KorAP: Find »[drukola/base=gnostic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...37 >

914 matches

Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192

calificat drept un scriitor „gnostic” de opere de ficțiune, În care caz ar fi și singurul ce nu pune probleme. Narațiunea din The Flight to Lucifer 57, care ar arăta minunat pe un ecran tehnicolor, nu este evident producția unui gnostic, chiar dacă se referă la planeta gnosticilor - Lucifer. „Planeta gnosticilor” este considerată aici, În sens literal, una dintre planetele universului, pe suprafața căreia gnosticii sînt grupați pe etnii: mandeenii, conduși de Enosh, locuiesc la răsărit de Fluviu; pe malul vestic al

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
opere de ficțiune, În care caz ar fi și singurul ce nu pune probleme. Narațiunea din The Flight to Lucifer 57, care ar arăta minunat pe un ecran tehnicolor, nu este evident producția unui gnostic, chiar dacă se referă la planeta gnosticilor - Lucifer. „Planeta gnosticilor” este considerată aici, În sens literal, una dintre planetele universului, pe suprafața căreia gnosticii sînt grupați pe etnii: mandeenii, conduși de Enosh, locuiesc la răsărit de Fluviu; pe malul vestic al Fluviului se află sethienii; la apus

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
În care caz ar fi și singurul ce nu pune probleme. Narațiunea din The Flight to Lucifer 57, care ar arăta minunat pe un ecran tehnicolor, nu este evident producția unui gnostic, chiar dacă se referă la planeta gnosticilor - Lucifer. „Planeta gnosticilor” este considerată aici, În sens literal, una dintre planetele universului, pe suprafața căreia gnosticii sînt grupați pe etnii: mandeenii, conduși de Enosh, locuiesc la răsărit de Fluviu; pe malul vestic al Fluviului se află sethienii; la apus de ei sînt

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Flight to Lucifer 57, care ar arăta minunat pe un ecran tehnicolor, nu este evident producția unui gnostic, chiar dacă se referă la planeta gnosticilor - Lucifer. „Planeta gnosticilor” este considerată aici, În sens literal, una dintre planetele universului, pe suprafața căreia gnosticii sînt grupați pe etnii: mandeenii, conduși de Enosh, locuiesc la răsărit de Fluviu; pe malul vestic al Fluviului se află sethienii; la apus de ei sînt maniheenii, urmați de marcioniții care Îl au drept șef pe Cerdo; dincolo de ei este

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
scoțînd țipete ascuțite de pasăre. Această narațiune despre ignoranță, premoniție, vise și revelații uimitoare se Încheie cu distrugerea reciprocă dintre Prescors și Saklas și cu redobîndirea memoriei de către Valentinus. Fantezia lui Bloom nu derivă dintr-o pornire anticosmică de tip gnostic. Este un excelent roman SF din care a fost, totuși, Înlăturată trăsătura elementară a tuturor „sistemelor alexandrine” din care făcea parte cîndva gnosticismul: verticalitatea straturilor opresive ale universului, dincolo de care se Întrevede nedeslușit promisiunea eliberării. NOTE 1. Pentru nașterea nihilismului

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
a conceptului de nihilism și o antologie de texte pregnante ne este oferită de Giorgio Penzo (ed.), Il Nichilismo da Nietzsche a Sartre, Città Nuova, Roma, 1976. Sinteza unei părți din acest capitol poate fi găsită În articolul meu „The Gnostic Revenge: Gnosticism and Romantic Literature” În Jacob Taubes (ed.), Gnosis und Politik (Religionstheorie und Politische Theologie, 2), Fink-Schöningh, Paderborn, 1984, pp. 290-306. 2. Landgrebe, art. cit., p. 32. 3. Nietzsche, Wille zur Macht XV 152, citat de Landgrebe, p. 33

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
1988, pp. 532-549, În special, p. 534. 5. P.B. Shelley, The Poetical Works, London and New York, f.a., p. 201. 6. Idem, p. 230. 7. Ibid., p. 243. 8. Ibid., p. 255. 9. Pentru Leopardi, vezi mai ales art. meu „The Gnostic Revenge”, loc. cit., pp. 300-302. 10. René Nelli, citat În articolul meu „Les Fantasmes du nihilisme”, Romanistische Zeitschrift für Literaturgeschichte 4 (1980), p. 423. 11. Lamartine, Oeuvres poétiques complètes, ed. F. -M. Guyard (Pléiade 65), Gallimard, Paris, 1963, pp. 803

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
acestor doi autori cu teoria lui Karl Mannheim asupra intelectualului freischwebend - oscilînd Între cei care au și cei care n-au și adoptîndu-le, pe rînd, poziția. Pellicani observă cu Îndreptățire că Marx și mai ales Lenin au atribuit rolul electilor gnostici nu proletarilor Înșiși, ci intelectualilor luminați, care se presupune că vor acționa În calitate de lideri ai proletarilor. Pellicani vede aici o tentativă Încununată de succes din partea intelectualilor de a prelua puterea de stat, legitimîndu-se ca fiind În slujba celor mulți (Însă

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
1986. 45. Vezi cartea mea Gnosticismo e pensiero moderno: Hans Jonas, L’Erma di Brettschneider, Roma, 1985, pp. 119 sq. 46. Idem, pp. 123-125. 47. Ioan Culianu, A History of Mind, I: Religion (În pregătire). 48. Vezi art. meu „The Gnostic Revenge”. 49. Richard Smith, „The Modern Relevance”, pp. 545-546. 50. În legătură cu acest apocalips, vezi descrierea și bibliografia din cartea mea Out of this World: A History of Otherworldly Journeys and Out-of-Body Experiences, from Gilgamesh to Albert Einstein, Shambhala, Boston, 1991

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Religion Sect and Cult, pp. 31-44, În special, p. 42. 54. Smith, „The Modern Relevance”, loc. cit., p. 547. 55. Citat În Smith, „The Modern Relevance”, p. 547. 56. Idem, p. 547. 57. Harold Bloom, The Flight to Lucifer: A Gnostic Fantasy, Farrar, Straus & Giroux, New York, 1979. Epilog Jocurile oamenilor Mintea Își este sieși lume, și Într-Însa Poate să facă Cer din Iad și Iad din Ceruri. Milton, Paradisul pierdut Concluziile cărții de față depășesc cu mult acel interes de

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
ed.), The New Testament and Gnosis: Essays in Honor of R. McL.Wilson, T.& T. Clark, Edinburgh, 1983, 69-72. E.C. Blackman, Marcion and His Influence, SPCK, London, 1948; reluare, AMS Press, New York, 1978. Harold Bloom, The Flight to Lucifer: A Gnostic Fantasy, Farrar, Straus & Giroux, New York, 1979. —, Kabbalah and Criticism, Continuum, New York, 1983. Hans Blumenberg, Säkularisierung und Selbstbehauptung, 1996 ed. revăzută la Die Legitimität der Neuzeit, Suhrkamp, Frankfurt, 1974. Alexander Böhlig (ed.), Gnosis III: Der Manichäismus, Artemis, Zürich/München, 1980. Arno

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
1975. Edina Bozóki, Le Livre secret des Cathares: Interrogatio Iohannis, apocryphe d’origine bogomile, préface par Emile Turdeanu, Beauchesne: Paris 1980. F.M. Braun, „Marcion et la gnose simonienne,” Byzantion 25-27(1955-57), 632-48. R. van den Broek, „The Present State of Gnostic Studies,” Vigiliae Christianae 37 (1983), 41-71. Peter Brown, The Body and Society: Men, Women, and Sexual Renunciation in Early Christianity, Columbia Univ. Press, New York, 1988. Peter Bryder, The Chinese Transformatian of Manichaeism: A Study of Chinese Manichaean Terminology, Plus Ultra

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
d’Origène, 2 vol., M. Nijhoff, La Haye, 1971-82. Franz Cumont, Recherches sur le Manichéisme I: La cosmogonie manichéenne d’après Théodore bar Khônaî, Lamertin, Bruxelles, 1908. Nils A. Dahl, „The Arrogant Archon and the Lewd Sophia: Jewish Traditions in Gnostic Revolt”, in The Rediscovery, 2: Sethian Gnosticism, 689-712. Oskar Dähnhardt, Natursagen: Eine Sammlung naturdeutender Sagen Märchen Fabeln und Legenden, ed. O. Dähnhardt, vol. 1 (1907): Sagen zum Alten Testament (reluare, Burt Franklin, New York, 1970). De resurrectione (Epistula ad Rheginum), M.

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
ed. M. Malinine, H. -Ch. Puech and G. Quispel, Rascher, Zürich, 1956. Evagrius Ponticus, The Praktikos: Chapters on Prayer, trans. and intro. by John Eudes Bamberger, Cistercian Publications, Kalamazoo, MI, 1981. F.T. Fallon, The Enthronement of Sabaoth: Jewish Elements in Gnostic Creation Myths (NHS 10), Brill, Leiden, 1978. Gerhard Ficker, Die Phundagiagiten: Ein Beitrag zur Ketzergeschichte des byzantinischen Mittelalters, J.A. Barth, Leipzig, 1908. Giovanni Filoramo, A History of Gnosticism, Basil Blackwell, Oxford, 1990. —. II Risveglio della gnosi ovvero diventare dio

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
A. Barth, Leipzig, 1908. Giovanni Filoramo, A History of Gnosticism, Basil Blackwell, Oxford, 1990. —. II Risveglio della gnosi ovvero diventare dio, Laterza, Bari, 1990. Jacques Flamant, Macrobe et le Néo-platonisme latin, Brill, Leiden, 1976. Werner Foerster, Gnosis: A Selection of Gnostic Texts, ed. R. Mc.L. Wilson, vol. 1: Patristic Evidence; vol. 2: Coptic and Mandaean Sources, Clarendon Press, Oxford, 1972-74. Jarl E. Fossum, The Name of God and the Angel of the Lord: Samaritan and Jewish Concepts of Intermediation and the

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
and Jewish Concepts of Intermediation and the Origin of Gnosticism (WUNT 36), Mohr/ Siebeck, Tübingen, 1985. —, „Gen. 1,26 and 2,7 in Judaism, Samaritanism, and Gnosticism”, Journal for the Study of Judaism 16 (1985), 202-39. —, „The Origin of the Gnostic Concept of the Demiurge”, Ephemerides Theologicae Lovanienses 61 (1985), 145-52. J. -Cl. Fredouille, Tertullien et la conversion de la culture antique, Études Augustiniennes: Paris, 1972. W. H. C. Frend, The Rise of the Monophysite Movement, Cambridge Univ. Press, Cambridge, 1972. —, The

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
International Conference of patristic Studies (Oxford, Sept. 1975), ed. Martin Krause (NHS 8), 1977. Gnosticisme et monde hellénistique, ed. Julien Ries, Yvonne Janssens și J. -M. Sevrin, Institut Orientaliste, Louvain-la-Neuve, 1982. Deirdre J. Good, Reconstructing the Tradition of Sophia in Gnostic Literature, Scholar Press, Atlanta, GA, 1987. The Gospel of the Egyptians. The Holy Book of the Great Invisible Spirit, ed. A. Böhlig, F. Wisse, and P. Labib (NSH 4), 1975. Jean Gouillard, Le Synodikon de l’orthodoxie: Éditon et commentaire

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Carolina Press, Chapel Hill, 1986. Hans Jonas, Gnosis und spätantiker Geist, vol. 1: Die mythologische Gnosis; vol. 2, pt. 1: Von der Mythologie zur mystischen Philosophie, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1934-1954; 1964, ed. cu o pref. de J. M. Robinson. —, The Gnostic Religion: The Message of the Alien God and the Beginnings of Christianity, Beacon Press, Boston, 19632. Hubert Juin, Victor Hugo, II: 1844-1870, Flammarion, Paris, 1984. Kabbalah: The Early Kabbalah, ed. and intro by Joseph Dan, trans. Ronald C. Kiener, preface

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Idel, Paulist Press, New York, 1986. J.N.D. Kelly, Early Christian Doctrines, Harper & Row, San Francisco, 1960; 5th ed., 1978. Karen L. King, ed., Images of the Feminine in Gnosticism, Fortress Press, Philadelphia, 1988. A.F.J. Klijn, Seth in Jewish, Christian and Gnostic Literature, Brill, Leiden, 1977. Gottfried Koch, Frauenfrage und Ketzertum im Mittelalter: Die Frauenbeweggung im Rahmen des Katharismus und des Waldensertums und ihre sozialen Wurzeln (12.-14. Jahrhundert), Akademie: Berlin #Est##, 1962. L. Koenen, „Das Datum der Offenbarung und Geburt Manis

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
19. Jahrhundert, F. Meiner, Hamburg, 1978. —, Meaning in History: The Theological Implications of the Philosophy of History, Univ. of Chicago Press, Chicago, 1949. Gerd Lüdemann, Untersuchungen zur simonianischen Gnosis, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1975. George MacRae, „The Jewish Background of the Gnostic Sophia Myth”, Novum Testamentum 12 (1970), 86-101. Manichaean Manuscripts in the Chester Beatty Collection, vol. 1: Manichäische Homilien, ed. Hans Jacob Polotsky with a contribution by Hugo Ibscher, W. Kohlhammer, Stuttgart, 1934. A Manichaean Psalm-Book, ed. by C. R. C. Allberry

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Darmstadt, 1985. Origen, The Commentary in S. John’s Gospel, ed. A. E. Brooke, 2 vols., Cambridge Univ. Press, Cambridge, 1896. L.J.R. Ort. Mani: A Religio-Historical Description of His Personality, Brill Leiden, 1967. Elaine H. Pagels, The Johannine Gospel in Gnostic Exegesis: Heracleon’s Commentary on John, Abingdon Press, Nashville and New York, 1973. —, The Gnostic Gospels, Random House, New York, 1979. —, Adam, Eve, and the Serpent, Random House, New York, 1988. Paulicianism: Les Sources grecques pour l’histoire des pauliciens d’Asie Mineure

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
2 vols., Cambridge Univ. Press, Cambridge, 1896. L.J.R. Ort. Mani: A Religio-Historical Description of His Personality, Brill Leiden, 1967. Elaine H. Pagels, The Johannine Gospel in Gnostic Exegesis: Heracleon’s Commentary on John, Abingdon Press, Nashville and New York, 1973. —, The Gnostic Gospels, Random House, New York, 1979. —, Adam, Eve, and the Serpent, Random House, New York, 1988. Paulicianism: Les Sources grecques pour l’histoire des pauliciens d’Asie Mineure: Texte critique et traduction, par Ch. Astruc, W. Conus-Wolska, J. Gouillard, P. Lemerle, D.

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Lemerle, D. Papachrysantou, J. Paramele, in Travaux et Mémoires 4 (Centre de Recherche d’Histoire et Civilisation Byzantine), De Boccard, Paris, 1970, 1-227. Raoul Manselli, L’Eresia del male, Morano, Torino, 1963. Birger A. Pearson, „Friedländer Revisited: Alexandrian Judaism and Gnostic Origins”, Studia Philonica 2 (1973), 23-31. —, „Jewish Haggadic Traditions in the Testimony of Truth from NH (IX.3)”, in J. Bergmann, K. Drynjeff, and H. Ringgren, eds., Ex Orbe Religionum: Studia Geo Widengren obiata, Brill Leiden, 1973, vol.l, 457-70

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
2 (1973), 23-31. —, „Jewish Haggadic Traditions in the Testimony of Truth from NH (IX.3)”, in J. Bergmann, K. Drynjeff, and H. Ringgren, eds., Ex Orbe Religionum: Studia Geo Widengren obiata, Brill Leiden, 1973, vol.l, 457-70. —, „Biblical Exegesis in Gnostic Literature”, in Michael Stone, ed., Armenian and Biblical Studies, Jerusalem, 1976, 70-80. —, „Gnostic Interpretation of the Old Testament in the Testimony of Truth”, Harvard Theological Review 73 (1980), 311-19. —, „The Problem of «Jewish Gnostic» Literature”, in Charles W. Hedrick and

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
IX.3)”, in J. Bergmann, K. Drynjeff, and H. Ringgren, eds., Ex Orbe Religionum: Studia Geo Widengren obiata, Brill Leiden, 1973, vol.l, 457-70. —, „Biblical Exegesis in Gnostic Literature”, in Michael Stone, ed., Armenian and Biblical Studies, Jerusalem, 1976, 70-80. —, „Gnostic Interpretation of the Old Testament in the Testimony of Truth”, Harvard Theological Review 73 (1980), 311-19. —, „The Problem of «Jewish Gnostic» Literature”, in Charles W. Hedrick and Robert Hodgson, Jr., eds., Nag Hammadi, Gnosticism, and Early Christianity, Hendrickson, Peabody, MA

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]