1,314 matches
-
Mi-a rămas săpat în minte de pe când copil eram Că sunt Om, că am o Țară și o Limbă și un Neam Că-n adâncul gliei sfinte stau de veacuri moșii mei Că din ei răsare pâinea și prin mine trăiesc ei Valuri tulburi de uitare peste morții mei se-așează Limba nu ne mai e limbă, țara nu mai este trează Azi ne-nvață imbecilii
Lecția de istorie () [Corola-blog/BlogPost/339979_a_341308]
-
și exploatate, sărăcite și umilite, jefuite și ciuntite de oștile rusești. Reamintesc tuturor că 1828, 1848, 1853-1854, 1877-78, 1916-18, 1940-41 sunt pumnale înfipte, numai într-un veac, în ultimul veac, în inima și în mândria românească, în cinstea și în glia strămoșească. Luați aminte și nu uitați. Nu uitați și nu vă temeți că veți putea fi pedepsiți fiindcă vă faceți datoria. Fiți încredințați că este pe pământ o justiție supremă. Noi nu vom putea fi pedepsiți de această justiție fiindcă
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! () [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
pe un teren comun, care nu știu să fi coabitat vreodată în paginile aceleiași cărți. Aceasta este și noutatea, ineditul proaspetei apariții. Gheorghe este un alterego al autorului, cel neplecat peste țări și mări, ci rămas statornic la datorie în glia moțească. Scrierea acestei cărți este modul de a se privi în oglindă a lui Cristian Medeleanu, o refulare a condiției lui funciare de român care receptează istoria țării, trăiește în ritmul ei, cu o conștiință aprinsă, neînduplecată de depărtările care
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
o iubire nouă, cật vom da? grădină noastră, mare, cật rod de bucurie și durere-o mai avea? pe hornul << mănăstirii >>, cật fum mai curge în amurg? iar trebile rămase le-om trece-n vagul testament? le-om incrusta, pe glie, cu litere de-o șchioapa? o, Doamne, necuvậntul, să nu-l așezi în groapă, să ardă că o torța, în mitul vieții mele, remanent. Referință Bibliografica: ELOGIU << CĂRȚII VIEȚII >> / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 303, Anul I
ELOGIU << CĂRŢII VIEŢII >> de ION MARZAC în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340741_a_342070]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aniversari > NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 218 din 06 august 2011 Toate Articolele Autorului MIHAI VITEAZUL - PRINȚUL UNIRII ROMÂNILOR (410 ani de la uciderea sa) „În țara mea aș fi putut să rămân liniștit și sigur, fără nicio teamă, dacă
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
nu poți să nu te gândești că pentru a putea trăi o viață, ce ți-a fost dăruită, ești dator s-o meriți, ca om și ca neam în fiecare clipă . George Baciu Referință Bibliografică: NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 218, Anul I, 06 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
Porni spre casă bucuros, Rugându-se în felul lui: ,, Dă Doamne minte omului Pe cât ai dat țăranului, Împrăștie în a Ta turmă, Măcar și mintea-i de pe urmă . Fă-i buni și iubitori să fie, Legați de casă și de glie Și de Credință-n Veșnicie!” . . . =20 APRILIE 2003=O dimineață limpede și clară, aburi se ridică din pământul reavăn scăpat de zăpezi. Îmi persistă în amintire chipul țăranului din Bucovina noastră, cu multe riduri pe față și palmele pline de
ŢĂRANUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340865_a_342194]
-
șarlatanii trădători de țară Dar îi votăm tăcuți și fără rost Pe veneticii aleși “din afară” Cum ne-au lăsat doar puștile de lemn Și pălării de paie-n loc de scut Ne ploconim străinilor solemn Și-am renunțat la glie și trecut Ne-au exportat capele de bocit Ne-au otrăvit și apa din fântâni Popoare din IMPERIU IPOCRIT La noi în ȚARA se pretind stăpâni Ne închinăm la moaște și la sfinți Când clopotul la schit a amuțit Ne-
LAMENTĂRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341044_a_342373]
-
zbor Și-o rugă pentru noi el a cules... Ne fie ruga ca o piatră de hotar Desprinsă dintre lumi în care noi Alegem binele de rău, când noaptea iar Deschisă-i pentru toți și sfinte ploi Ne mângâie și glie și popor Și mai răsare-o lacrimă de dor... Referință Bibliografică: Noaptea Sfântului Andrei / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341251_a_342580]
-
inimi foc S-au oprit din vis și frunții I-au dat lacrimă și-n loc Brazii să sărute cerul S-au plecat pân' la pământ A secat din munți misterul Și păduri câte mai sunt? Azi ciulinii cresc pe glie Florile s-au ofilit; Scumpa noastră Românie Azi ești tristă și mă mint Că mai poți să te mai scuturi De atâtea-njurături; Din grădini plecat-au fluturi Zbor de unde să ma furi? Când te fură și te lasă Goală
LA MULŢI ANI, ROMÂNIA! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341249_a_342578]
-
Este o tara doar a mea Ce-i dulce ca o acadea, Cu câmpuri care gem de maci Și dealuri pline ochi de fragi... E țara mea unde-i cunosc Pe cei ce sunt și cei ce-au fost, Pe glia ei când mă descalț Ei urcă-n mine spre înalt. Pedeapsă dar și giuvaer, Cum totu-n jur e efemer, Pân-ne-o veni la cer sorocul E pentru noi românii, totul! Referință Bibliografică: Cântec pentru țara mea... / Valeria Iacob
CÂNTEC PENTRU ŢARA MEA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341376_a_342705]
-
fragment într-o manieră nostalgică în vremurile și locurile de care, fiecare în parte și toți la un loc, nu s-au desprins niciodată. Regăsim în fiecare protagonist adânc înrădăcinat și în ciuda timpului păstrat cu sfințenie, sentimentul de dragoste față de glia străbună, de neam și de țară, sentiment doar amorțit și păstrat undeva în cuferele scumpe ale sufletului și care are nevoie de un mic gest, de vibrația dulce a limbii, a dulcelui grai românesc, pentru a se încinge și a
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341475_a_342804]
-
mondial, mulți geneticieni, psihologi și juriști cer ca aceste descoperiri să rămână un secret medical. Și fără o atestare științifică corectă, poate s-o caute Ei pe Maica noastră peste tot, că nu o vor găsi nicăieri, nici pe Maica Glia, nici pe Eve-Nor, nici pe K-Leitho și Po-Seidon și nici pe Cei Doi Gemeni Zamolxis împreună cu Zemora lor. Știți ce îmi doresc eu acum cel mai mult, doamnă: Să găsesc un singur femur din spița aceea a zeilor uriași, a
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
Articolele Autorului Iubito, hai la pușcărie Și să trăim vreo zece ani închiși! Sunt prea sătul de murdărie, În țara asta suntem doi proscriși. Iubito, hai la pușcărie! De-atâta libertate m-am scârbit! La noi e multă curvărie, Miroase glia-a pește împuțit. Vreau să sparg la noapte un butic, Pentru tine ca să fur o pâine. Dacă tot mă bagă la șutic, Un borcan mai iau, plin cu măsline. Stau să mă gândesc, tutusi, un pic; Voi lua și vin
IUBITO, HAI LA PUŞCĂRIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341825_a_343154]
-
își luase piatra și fugea să mai arunce o dată. Dacă aveai ghinionul să lovești piatra singulară, luai de bunăvoie și fără pic de entuziasm, locul păzitorului. Ne mai jucam de-a v-ați ascunselea, noi îi spuneam mija, țurca sau glia mică, glia mare pe echipe de câte patru, mai ales băietanii care se întâlneau cu vitele la păscut, capra care în alte părți se mai numește și lapte gros, jocuri „inteligente” de genul bâza sau fripta în care puteai să
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
piatra și fugea să mai arunce o dată. Dacă aveai ghinionul să lovești piatra singulară, luai de bunăvoie și fără pic de entuziasm, locul păzitorului. Ne mai jucam de-a v-ați ascunselea, noi îi spuneam mija, țurca sau glia mică, glia mare pe echipe de câte patru, mai ales băietanii care se întâlneau cu vitele la păscut, capra care în alte părți se mai numește și lapte gros, jocuri „inteligente” de genul bâza sau fripta în care puteai să mănânci bătaie
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
vie, Nici nu visam eu ,,goana după bani”, Nici să te cânt frumos, în poezie!. Tu mă-ntristai în zilele ploioase, Cu frig și vânt ce-ți fură pălăria, Mă bucurai în zilele frumoase, Când tu umpleai mereu, cu roade, glia!. Mă întristai când desfrunzeai copacii Și fugăreai pe cer bezmetici norii, Mă bucurai când ,,miroseau” colacii-n Căruțele cu saci, în fața morii! . . . Mă întristai, când mă striga mămuca: ,,Ionel, la CAP,,sortăm cartofii!” Mă bucurai, când apuca tătuca Să-mi
BA TRIST, BA VESEL... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341946_a_343275]
-
s-ar părea mai simplu să se oficializeze acest sistem de reciclare și banii să se întoarcă într-un sistem de asigurări sociale, așa cum se încearcă prin alte zări. Dar aici nu se dorește așa ceva, de ambele părți. ,,Legarea de glie” (adică transformarea într-un loc de muncă nu convine celor care recilează- sunt cei nu se adaptează niciunui sistem) și nici celor care trebuie să o facă oficial (”trebuie”deoarece nu o fac cu simt de răspundere) pentru că e vorba
VIEŢI RECICLATE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342262_a_343591]
-
strămoșești. Deci, după vreo două ore, ne-au dat drumul, dar noi ne-am continuat colinda prin sat. Cu cât legile se înăspreau și interdicția era mai mare cu atât parcă din ambiție omul de rând nu se despărțea de glie și obiceiurile strămoșești. Am explicat la gazde că am fost reținuți de securitate și de aceea am întârziat. Cu toate această piedică am reușit să colindăm pe la toate casele Am ajuns la unele familii după ora 11 în ziua de
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
și apa din lacu-n liniște-adâncă Ce-așeaptă-n sfântă tăcere o mișcare-n mister... El a fost ca o grădină-n divinul parfum de flori Și ca un munte maiestos ce se înalță-nspre nori, Ca și zăpada imaculată și sfântă ce-acoperă glia Cu albul curat al inocenței ce-o are Pruncul-Mesia! Crăciunul ne amintește de o seară când un cor îngeresc a cântat o melodie cerească de slavă „lui Dumnezeu în locurile preaînalte și pace pe pământ, între oamenii plăcuți Lui”, ca să
VESTEA BUCURIEI de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342484_a_343813]
-
ca să ne fericească și să ne dea speranța, prin credința în El. O, ce Dar sfânt și minunat, ne-a dat Dumnezeu! Este un mister: o taină Dumnezeiască, ca într-un Copilaș să-ncapă chiar Dumnezeu și să trăiască pe glie, ca să ne-arate cum să trăim. Este și o enigmă cum Dumnezeu S-a făcut om, a trăit printre noi și ne-a arătat dragostea Sa. În El, s-a întruchipat tot ce este mai frumos și mai bun în Cer
VESTEA BUCURIEI de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342484_a_343813]
-
venea să îmbrățișez pe oricine îmi zâmbea sau se uita la noi uimit că atâția români revin să-și regăsească izvorul, să respire aer românesc și să li se sature dorul de țara aceasta frumoasă, cu oameni de omenie, cu glia ce o numim „acasă”, împodobită de Dumnezeu ca o mireasă frumoasă... O, Românie, ne-a adus la tine dorul de casă!... Eram într-o mare de oameni ce vorbeau în frumoasa românească și parcă fredonau un imn, o odă, un
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
vieții mele de până la plecare în aventura credinței și a biruinței, ca să mă satur de apa lui curată și să-mi răcoresc sufletul. Îmi începeam călătoria de revedere, dar și cea de fiu revenit să-și vadă casa părintească de sub glia strămoșească, unde țărâna din țărână se odihnea, și să simtă în fiecare fir de iarbă ecoul pașilor străbunilor lui... Și pomii în floare, în strai de sărbătoare, parcă, îmi salutau sosirea, ca să pășesc pe urmele pașilor părinților și străbunilor mei
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
citi această lucrare, vor simți în inima lor acel imbold strămoșesc de recunoștință pentru eroii neamului, dar și sentimentul de mândrie națională că suntem românii, care de-a lungul veacurilor am știut să ne luptăm, până la sacrificiu suprem, pentru apărarea gliei strămoșești, toți vor reaprinde flacăra veșnică a patriotismului în sufletul lor. Cinstirea eroilor neamului trebuie să fie în permanență o datorie de onoare pentru fiecare dintre noi, să transmitem mai departe GENERAȚIILOR CE NE VOR URMA această flacără vie a
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 7 DECEMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342604_a_343933]
-
Rumânii / românii spun astăzi despre scurgerea apei a “țâRÂi”. ARU / RAU / RU / RU-MAN... râurean, om al apelor. RU-MÂN / RU-MAN (om al râurilor) 22 , MAN (om și divinitate vedică indiană), pă-MÂN-tean (om si țărână, argilă/ tină - TINĂ fiind feminin ca și GLIA/GAIA/GEEA, zeița pamântului). GET / GETul totuna ca și KABIL/GETUL/ RUMAN! SITOGRAFIE: http://www.revista teologica.ro/articol.php?r=34&a=3528 http://www.ariminia.ro/ro/kabirii-amazigh/ https://it.wikipedia.org/wiki/Getuli https://it.wikipedia.org
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]