721 matches
-
partidele tradiționale. Într-o discuție pe care am purtat-o acum zece ani la București, cunoscutul istoric și analist politic polonez Adam Michnik a susținut ideea că vechea distincție stînga-dreapta nu mai este funcțională în condițiile unei lumi tot mai globalizate. Pentru a nu pierde contactul cu ceea ce se întîmplă în jur, guverne socialiste sînt obligate să facă radicale reforme economice, iar regimuri pretins ultraliberale se văd puse în situația să recurgă la politici sociale. În noua lume postcomunistă nu mai
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
la televizor. "Nu mai dorim să vedem doar filme Ťmarixť, ci chiar filmul vieții noastre sau al experiențelor pe cale de a fi trăite. Așadar, nici vorbă de restrîngere a domeniului cinematografului, ci de exprimarea spiritului său în sînul unei cineviziuni globalizate. Ecranul total nu determină un regres al cinematografului: dimpotrivă, el contribuie la diseminarea modului cinematografic de a privi, la dublarea existenței imaginii în mișcare, la crearea unei cinemanii generalizate. Primele două cicluri ale istoriei cinematografiei au fost martore la nașterea
Cu mintea scăldată de ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7843_a_9168]
-
Uniunea Sovietică, în Franța și în Statele Unite, a devenit cetățean britanic. Vorbea multe limbi, se simțea pretutindeni acasă, a colindat ca reporter întreaga lume și s-ar putea spune că a fost primul cetățean al unei lumi a viitorului, lumea globalizată. Nu i-a scăpat nimic, nici un nume mare din politica sau din cultura veacului nu lipsește de pe lista cunoștințelor lui personale, a simțit nevoia de a se implica în toate disputele epocii, nepregetând să arunce la coș doctrinele care nu
Maniheism la două capete (2) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6266_a_7591]
-
nemți în vara lui 1940 și la atîția alții confruntați cu ocupații, refugii, războaie și revoluții. Deși nu lipsesc din nici o epocă, evenimentele istorice au, parcă, în epoca noastră cîteva caracteristici necunoscute altădată. Prima este anvergura lor. Lumea noastră apare globalizată și tot ce se întîmplă într-un loc are ecou pe toată planeta. Moartea tiranului de la Moscova a privit civilizația umană de pe toate continentele, la fel ca bomba de la Hiroșima sau revoluția din 1917. Nu există nici un război - nici el
Pulsul istoriei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16656_a_17981]
-
dintre ultimele locuri la eficacitate și relevanță. Armata și Biserica se bucură de încrederea a 80-90% dintre români, dar acest lucru este și pentru că instituțiile publice nu sunt respectate de cei care le servesc. Unii contemporani consideră că lumea viitorului globalizat va depinde de tehnologie, instituții și valori. Un motiv în plus să urmărim, de aici încolo, evoluția instituției publice, nu a destinului individual al liderului politic. Nici spectacolul lui autonom și fără orizont. România, ajutată de o bună parte din
Articol scris de Principele Radu: 93 de ani de la 1 Decembrie 1918 () [Corola-journal/Journalistic/46758_a_48083]
-
atâta lucru? Nu e sigur deloc, dar nu e nici cu totul imposibil. Cât despre America, ea își va urma un destin care acum pare inexorabil. Va impune (este chiar în curs să impună) întregii planete categoriile gramaticale ale viitorului globalizat. În decursul acestui proces va înflori o vreme, iar apoi nu știu cât de curând: într-o sută, două de ani? mult mai rapid? vom asista la un colaps brusc (ca acela al imperiului sovietic?), se va ofili și va merge spre
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
mai „tabloidizat” dacă e tradus în cît mai multe limbi. Îl vezi? E tradus în sîrbă, în albaneză, în rusă, în maghiară, în croată...? E mare, e important. Cel netradus e trimis la colț, e „un rebut național”. În cultura globalizată e o competiție asemănătoare piețelor de desfacere a conservelor cu sparanghel sau cu fasole roșie. Contează marketingul. Cantitatea e cea mai importantă calitate. Contează faptul că publicul cu cît e mai larg, cu atîta e mai inexpresiv, mai neatent, mai
Cultura între universal, național și local by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2666_a_3991]
-
pare pe alocuri lipsită de chef și, pe ici, pe colo, cam fușărită” (Observator cultural, 427, 2008); „Blestemul privatizărilor fușărite” (Adevărul, 1.04.2012); „Procesul de profesionalizare este actualmente într-o mare derută, e avariat de amatorism, superficialitate, fast-thinking, ironie globalizată, fușăreală” (editura.liternet.ro) etc. Derivate ca fușerism (George Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006) sau fușerist („răutăcios de fire, un fușerist notoriu, viclean și egoist”, pecica.eu) sunt destul de rar folosite. Verbul a fușeri (cu varianta a
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
sursă a infinitului personal"). Zeitatea iubirii poate fi, în egală măsură, făptura concupiscentă, Dionysos cel cu picioare de țap, sau Venus cea grațioasă, îndemnînd la reverie, inspirînd o iconografie elevată. în zilele noastre, afirmarea carnalului cunoaște o oră fastă. Lumea globalizată înregistrează un erotism tot mai dezinhibat, precipitat, nefiltrat printr-un cod al "bunelor moravuri" sau cel puțin printr-unul al analizei, datorită "întîlnirilor" electronice, a telefoanelor erotice, a puzderiei de filme porno pe micul ecran, a pletorei de reviste "de
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
mereu o erupție a întunericului din noi înșine, asemenea unei animalice automutilări lăuntrice. Dar, orice viciu, orice păcat este o încercare ce poate purifica... Sau, nu. Firește - în mod evident - numai de tine depinde... Este acest îndemn un truism? Astăzi, globalizată și dincolo de ceea ce înseamnă ca industrie a Răului, pornografia mai poate fi definită și astfel: purgatoriul iubirilor căzute și iadul singurătăților imbecilizante. Doamne - nu lăsa omul să biruie!" Aspra judecată este urmată de un haiku trist, melancolic, un fel de
Dumnezeu și lumea de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9465_a_10790]
-
Nu e decît o piesă cu măști. Trebuie să folosim asemenea termeni cu atenție. A fi globalizat înseamnă milioane de lucruri. Muncitorii români care lucrează în sere de lalele în Cehia, pe bani puțini, terorizați de supraveghetori ucraineni - ei sînt globalizați? Eu nu ofer formule sau explicații în romanele mele, literatura nu e manual. Încerc din răsputeri să evit rolul de predicator și tonul autoritar; romanul acesta e o poveste personală, cu care unii s-au identificat, alții nu. Nu sînt
Dubravka Ugresić: „Din teama de diferență, te apuci de ce ți-e la-ndemînă: steagul, stema, limba, genul, naționalitatea“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5965_a_7290]
-
orice caz, acestea depind de momentul, starea de spirit concretă sau obiectivul urmărit. În ceea ce privește impactul jurnalismului sau al cinematografului în literatură, fără îndoială, acesta există și devine tot mai mare. Este unul dintre semnele acestor timpuri, atît de complexe și globalizate. Și este bine să fie așa, pentru că astfel avansează și literatura. Titlurile operelor dumneavoastră sînt foarte sugestive, simbolice și poetice: Memoria zăpezii, Luna lupilor, Ploaia galbenă etc. Ce semnificații simbolice ați avut în vedere? Pentru mine, poezia este fundamentală. Iar
Interviu cu Julio Llamazares - "Pentru mine poezia este fundamentală" by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11986_a_13311]
-
ca azi, a adăugat vorbitoarea. Gabriela Adameșteanu a vorbit despre "sclavajul internațional", despre exportul de resurse umane, ca și despre singurătatea scriitorului în satul global, a autorului care vrea să-și vândă cărțile și nu reușește. Problema scriitorului în lumea globalizată a stat de altfel în atenția multor participanți la colocviu, cum era și de așteptat. Din variate puncte de perspectivă au discutat-o Charles Carrčre (Senegal), Andrey Gritsman (S.U.A.), Juvid Igbal (Pakistan), Gérard Bayo (Franța), Lucian Vasiliu, Mihai Zamfir, Adam
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
globalizată din pricina limbii. Adevărata literatură este rebelă față de standardizare. Prin definiție, a spus Amos Oz (Israel), literatura nu poate fi globală, ci provincială, locală, parohială și cu cât este mai mult astfel cu atât este mai universală (nu internațională!). Literatura globalizată, dacă este să admitem că există așa ceva, este aceea care dă seama despre ce se întâmplă în aeroporturi, în marile hoteluri internaționale etc., e citită de frecventatorii acestor spații care apoi o aruncă. Literatura provincială, interesată de individul specific, este
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
ambiții mari, ci se mulțumesc cu ceea ce le aduce clipa. Dacă fericirea orgasmi-că despre care am vorbit la-nceput ar putea fi numită transcendentă, avem în schimb de-a face aici cu o fericire terestră, imanentă. în lumea consumistă și globalizată actuală nu mai cunoaștem alt sens al fericirii decât acesta din urmă: mediocru, utilitar, lipsit de orice aspirație care depășește standardele materialiste: o casă confortabilă, un loc de muncă bănos, o vacanță în Caraibe (sau măcar la Sinaia...), o familie
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Ioana Păun percepe textele lui Garcia (regizoarea și-a dat examenul de licență anul trecut, la UNATC, cu MADE IN CHINA, o prelucrare după Agamemnon al aceluiași Garcia) în ce au ele mai organic contestatar: violența statement-ului, destructurarea convenției consumiste globalizate, virulența intervenției în sistemul manipulărilor care folosesc spălarea pe creier. Recentul spectacol L-V:8-16, creat de Ioana Păun la Teatrul LUNI de la Green Hours, e un decupaj filmic pe trei niveluri de vârstă: 6 ani și 8 luni, 7
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
și politici practice și realiste ale României. „Transferul” reprezintă, în fond, crearea unei strategii care să rezolve problemele specifice nouă în viziunea practicilor moderne internaționale și, corelat, presupunem să ne facem tot mai mult prezenți, în mod competitiv, în lumea globalizată, valorizând și valorificând resursele noastre și „pătrunzând” în această lume cu o gândire și practică proprii. A gândi global, dar și local, pentru a acționa local, dar și global, implică o „ruptură” în practică și gândire, o „ruptură” care nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în antreprenoriat direcțiile strategice principale ale capacității noastre competitive postaderare. Să cunoaștem ce se petrece în lume Elementul esențial pe care trebuie să-l studiem și să-l înțelegem bine constă în noua bază pe care se desfășoară azi competiția globalizată. În primul rând, Uniunea Europeană dă o altă definiție a competitivității, considerând-o „capacitatea economiei de a asigura populației sale atât standarde de viață superioare și în creștere permanentă, cât și rate superioare de angajare pe baze durabile”. Trinomul fluxului inovativ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
aceste direcții de aplicare și avantaje, întreprinderile pot selecta o paletă largă de oportunități. A inova sau a muri Societatea condusă prin cunoaștere implică, prin natura sa, inovare, căci însăși cunoașterea este un proces continuu care generează inovare. Pe piețele globalizate ale noii economii, inovarea devine condiția esențială nu numai a competitivității, ci chiar a supraviețuirii pe principiul „inovezi sau mori” (Innovate or Die, 2002, 6). Astfel „pentru a rămâne competitive, companiile de azi trebuie să facă mai mult decât doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
invocate în ultima jumătate de secol, perioadă în care propovăduirea concepțiilor catastrofice nu a scăzut în intensitate, în ciuda remarcabilelor progrese, pe multe planuri, făcute de omenire după a doua conflagrație mondială. Societatea actuală ar fi devenit o „societate a riscului” globalizat, după cum ne avertizează titlul unei celebre lucrări sociologice (Beck, 1992), „riscul”, în diversele sale ipostaze, fiind tot mai adesea prezent în titluri de publicații, teme de simpozioane, programe de cercetare din științele sociale și științele naturii. Din domeniile implicate în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
marfă Oamenii vor consacra tot mai mult timp unor activități economice care vor lua treptat locul serviciilor, gratuite, voluntare sau forțate. Agricultura va deveni din ce în ce mai industrială, trimițând înspre oraș sute de milioane de muncitori. Industria mondială va fi tot mai globalizată, frontierele tot mai deschise pentru capitaluri și mărfuri: uzinele vor migra din ce în ce mai ușor înspre zone în care costul global al muncii va fi cel mai mic, adică înspre Asia de Est, apoi spre India. Serviciile cele mai sofisticate, centrele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Prof. Dr. Gh. Marinescu din Iași contribuie la cristalizarea conțiinței naționale a românilor din Comunitățile de peste hotarele României. De asemenea, economistul de prestigiu I.D. Adumitrăcesei sintetizând o bogată bibliografie relevă și În studiul recent (2011) mutațiile În evoluția sistemului capitalist globalizat...cu mențiunea apariției efectelor cum ar fi pentru țara noastră „masiva emigrație și scăderea potențialului de dezvoltare a cetățeanului”...să dăm doar două exemple de militanți ieșeni. Refugiații basarabeni cunoscând sistemul destructiv al regimului de ocupație și imensele daune aduse
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
unde se află izvorul său de viață, tăria sau secretul existenței sale. [...] Francezii, germanii, românii sau americanii sau oricare alte neamuri, cu toții tind să aibă aceleași idei, zâmbete, comportamente, aceleași dorințe și frustrări, cele sădite de aceeași conștiință globală. Omul globalizat nu are multe de spus despre neamul, cultura din care vine sau chiar despre propriul sine"13. De altfel, Virgiliu Gheorghe este cunoscut pentru amplele studii publicate în direcția cunoașterii efectelor nocive ale televiziunii și internetului. Deși critic înverșunat al
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
vremurilor și, deși începe să rodească, foarte curând va fi înăbușit, iar omul care a citit, văzut, auzit cuvântul, care însă nu și-a aflat în el ecoul lăuntric se rupe de comuniunea reală și va deveni la rândul său globalizat, o simplă mașină demnă de consumism, de viața fără viață, un homeless care, în accepțiunea dicționarului urban este o persoană fără adăpost, aflat în moarte sufletească. Adăpostul și învierea sa sunt date tocmai de comuniune și împărtășire, de puterea de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
talaj din belșug, câțiva dresori mânuind bici cu șfichiul lung și intelectuali români abia scăpați din cuști și care învață să fie liberi... Cotidianul, 16-17 februarie 2002 Globalizarea literaturii după descoperirea dinamitei Într-o conferință pe tema „Poate fi literatura globalizată?”, Gheorghe Schwartz susține teza conform căreia nu limba frânează procesul globalizării, ci eterogenitatea mentalităților și a moravurilor. Cu alte cuvinte, nu contează dacă scrii în americană sau în graiul maramureșean, important e să poți vedea lumea (Weltanschauung!) ca și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]