1,318 matches
-
înainte mult mai frumos și mai adecvat Lucian Blaga, o matcă etnică din care românul nu poate ieși, oriunde s-ar duce, rămânând mereu în orizontul ei, chiar dacă zarea e alta. Un sentiment supraindividual care îi leagă pe toți de glie și, dezrădăcinați de voie sau de nevoie, îl au și îl poartă cu sine mereu. Sentimentul mioritic al apartenenței la un spațiu de care sunt legați cu rădăcini nevăzute, dar indestructibile e prezent în tot ceea ce fac românii de aici
HAI SǍ NE-MPǍCǍM! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/mara_circiu_1425924317.html [Corola-blog/BlogPost/353505_a_354834]
-
când în Cuptor Scriu despre bardul-creator, De multe poezii creștine Care le-a scris și pentru tine ! Și-așa voi face anual Să simt cu el spiritual Cu-acest Național poet Urmaș roman și daco-get, Ce-a răsărit curat din glie Iubindu-și scumpa Românie Și baza ei ce-i țărănimea Care hrănește românimea! .............................................. În inimă cu România Dar și cu Ortodoxia Chiar și când i-a fost prea greu El L-a slujit pe DUMNEZEU! MOTTO: Poetul nostru din salină
POEZII DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poezii_de_paulian_buicescu_al_florin_tene_1342324679.html [Corola-blog/BlogPost/365300_a_366629]
-
trei, ca Ciomu!” Să mai scrii astăzi poezie?! Ar fi păcat sau, blasfemie! Țara doarme pe spetează, Înjură aprig și oftează; Nu tu Crăciun, nici Bobotează, Un Paște amărât, ce mai contează? Doar guvernanții mai nechează, Cu banii noștri jubilează! Glia țării, nearată, Prefă-o, Doamne, -n cimitire! Căci pâinea noastră-i prea sărată, Grâu-i bun de pomenire; De-o colivă, pufuleți, Ce popor de nătăfleți! Își bat golanii joc de noi, Ne bagă zilnic în nevoi; Bugetul țării l-
MAMA MAMEI LOR, DE HOŢI ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mama_mamei_lor_de_hoti_.html [Corola-blog/BlogPost/355828_a_357157]
-
Ai luminat o zare cu-al tău senin al firii Iar norii au dezertat spre ceruri vineții Și-au înverzit deodată câmpiile gândirii Când versul tău în mine a prins a încolți. * Ai răsărit iubire, o flacără de dor În glia însetat-a sufletului meu Și rescriind o viață în cerul fără nor Întors-ai la credință o minte de ateu! * Ți-ai revărsat lumina în apele marine În coama lor cea blondă ți-ai așezat sărutul Ca să ridici din ape
RĂSPUNS de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1425708187.html [Corola-blog/BlogPost/350068_a_351397]
-
sufletul mare de poet al autoarei și al cititorilor, ca teleormănean, la 50 de km. depărtare de Purani, voi posta câteva versuri, drept florilegiu al întâlnirii noastre: DE-ATÂTA LUMINĂ Stau de multă vreme între țărani Și printre lanurile de pe glie, Parcă zboară ciocârliile în mine, Holdele de aur se coc în hărnicie. Țăranii au fost de veacuri sărmani Și le-au înflorit mâinile pe sapă; În silozuri strâns-au pâinea cea bună, Din cișmele au sorbit, zilnic, apă. Copiii și
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_la_romanul_radacini_locul_magic_al_copilariei_mele_de_floarea_carbune.html [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
de Dolj", "Agurida" , " Până când nu te iubeam", “Maria Tănase spune” și "Mărie, te-am îndrăgit". În acest context va trebui să ținem cont că asemenea ființă dumnezeiasca, precum că Maria Tănase nu cred ca se va naște prea curând pe glia românească, fiindcă așa cum ciclurile își au începuturile și încheierile lor, a fost un capăt și un sfârșit care nu se va mai repeta niciodată în cultura românească. Pentru veșnică ei pomenire, să fie luminată în cerurile cele sfinte ale Dumnezeului
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_maria_tanase_1913_20_marin_voican_ghioroiu_1384079391.html [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
de tei viața parfum luminii dând cățuia firii îngeri - din ram în ram - vădescu-și fața și înfloresc în raze trandafirii din toată inima se zbate suferința dând mărturie că pământu-nvie privighetorile - în nopți - își dau silința ridicând vălul scrisului de glie am descifrat durere cu durere și-am înțeles chemarea-adânc vibrândă: birău și mist - strâng Cristului avere din tot ce-a sângerat petala blândă ...învățul florilor se stinge-n noapte: din taina lor ard - ici și colo - șoapte... SOBRIETATE DIVINĂ turnai
POEME DE TAINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1463558286.html [Corola-blog/BlogPost/380176_a_381505]
-
scăldat de ele, este al vieții leagăn sub cerul plin de stele; în zori e plin de rouă, ziua surâde-n soare, apusu-l răcorește cu-nmiresmata-i boare. Pământu-n anotimpuri își schimb-a lui culoare, verde-i primăvara când glia prinde viață, și este galben vara când soarele-l răsfață. Toamna, arama frunzei îi dă a ei culoare... Secătuit de vlagă îl află mândra iarnă și-i învelește trupul în stratul de zăpadă. Pământul hibernează, profund se odihnește, în trup
PĂMÂNTUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cardei_mariana_1461276094.html [Corola-blog/BlogPost/375622_a_376951]
-
oftează, Tu alunga teamă serii Dacă cerul lăcrimează. Un izvor săruta timpul Și alinta taină morții, Tu renaști în anotimpul Care-ngenunchiază sorții. Cand vuiește nepătrunsul Mai avem o datorie, Tu ne lasă-n ploi răspunsul Și te-mbracă-n veșnicie. Glia ta soarbe lumină Din a bolților ferestre, Însă-a vremilor rugina Se așterne peste crește. Nu mai știm ce-i absolutul, Într-un cerc se înnoptează, Închegând necunoscutul Tu de-a pururi ne veghează. Și renaște prin iubire Așa cum a
GLOSSA VEŞNICIEI (MARELUI POET MIHAI EMINESCU) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1484476640.html [Corola-blog/BlogPost/385241_a_386570]
-
voi veni, atunci când va să fie, / Să mă aștepți la margine de râu! / Eu voi fi mort... acolo, tu ești vie, / Cu flori în păr și-n fota prinsă-n brâu... // Eu nu voi ști, dar tu-mi alegi în glie / Loc de popas și mă vei ține-n frâu. Când voi veni, atunci când va să fie, / Să mă aștepți la margine de râu! // Când voi veni, tu să-mi întinzi, zglobie, / Buchet de flori cules din lan de grâu, / Să
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Margaritare_lirice_margar_marian_malciu_1380666136.html [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
din 02 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Patrie, te-aș frământa-ntre gânduri și pe roata cerului te-aș pune cercul tău de ape și pământuri să ia chip de doina, dorul-nume și m-aș face una cu-a ta glie să răsar în ierburi și în muguri să-ți mângâi pământul, Românie, că prea geme sub străine juguri Patrie, port rănile-ți cu mine, Dunărea prin ochii mei se scurge peste Prutul tău se-aud suspine azi te prad-ai
PATRIE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1478108934.html [Corola-blog/BlogPost/373467_a_374796]
-
ia forme Și-n fața tristeței, perfid, el, doar... râde. Plaiul mioriței suferă sub cerul Increstat de lacrimi ce plâng pe pământ. Mi-e țara întristată! Ascuns e adevărul Sub lașitatea celui, de averi, flămând. Altare fumegând se-ntind peste glie Stele întristate își pierd din strălucire Incărunțit mi-e plaiul și aș vrea... să-nvie Curajul din Strămoși pînă-n nemurire. Din larga depărtare simt a ta durere! Rănile-ți mă dor, strigătul ți-aud. Pădurile-ți suspină, fără mângâiere Țara
INCĂRUNȚIT MI-E PLAIUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1435335367.html [Corola-blog/BlogPost/352904_a_354233]
-
RIDICĂM CU TOȚII ȚARĂ ȘI S-O SCOATEM DE SUB VREMI ! JURAM, PE SLAVĂ LUI BRÂNCUȘI, PE RĂSĂRITUL CEL DE SUS, SĂ REÎNVIEM DIN NOU POPORUL PRIN CRUCEA BLÂNDULUI IISUS ! JURAM, PE CODRU’ ATÂT DE VERDE, PE LUMINIȚA MINȚI, PE CEI CE GLIA O LUCREAZĂ CU DOINA SFÂNTĂ PRINSĂ LA CHIMIR ! JURAM, PE CRUCI, PE RĂSĂRITURI, PE TOT CE-NVEȘMÂNTEAZĂ GLIA, PE TOT NORODUL REÎNFRĂȚIT, MARTIRI ȘI MĂRTURISITORI, PE VOI ! JURAM PE DULCEA BUCOVINA, SĂ N-AVEM PE PAMANT HODINA, PÂNĂ CE HOTARUL STAMOȘESC
LEGĂMÂNT DE NEAM ŞI CREDINŢĂ – CREZUL ROMÂNILOR PENTRU ROMÂNIA UNITĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452517183.html [Corola-blog/BlogPost/370273_a_371602]
-
SUS, SĂ REÎNVIEM DIN NOU POPORUL PRIN CRUCEA BLÂNDULUI IISUS ! JURAM, PE CODRU’ ATÂT DE VERDE, PE LUMINIȚA MINȚI, PE CEI CE GLIA O LUCREAZĂ CU DOINA SFÂNTĂ PRINSĂ LA CHIMIR ! JURAM, PE CRUCI, PE RĂSĂRITURI, PE TOT CE-NVEȘMÂNTEAZĂ GLIA, PE TOT NORODUL REÎNFRĂȚIT, MARTIRI ȘI MĂRTURISITORI, PE VOI ! JURAM PE DULCEA BUCOVINA, SĂ N-AVEM PE PAMANT HODINA, PÂNĂ CE HOTARUL STAMOȘESC NU VA CUPRINDE ȘI SFÂNTĂ BASARABIE MARTIRA ! JURAM, PE OLT, PE PRUT, PE TISA, PE MUREȘ, BISTRIȚA ORI
LEGĂMÂNT DE NEAM ŞI CREDINŢĂ – CREZUL ROMÂNILOR PENTRU ROMÂNIA UNITĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452517183.html [Corola-blog/BlogPost/370273_a_371602]
-
În plopul sobru din șosea, Plâng mugurașii că deja plesnesc, Și doar căldura soarelui-și doresc, Să-i mângâie pe creștete de muguri... Auzi? A prins să crească iarba... Și tulburat de-atâta veselie, Un ghiocel s-a ridicat din glie Și cântă-acum sfioasă simfonie... Iubite, ține-mă de mână, Și-m mângâie iar gura cu petale, Din ghioceii care-mi ies în cale, Iar eu ți-oi pune-n plete mâțișori... Iubite, ține-mă de suflet! Căci din iubirea ce
MĂRȚIȘOR de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1488310666.html [Corola-blog/BlogPost/383502_a_384831]
-
vise, îți picură încet în vene, e toamna poveștilor scrise, - amintiri ce zac în catrene. Cu dor de viață sunt flămânde, dansează și se aplecă-n vânt, câmpii de glasuri tremurânde, să-și țină al toamnei jurământ. Pe răni de glie ruginite, pășești pe frunze ce suspină, destinul lor trăiește-n tine, căci soarta lor cu-a ta se-mbină... Le calci cu un regret în suflet, le ții în mână... răsfiri în vânt, prin visele rămase-n cuget, pierdute în
CU UN REGRET ÎN SUFLET... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1448178748.html [Corola-blog/BlogPost/382640_a_383969]
-
care aflăm cum eul poetic refuză să creadă în nașterea-i biologică. Pe mine m-a adus o stea,, spune poetul. Nici nu se putea altmineri spus, de un visător ce privește lumea prin ocheanul poemului. Rădăcinile omului țin de glie, visul său e cosmic. Stejărel Ionescu este poetul căruia nu îi este frică să se exprime. Scrie cu naturalețe și cu hărnicie, își îngrijește poeziile așa cum un țăran își lucrează ogorul. Roadele se văd în cărțile sale, care nu sunt
STEJĂREL IONESCU ŞI „DUMNEZEU (CARE) NE TRIMITE SĂ PAŞTEM HERGHELIILE NOPŢII” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Melania_cuc_1395777129.html [Corola-blog/BlogPost/353775_a_355104]
-
lasă”. În aceste sunete când molcome, când țipătoare, când tremurătoare precum frunza plopului bătut de ploaie, grindină și vânti, simțeam în incantația către Cel Atotputernic... cum se împleteau dorințe, idealuri, suferinți și bucurii trăite de cei care au păstrat neștirbită glia strămoșească și nu și-au plecat capul în furtuna vicistitudinilor istoriei noastre milenare. „Timpule, nu-mi fi dușman!/ Ce-i pentru tine un an?! Cui să las pe tăicuța/ Și pe măiculița mea?/ Doamne, dă-mi zile să am/ Să
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1407725558.html [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
etc.), zice că zilele „neamțului”, comparat cu lipitoarea setoasă de sânge, sunt numărate, ca și ale altor popoare: „Oare să poruncească în țară neamțul, slovacul?/ Aici, unde atâția maghiari și-au dat sufletul?/ Sângele maghiar a cucerit cu glorie această glie/ Și milenii la rând au apărat-o maghiarii./ Doar maghiarul are aici drepturi de stăpân,/ Iar cel ce vrea să ni se urce în cap,/ Capul lui va simți pașii noștri,/ Și-i vom împlânta pintenii în adâncul inimii...”.3
Eminescu şi străinii – o reconsiderare by http://uzp.org.ro/eminescu-si-strainii-o-reconsiderare/ [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
măcat o dat' Să aud de-un plagiat, Nu mai zic, pe cinstea mea, Mor si n-aud o manea! Că, de-așa viață nasoală Și de-atâta plictiseală, Fi'nd cuprins de nostalgie Și de dor de a mea glie, Precis, vara viitoare, Am să vin la ... reciclare! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Scrisoare către amicii din țară / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 904, Anul III, 22 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valeriu Cercel : Toate Drepturile
SCRISOARE CĂTRE AMICII DIN ŢARĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_amicii_din_t_valeriu_cercel_1371925075.html [Corola-blog/BlogPost/346145_a_347474]
-
tipic vierene, relevante arhetipuri ale ființei naționale și mitologiei cotidianului. Imaginarul său poetic, axat pe câteva teme esențiale ( Mama, Maternitatea, Femeia - proiectate în planul cosmic, sacru - Copilăria, Eminescu, Hristos , Patria, Limba Română, Moartea) și simboluri matriceale (casa, stramosii, plaiul, izvorul, glia, graiul, dorul, iubita, taina, misterul cosmic), biblice (Atotziditorul, candela ș.a.) și istorice (Prutul, "țara cea Basarabă", Putna, Ștefan cel Mare, Podul de Flori etc.), este de aceea inconfundabil, purtând marca Vieru. Un poem de tinerețe - Cu sângele, cu dorul - vorbește
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/De_la_eminescu_la_grigore_vieru.html [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
pulsat emoții, De la leagăn, până la mormânt, La țărm de mare însuși Eminescu, Ascultă marea’n șoapte suspinând. E’atâta dor aici, iubire, dar și jale, Pământul sfânt să îl păstrăm ! Credință sfeșnic de nădejde să ne fie Români, uniți în jurul gliei să ne adunăm ! La mulți ani România ! Camelia Cristea Referință Bibliografica: Aici e ... România / Camelia Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1066, Anul III, 01 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AICI E ... ROMANIA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Aici_e_romania_camelia_cristea_1385880340.html [Corola-blog/BlogPost/344447_a_345776]
-
uman, să fie printre ultimele redute de apărare ale conștiinței poporului nostru.” ,, M-aș apleca să sărut pământul și apa și trestia, și-n euforia unei posibile regăsiri, aș strânge în brațele mele săteanul nobil ce a rămas legat de glie.” - mărturisea Ben Todică unui reporter. Fără îndoială, spre cinstea lui, în ciuda tuturor furtunilor compatriotul nostru este un român cu rădăcinile adânc înfipte în glia natală, cu fibră tare, greu de răsucit. (Ben Todică- „Între două lumi”, ediție revizuită și adăugită
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dincolo_de_pasiunea_pentru_arta_la_ani_al_florin_tene_1353248853.html [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
euforia unei posibile regăsiri, aș strânge în brațele mele săteanul nobil ce a rămas legat de glie.” - mărturisea Ben Todică unui reporter. Fără îndoială, spre cinstea lui, în ciuda tuturor furtunilor compatriotul nostru este un român cu rădăcinile adânc înfipte în glia natală, cu fibră tare, greu de răsucit. (Ben Todică- „Între două lumi”, ediție revizuită și adăugită, Editura „Aprilia Print”, Timișoara, 2012) A poposit pe pământ australian (Melbourne) în 1979, mânat mai degrabă de curiozitatea tinereții, cum singur mărturisește la un
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dincolo_de_pasiunea_pentru_arta_la_ani_al_florin_tene_1353248853.html [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
mai dat și patruzeci de mii de dolari, pentru că a fost isteață mătușa Leana. A cumpărat dolari în primăvara lui 1992 cu șaizeci de lei, iar în primăvara anului următor dolarul ajunsese la șase sute. Uite-așa ne-a legat de glie mătușa mea! Așa am ajuns țărani de lux. Avea două vaci, a mai cumpărat două, un tractor, alte utilaje, Costache a făcut sera, că se pricepe, în spatele casei am plantat pomi, am construit un grajd sistematic și o instalație de
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1445099235.html [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]