a_374345]
-
Toate Articolele Autorului Poeții din timpuri străvechi au cântat femeia, au lăudat-o în poezii și-au încântat-o în versuri, sculptorii au randatat să-i reprezinte frumusețea și bunătatea în statui și sculpturi, pictorii au căutat să-i copieze gingășia și perfecțiunea fizică, scriitorii au înșiruit pe pagini goale gânduri." La începutul tuturor lucrurilor mărețe se află o femeie." Alphonse de Lamartine “Femeile sunt al doilea mare mister al omenirii.” Anne Rice Si cate si mai cate citate celebre nu
SĂRUT-MÂNA TA, FEMEIE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371021_a_372350]
-
Femeia pe timpuri Poeții din timpuri străvechi au cântat femeia, au lăudat-o în poezii și-au încântat-o în versuri, sculptorii au căutat să-i reprezinte frumusețea și bunătatea în statui și sculpturi, pictorii au căutat să-i copieze gingășia și perfecțiunea fizică, scriitorii au înșiruit în pagini goale gânduri inspirate, laude și desăvârșiri reale despre Femeie. Trubadurii și-au făcut încă de timpuriu obiceiul de a cânta femeia și de a-i readuce demnitatea pierdută și cumva neavuta chiar
SĂRUT-MÂNA TA, FEMEIE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371021_a_372350]
-
venea zi de zi la noi în cameră, se așeza lângă mama și plângea molcom de dorul mamei. Stranie prevestire a faptului că peste un an avea să i se stingă din viață mama! Au fost multe momentele pline de gingășie și de lumină petrecute alături de mama, în tabără. Însă cel mai frumos dintre acestea s-a petrecut joi dimineața, cu două zile înainte de a părăsi Poiana Izvoarelor. Ploaia se oprise brusc și cerul se înseninase. Sătui până la exasperare de atâta
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371093_a_372422]
-
Să admirăm genialitatea formei în puterea naturii, limpezimea apelor, în șoapta vântului. Mediul înconjurător e o enigmă pentru noi. Plin de culori pastelate si nuanțele curcubeului. Să învățăm să fim liberi, din zborul păsărilor. Să avem semeția și distincția munților, gingășia plantelor, căldura soarelui, limpezimea de cleștar a apelor..inocența copiilor... Macrameul alb al paradisului... Camelia Constantin 2010 Referință Bibliografică: DANTELA / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Camelia
DANTELA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371253_a_372582]
-
care ni se face dor într-o lume abstractă, ternă, nebună, nebună, nebună, fără pic de fantezie și de romantism, în care principalele repere sunt: a avea și a simți, versurile cuceresc prin tonul uneori elegiac, plin de sensibilitate și gingășie, în care cuvintele de ordine sunt: „viori, fiori, atingeri, dor, suspin / Uitate-s într-un veac de mult apus” (Te aud, te văd, te simt). Această poezie poate fi numită poezia pudorii: „Te-aud cum taci de parcă nici n-ai
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
secunde și mi s-a părut că am atins culmile Raiului, că rugăciunea a devenit soră cu natura, încolăcindu-se, completându-se, ridicându-se laolaltă spre poarta deschisă a Paradisului. De jur împrejur, falnice și somptuoase, vârfurile munților înțepau cu gingășie, din loc în loc, mantia cerească, ca o cupolă de circ răsturnată. Verdele crud se împletea filigranat în sute de nuanțe comprehensive, iar pământul respira liniștit, primind cu bucurie adevăratul festin ce-l onora. Mireasma brazilor îmi gâdila nările și-mi
REGATUL DIVIN AL HORAIŢEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344993_a_346322]
-
ambele având coperte emanate din inspirația mereu surprinzătoare și bogată a domnului George Roca. Ei bine, vorbind mai întâi despre poezie, îmi aduc aminte că apreciam, cândva, că în primul său volum de versuri ne întâmpină un suflet-orchestră de o gingășie aparte. Un suflet-orchestră, pentru că de la început și până la sfârșit asistăm la o muzică ce pornește delicat, precum sunetul viorii. Această muzică s-a întețit și a crescut, urcând în intensitate, pentru a coborî elegant spre tonuri grave, captând interesul auditoriului
O NOUĂ STEA ÎN UNIVERSUL LITERATURII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345747_a_347076]
-
este și „Povestea Anotimpurilor” în care, toate anotimpurile sunt personificate în domnițe frumoase, înveșmântate în rochii lungi, specifice, însoțite de alaiuri, precum reginele de curteni. Poemele Verei Crăciun dedicate copiilor sunt plăcute, antrenante, pline de învățăminte, au umor și o gingășie aparte pe care, doar statutul de mamă și de bunică în același timp, îl dau ființelor dragi pentru care autoarea, a migălit cuvinte de aur, înveșmântate în azur, așa cum ochii nepoțelei Sofia-Maria s-au deschis spre viață. Este un debut
UNIVERSUL COPIILOR. CRONICĂ LA CARTEA VEREI CRĂCIUN ROCHIŢA CU BULINE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345975_a_347304]
-
-n fața zorilor de ziuă. Șoapta sacră ce colindă ochii, buzele, făptura E ca zâna din poveste ce-ți aduce mângâierea. Și cu haina luminoasă, versul îmbrăcat arată, Ca un Făt Frumos cu vise și cu trenă diafană. Și cu gingășie bate la o ușă de poet Ca să-l facă autorul unui nou portret. Și să-nchege împreună simfonia cea mai dragă... Să vestească-ntruna viața și a ei veșnică paradă. ARTISTUL Oftă adânc Artistul și ochi în ochi cu Omul
NETĂCERE (POEME) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346038_a_347367]
-
-n fața zorilor de ziuă. Șoapta sacră ce colindă ochii, buzele, făptura E ca zâna din poveste ce-ți aduce mângâierea. Și cu haina luminoasă, versul îmbrăcat arată, Ca un Făt Frumos cu vise și cu trenă diafană. Și cu gingășie bate la o ușă de poet Ca să-l facă autorul unui nou portret. Și să-nchege împreună simfonia cea mai dragă... Să vestească-ntruna viața și a ei veșnică paradă. ARTISTUL Oftă adânc Artistul și ochi în ochi cu Omul
NETĂCERE (POEME) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346041_a_347370]
-
Motto: Poeții din timpuri străvechi au cântat femeia, au lăudat-o în poezii și-au incantat-o în versuri, sculptorii au căutat să-i reprezinte frumusețea și bunătatea în statui și sculpturi, pictorii au căutat să-i copieze gingășia și perfecțiunea fizică, scriitorii au înșiruit pe pagini goale gânduri. De aceea, ea nu ar trebui să fie sărbătorită numai într-o singură zi... “Femeile sunt al doilea mare mister al omenirii.” Anne Rice Continuând pledoaria frumuseții și gingășiei, începută
FEMEIA -UN MIRACOL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347779_a_349108]
-
copieze gingășia și perfecțiunea fizică, scriitorii au înșiruit pe pagini goale gânduri. De aceea, ea nu ar trebui să fie sărbătorită numai într-o singură zi... “Femeile sunt al doilea mare mister al omenirii.” Anne Rice Continuând pledoaria frumuseții și gingășiei, începută altădată, posibil ne-am propus să mai scoatem în evidență un anumit aspect, cum poate vom incerca și la anul șchiopătând printre silogisme, motiv pentru care nu suntem foarte siguri că am reușit. Femeia un miracol divin! Miracolul de
FEMEIA -UN MIRACOL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347779_a_349108]
-
Articolele Autorului Când Paștile se-apropie mereu Sunt luat de amintiri și dus agale, Copil mă regăsesc în satul meu La casa bătrânească de pe vale; Simt și acum, pe prispă, dimineața, Cernându-și fluturașii de ninsoare, Cum îmi ating cu gingășie fața Cireșii alintându-se în floare, Și-aud la fel, venind peste câmpie Spre deal, zorit, urându-mi “ziua bună”, Un soare îngânat de-o ciocârlie Cu-o veste la clopotnița bătrână; Se anunța o mare sărbătoare, Iar martoră era
POEZIE DE PAŞTI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347822_a_349151]
-
viața de zi cu zi, să-i fie aproape de la revărsatul zorilor, până când noaptea își va așterne umbra peste ei. Femeia care să-i legene pruncii și să-i alăpteze la pieptul ei frumos, sculptat de natură cu finețe și gingășie, ca pe un obiect ieșit din mâinile geniale ale lui Michelangelo. Să o vadă ca pe o viitoare soție de care să se lege nu numai cu o hârtie oficială, cât mai ales cu sufletul. Va reuși el oare? Este
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347818_a_349147]
-
ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Un ultim sărut Săruta -mă așa cum nu ai făcut niciodată, Sărută-mă cu disperarea care ne desparte, Cu gândul care ne poartă împreună Cu nebunia împărțită la doi. Sărută-mă așa că într-un ultim gest, Cu gingășia și cântecul de adio Al frunzei ce părăsește copacul În gestul ei căzut pe pământ. Săruta -mă cu soare și luna Că mereu să iți fiu în preajma, Sărută-mă visul meu cel pierdut. Eram un porumbel Eram un porumbel și
UN ULTIM SĂRUT de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347326_a_348655]