1,073 matches
-
casei profesorului a fost pășit de mari valori, mari personalități românești: Nicolae Dabija, Nicu Popa, părintele Calciu Dumitreasa (ambii din SUA), Ilie Ilașcu, Iurie Colesnic, Mihai Grati, Ion Daghi, Vadim ștefan Pirogan, prof. Ghivireac din Herța, dr. Vlad Bejan, președintele „Gintei Latine”etc. Din păcate, printre oameni, din țară și din afara ei, se găsesc destui care nu au ceva mai bun de făcut decât să lovească în valorile națiunii din care fac parte, sau din care au făcut parte cândva. Așa
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
români, să demontăm până la capăt afirmațiile denigratoare și să supunem oprobriului acuzatorii, ca să-i cinstim memoria celui care a fost Ioan Alexa. Bunul Dumnezeu să-i odihnească în pace! Contantin Chirilă, Iași, 7 ianuarie 2006 (apărut în „Literatura și Arta”, „Ginta Latină”) ÎMPREUNĂ îN VIAȚĂ ȘI ÎN ETERNITATE La 29 noiembrie 2005, a pășit în eternitate un mare suflet de român, Ioan Alexa din Iași, în vârstă de aproape 97 de ani. Buna și devotata sa soție, Elisabeta, cu care a
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
după slujbă, că se duce acasă. „Am știut de la început - mi-a spus - că în casa lor n-o să mă simt acasă nici peste douăzeci de ani. Aveau o asemenea conștiință a anglicanismului lor, încât tu, ca român, ca altă gintă, simțeai în scurt timp un sentiment de incapacitate. Orice putea să-ți reușească, însă englez n-aveai cum să devii.“ Fata îl iubea cu disperarea vârstei de patruzeci de ani și a unei singurătăți care o marcase afectiv, însă n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
primăvara, vița de vie, Într-un mănunchi de lujere îngemănând Seva neliniștită a cuvintelor: «Să fim comuniști de omenie!» [Ă]“ („Istorie“, Omagiu tovarășului Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 408) „Aceasta-i patria: izvor de imn Cântat cu-nflăcărarea unei ginte Ce din trecut și până-n comunism Un liber drum din vrerea ei și-aprinde. Aceasta-i Patria: un dor lucid, Tâmpla de vis a omului prin care Toți ne simțim o țară și-un partid, O unică ființă luptătoare.“ („Aceasta
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de regulă cel mai destoinic dintre ei nu era șeful, pe care membrii respectivei colectivități îl alegeau, îl respectau și îl învesteau cu anumite prerogative, uneori chiar cu puteri depline asupra celorlalți. Numai așa echipa, clanul, satul, comuna, tribul sau ginta, având șansa să supraviețuiască. Șeful de atunci ar cam fi una și aceeași persoană cu primarul nostru de azi. Mai înainte nici măcar nu i se spunea primar, ci după limba pe care o vorbeau stăpânii i se spunea fie villicus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
-ului colegi.ro. Subiect: nostalgii... Hi! ma bucur sa ne gasim din nou ala turi... cum candva sedeam in aceeasi banca, citind in pauze cu jind bio grafia lui Ceausescu :)) iti mai aduci aminte? a Va F, cu Chera diri ginte. Camaraderia noastra de... banca mi-a lasat frumoase amintiri si m-a urmarit multa vreme ca un miros de gutuie care nu se stie pe unde-a fost lasata, caci la fereastra nu e. Faceai cele mai frumoase compuneri la
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
a altor societăți științifice, fiind onorat cu Diploma de Onoare atribuită de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de pretutindeni (1996) și cu titlul de Cetățean de Onoare al comunei natale Udești (2003). A fost secretar de redacție la revista „Curierul Ginta Latină“, publicație a Societății Culturale „Ginta Latină“ din Iași. Prof. univ. dr. Ion Căpreanu a trecut la cele veșnice în ziua de 22 iulie 2003 și a fost înhumat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. CIOCÂRLAN, VASILE (1924-2010) FILOSOF și PROFESOR
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cu Diploma de Onoare atribuită de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de pretutindeni (1996) și cu titlul de Cetățean de Onoare al comunei natale Udești (2003). A fost secretar de redacție la revista „Curierul Ginta Latină“, publicație a Societății Culturale „Ginta Latină“ din Iași. Prof. univ. dr. Ion Căpreanu a trecut la cele veșnice în ziua de 22 iulie 2003 și a fost înhumat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. CIOCÂRLAN, VASILE (1924-2010) FILOSOF și PROFESOR Prof. univ. dr. Vasile Ciocârlan a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
doctor; MANOLIU, Ștefan, general medic; MARCU, Cristian (1959-2012), caricaturist, grafician și cineast; MARIN, Mirela (n. 16 martie 1957), doctor, autoare. MIRON, Dumitru (1894-), conferențiar universitar la Iași; MITACHE, Mihail (1899-1969), magistrat și pictor; MOȘU, Areta (n. 1946), vicepreședinte al Asociației „Ginta Latină” din Iași (1990-1994), președinte al Despărțământului Mihail Kogălniceanu” din Iași din 1994, director al publicației „Revista Română”din 1995, dar și la „Chronos Revista de istorie”, „Constelații ieșene”, și vicepreședinte al Asociațiunii Transilvane pentru literatură română și cultură poporului
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
umple prinsorile [= Închisorile] sau ne vom stinge de foame și de ale ei urmări Înfiorătoare” (Andrei Mureșanu, 1844) ; „De ce nu faci, o, Doamne, minuni ca și-n pustie/ Cu populul Iudeii, prin Moise, omul tău !/ Să scoți din jug o gintă ce geme În sclavie,/ Cerând Între suspine s-o scapi d-atâta rău !” (Andrei Mureșanu, Un suspin, 1845) ; De român mulți și-au bătut joc, „ca numai de iudeu și de țigan” (Timotei Cipariu, 1846) ; Atitudinea manifestată față de români a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 83 și 87)"/>. Analizând nenumărate variante ale legendei privind „jertfa zidirii” În Europa și Asia, etnologul român Adrian Fochi a ajuns la concluzia că, uneori, „alegerea [sacrificatului] este abil Îndreptată către persoane susceptibile a fi victimele fanatismului religios, de gintă, pseudo-patriotic. Precum se vede, se alege Întotdeauna prețul cel mai mic. Nu se trece În domeniul substituției animaliere, dar nu suntem prea departe de ea” <endnote id="(388, I, p. 424)"/>. Alte urme de xenocid ritual par să fi supraviețuit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fie; care a fost pricina „pauzelor”, a „golurilor”. Un redactor cere, dar și i se cere. Oricît de binevoitor, el nu poate îndeplini toate pretențiile colaboratorilor, nu poate împăca orgoliile lor, nu le poate armoniza interesele. „Răcelile”, „tăcerile” sînt inevitabile. Gintă bănuitoare și supărăciosă, unii reacționează extrem de subiectiv și, nu o dată, din motive minore, trec de la registrul amical la cel ostil. Nu spun că, presat, n-am făcut niciodată concesii, dar nu m-am subordonat și n-am acceptat dictatura nimănui
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pusă la încercare. în sufletul meu nu este însă nici o umbră de îndoială asupra trăiniciei ei. Al tău, Mihai Drăgan P.S. Colegul și, în bună măsură, prietenul literar Traian Diaconescu a luat un premiu internațional pentru traducerea în latină a Gintei latine, fără să fi trimis textul la concurs. îți trimit xerox urile după documente spre a face tu o notă în revistă. N.B. Un răspuns la această scrisoare m-ar bucura și liniști mult. îl aștept la Soveja (cod 5369
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
producții străine În care se regăseau, surprinzător, și două filme cehoslovace dar și unul iugoslav. „Campioni” la „cartonașe roșii” comuniste românești fuseseră peliculele italiene cu un total de 18 urmate de urmate de cele produse de francezi, alți frați de gintă latină (10), SUA (6), RFG (3), unul englezesc și unul spaniol. b.Î. „Am corectat discursul tovarășului (...)” Reînființarea județelor la Începutul anului 1968 fără ca măcar să se reamintească de cele două preponderent maghiare din perioada interbelică (Ciuc și Trei Scaune) a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Medicală din cadrul Societății de Științe Medicale, filiala Iași (1970-1989), al Asociației Oamenilor de Știință, filiala Iași, din 1985, al Comisiei de Inventică a I.M.F. Iași (19841988), al Societății de Ecologie din Moldova, din 1990, și membru fondator al Societății Culturale Ginta Latină din 1990. Prof. univ. dr. Constantin Caraman s-a stins din viață în ziua de 4 iunie 2003 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea Iași. REFERIRI EXTRASE: -MARINESCU, C.GH., Un secol de învățământ medical la Iași, vol. II
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
bun cunoscător al trecutului și prezentului iberic. Memorandumul prevedea detașarea mea la Madrid pentru o perioadă de un an. M-am bucurat la aflarea noii destinații. Excluzând misiunea inițială de la Berlin, rămâneam, după anii petrecuți în Chile și Brazilia, în "Ginta Latina", de care eram atât de atașat. Trecusem prin Madrid de 3 ori în 1981, la întoarcerea de la Santiago, având în spate mereu ochii albaștri ai "colegilor" de la Ambasadă, în 1991, cu ocazia negocierii Programului de colaborare cultural-științifică, și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
instituție internațională a "Orașelor înfrățite" și e o chestie de onoare, dar și de suflet, să știi că nu ești singur în lume, că ești legat prin nevăzute fire de locuitorii dint-un alt oraș și dintr-o altă țară. Cu "Ginta Latină" a lui Alecsandri în cap, m-am gândit că o înfrățire București-Montevideo ar fi fost bine venită, așa că am purces la lucru. Ca la ping-pong, proiectele au zburat timp de trei ani între cele două capitale, mereu mai intervenind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu sediul În localitatea turistică Alassio de pe coasta Liguriei. Această organizație promova activități culturale din viața poparelor latine din spațiul european. În contextul preocupărilor de Etno ecologie susținute În Comisia de Ecologie Umană de la Iași am convenit Înființarea Societății Culturale „Ginta Latină” . Obiectivele cuprinse În Declarație și referirile la susținerea comunităților românești supuse deznaționalizării corespundeau prevederilor organismelor internaționale de apărare a Drepturilor Omului și minorităților. Avem În vedere documentele care au precedat și cele ce au urmat Înființării Societății: Actul final
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
1880, Documentul final al Reuniunii din 1986 de la Viena, de la Copenhaga 1990, Carta de la Paris pentru o nouă Europă 1990, Documentul Reuniunilor de la Moscova din 1991 și Helsinki 1992. În spiritul documentelor internaționale, și cu respectarea Constituției României, Societatea Culturală „Ginta Latină” și-a consacrat activitatea promovării culturii naționale În rândul minorităților românești din alte țări. Pentru prestigiul Societății și extenziunea programului său au fost propuși membri de Onoare personalități ilustre care s-au oferit să sprijine publicația noastră și să
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Franceze de reumatologie (Paris), Prof. George Uscătescu (Spania), politolog Silvio Berlusconi (Italia), Dr. Emil P. Rațiu (Roma), Prințul Dimitrie Sturza (Elveția), Prof. George Emil Palade premiat al premiului nobel, Preot Radu Mironovici (Germania), Prof. Anghel Rugină (S.U.A). Programul Gintei Latine s-a bucurat de participarea colaboratorilor din Basarabia, Transnistria, Ucraina, Albania, Voivodina, Grecia, Valea Timocului, Canada precum și a Filialelor din țară. Materialul prezentat În lucrarea de față nu depășește limitele unui jurnalalbum cu caracter de informare departe de a
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
inspirat participarea membrilor și colaboratorilor Organizației animați de spiritul de solidaritate În promovarea culturii naționale cu precădere În comunițățile românești de dincolo de hotarele țării. Emigrația economică de după 1989 a majorat considerabil numărul românilor transfrontalici, Îndeosebi a diasporei. Pătru Iancu (Bor-Timoc) Ginta Latină este o legătură de suflet Între românii răspândiți În toate colțurile lumii. Trebuie prețuit acest efort de suflet. Suntem o forță de spirit și omenie În baștina noastră. Dumnezeu să ne ajute. Cu dragoste pentru tot neamul nostru. Iași
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
colțurile lumii. Trebuie prețuit acest efort de suflet. Suntem o forță de spirit și omenie În baștina noastră. Dumnezeu să ne ajute. Cu dragoste pentru tot neamul nostru. Iași - 15.V.1996 Prof. Anghel Rugină A venit timpul revirimentului național. Ginta Latină poate avea o contribuție meritorie la consolidarea unității naționale. Leonida Lari Membrilor Societății Culturale Ginta Latină urările mele de sănătate și ajutor de la Dumnezeu În opera lor de eliberare și reîntregire a neamului românesc prin puterea cuvântului. Prof. Gligor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
baștina noastră. Dumnezeu să ne ajute. Cu dragoste pentru tot neamul nostru. Iași - 15.V.1996 Prof. Anghel Rugină A venit timpul revirimentului național. Ginta Latină poate avea o contribuție meritorie la consolidarea unității naționale. Leonida Lari Membrilor Societății Culturale Ginta Latină urările mele de sănătate și ajutor de la Dumnezeu În opera lor de eliberare și reîntregire a neamului românesc prin puterea cuvântului. Prof. Gligor Popi Deoarece anul acesta se Împlinesc 10 ani de la constituirea Societății Culturale „Ginta Latină”, exprim și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Membrilor Societății Culturale Ginta Latină urările mele de sănătate și ajutor de la Dumnezeu În opera lor de eliberare și reîntregire a neamului românesc prin puterea cuvântului. Prof. Gligor Popi Deoarece anul acesta se Împlinesc 10 ani de la constituirea Societății Culturale „Ginta Latină”, exprim și pe calea aceasta cele mai calde felicitări pentru angajarea cu mult suflet la sprijinirea românilor de pretutindeni și doresc În continuare o strânsă colaborare cu comunitățile românești din afara granițelor României. Prof. Ion Iovcev Tiraspol Mă simt onorat
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cele mai calde felicitări pentru angajarea cu mult suflet la sprijinirea românilor de pretutindeni și doresc În continuare o strânsă colaborare cu comunitățile românești din afara granițelor României. Prof. Ion Iovcev Tiraspol Mă simt onorat de Înalta distincție acordată de Societatea Ginta Latină și mulțumesc pentru aprecieri În activitatea de director al Școlii românești Nr. 20 din orașul Tiraspol. 23.06.1999 Toma Istrati Destinul eternei uniri DESTINUL nădejdilor sfinte, Ajută-l române pe drum, Nălțându-l aevea, fierbinte, Și-n vremile grele
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]