1,200 matches
-
4, decembrie 1939, p. 4. 118 "Mi-a murit mila în pragul iernii.../ Mă bate crivățul durerii neștiute./ Mă troienesc privirile pline și mute,/ Mi se'ncâlcesc în pletele sufletului lilieci/ Îmi fac din străfunduri poteci.../ ... Îmi spun, că cuprinzător, golan!/ Ce le pasă că-mi strivesc degetele sub ciocan,/ Ce le pasă că-mi dogoresc sufletul în iadul cuptoarelor/ Că-mi strig robia în golul ponoarelor!...// Mi-a murit mila în pragul iernii.../ Ce simt ei din negura inimei!/ Furnalele
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Institute for International Relations, Jerusalem Paper 19, Ierusalim, 1976); Eliot Cohen și John Gooch, Military Misfortunes: The Anatomy of Failure in War (Free Press, New York, 1990), capitolul 5 („Failure to Anticipate: Israeli Defence Forces on the Suez Front and the Golan Heights, 1973”), pp. 95-131; Roberta Wohlstetter, Pearl Harbor: Warning and Decision (Stanford University Press, Stanford, Calif., 1962); Edwin T. Layton, „And I Was There”: Pearl Harbor and Midway - Breaking the Secrets (Morrow, New York, 1985); Gordon W. Prange et al., At
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
distanțe de timp unele de altele (selecționate din mai multe sfere - politică, socială, morală): psihoza „teroriștilor” din decembrie 1989, procesul-mascaradă al cuplului Ceaușescu, pre-mineriadele din ianuarie și februarie 1990, înfruntările româno-maghiare din martie 1990, evacuarea brutală și programatică a ultimilor „golani” din Piața Universității la 13 iunie 1990 și mimarea de către autorități a unei lovituri de stat, mineriada din 14-15 iunie; tensiunile dintre Biserica Ortodoxă și cea Greco-Catolică (soldată, în anumite cazuri, cu molestări fizice), mineriada din septembrie 1991, cazul Berevoiești
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
instinctuali, mulți dintre ei neștiind de fapt de ce au invadat capitala, cu excepția lui Miron Cozma și a altor lideri sindicali). Nu în ultimul rând au existat bucureștenii care au maltratat la repezeală alți bucureșteni, dacă aceștia erau bănuiți a fi „golani”, legionari, studenți, intelectuali. Pentru cei din urmă nu există posibilitatea de a fi aduși în fața justiției - rămâne doar propria lor conștiință, în caz că o mai au. Filmul Piața Universității 1990, realizat de Sorin Ilieșiu, Stere Gulea și Vivi Drăgan-Vasile, a înregistrat
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
mă gândesc bine, conștiința mea morală a devenit foarte limpede după ce eu însămi am stat două zile în Piața Universității și am văzut ce se întâmpla acolo, am ascultat discursurile, am îngenuncheat în amurg, pentru rugăciunea finală, am cântat șlagărele „golanilor”. Acolo am înțeles consistența unui etos creat ca dublu al revoluției române. Ca studenții mei să înțeleagă cât de cât fenomenul „Piața Universității 1990” era (este) necesar să le proiectez întotdeauna filmul documentar realizat de Stere Gulea, Vivi Drăgan-Vasile și
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Libertate te iubim, ori învingem, ori murim!”, „Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă!”, „Vom muri și vom fi liberi!”. Refrenul care a făcut carieră în „Piața Universității 1990” a fost însă altul: „Mai bine haimana, decât trădător,/ Mai bine golan, decât dictator,/ Mai bine huligan decât activist,/ Mai bine mort decât comunist!”. Ce se reclama, de fapt, în Piața Universității? Mai întâi nevoia de purificare morală a românilor. Dar mai erau clamate și chestiuni pragmatice precum: asigurarea liberei circulații a
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Proclamației de la Timișoara, adică obstrucționarea foștilor membri ai nomenclaturii și foștilor securiști de a accede în straturile Puterii. Manifestația-maraton declanșase de fapt o a doua revoluție, spirituală de data aceasta. Acuzându-i pe protestatarii din Piața Universității că ar fi „golani” ori declarând că nu îi consideră reprezentativi pentru poporul român pe cei care au murit, la 21 decembrie 1989, pe baricada de la Universitate, susținând că manifestanții din Piața Universității sunt niște contrarevoluționari, Ion Iliescu și echipa sa instalată la Putere
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
din Piața Universității sunt niște contrarevoluționari, Ion Iliescu și echipa sa instalată la Putere vădeau dorința de a-i prezenta pe manifestanții anticomuniști drept niște „bastarzi”, proiectându-i în sfera infracțională. Cu alt prilej, Ion Iliescu avea să declare despre „golani” că stau „ca neghiobii în stradă”, sugerând că ar fi cazul să se încheie cu respectiva „comună primitivă”. Președintele era extrem de iritat de contestarea sa morală, iar alergia lui s-a preschimbat treptat în mânie: soluția găsită de el avea
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
cazul să se încheie cu respectiva „comună primitivă”. Președintele era extrem de iritat de contestarea sa morală, iar alergia lui s-a preschimbat treptat în mânie: soluția găsită de el avea să fie lichidarea „comunei primitive” din Piața Universității. Ofensa de „golani” adusă protestatarilor de către Ion Iliescu a fost preschimbată într-o decorație de merit - așa s-a născut Golania, Zona liberă de neocomunism și Kilometrul Zero, cum a mai fost ea numită. Anvergura Golaniei a depins de mulțimile care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
percepeau zona ca pe o agora ori chiar ca pe un parlament simbolic. Verva Golaniei a fost spectaculoasă, întrucât participanții făceau parte din diferite generații și aveau varii grade de cultură și instrucție. Ceea ce conta însă era comuniunea, iar „Imnul golanilor” era cât se poate de emblematic în acest sens („Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă,/ Până nu vom câștiga libertatea noastră”). Piața Universității devenise o Zonă ecumenică, o matrice, dar și un spațiu boem. Se aflau acolo intelectualitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
acolo (mă refer la cei din provincie), fie fiindcă erau prea tineri (mă gândesc, de pildă, chiar la studenții mei de la Cluj). De aceea mi s-ar părea necesară o proiecție publică a filmului Piața Universității, chiar în spațiul fostei Golanii, la diferite intervale de timp, în perioada 22 aprilie - 13 iunie 2005. Rămâne de văzut dacă propunerea mea este realizabilă și mai ales dacă există aplecarea actualelor autorități de a o materializa. Revoluție, metarevoluție, pararevoluție Nu voi relua aici cei
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Ceaușescu și Ion Iliescu (ultimul dictator comunist și urmașul său postcomunist) niște gemeni: așa cum Ceaușescu îi calificase huligani pe protestatarii de la Timișoara (în decembrie 1989, înainte ca întreaga Românie să se solidarizeze cu orașul de pe Bega), Iliescu i-a calificat golani pe protestatarii din Piața Universității din 1990, care îl contestau. În acest caz, amenințarea este conținută, de fapt, într-o insultă. Or, miza insultei este aceea că ea conține întotdeauna o impuritate jignitoare. Sensul insultei constă în faptul că nu
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
zonă tampon în fața triburilor beduine, jucând un rol oarecum asemănător cu cel pe care i-l vor acorda britanicii Transiordaniei în epoca modernă. Inițial gassanizii au avut o capitală itinerantă, iar apoi a fost stabilită la Al Gabiya (în platoul Golan). Regatul Gassanid a atins apogeul dezvoltării în secolul al VI-lea și a sfârșit prin cucerirea arabo-musulmană din secolul al VII-lea, ultimul său rege arab creștin, Gabala ibn-al-Ayham, retrăgându-se la Constantinopol. Regatul lahmid al Hirei supranumit Arabia persană
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
vest). După războiul din 1967, Israelul a ocupat peninsula Sinai (pe care a retrocedat-o Egiptului în 1982), Cisiordania estică până pe malul drept al Iordanului și al Mării Moarte, Ierusalimul vechi (partea de est) și teritoriul sirian din zona înălțimilor Golan. Între 1978-2000, Israelul a ocupat o fâșie de 850 kmp. din sudul Libanului, de-a lungul frontierei comune, ca zonă-tampon de protecție împotriva atacurilor milițiilor Hezbollah. După 2000 ocupația israeliană mai este menținută doar asupra „fermelor Sheba” - un mic teritoriu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
comune, ca zonă-tampon de protecție împotriva atacurilor milițiilor Hezbollah. După 2000 ocupația israeliană mai este menținută doar asupra „fermelor Sheba” - un mic teritoriu situat la granița dintre Israel, Liban și Siria, considerat de Israel ca fiind teritoriu sirian împreună cu platoul Golan, iar de Liban și Siria drept teritoriu libanez. d. Cedarea voluntară a unor teritorii a fost o modalitate de constituire a unor părți din teritoriile statelor arabe, folosită de regulă în urma încheierii unor tratate sau înțelegeri bilaterale. Cedările voluntare pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Somaliland și Puntland), Maroc (11,9% frontiera cu Sahara Occidentală), Iordania (5,8% limita cu Cisiordania), Sudan (5,7% segmentele frontaliere din ariile disputate Halaib și Ilemi), Egipt (5% în zona “triunghiului” Halaib), Siria (3,1% limita cu Israelul din platoul Golan), Liban (0,7% limita cu Fermele Sheba). Aceste cifre exprimă de fapt gradul de instabilitate al perimetrelor frontaliere și în consecință, a situației geopolitice regionale. Desenul actual al limitelor frontaliere este expresia teritorializată a efectelor conjugate ale factorilor umani (istorico-politici
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Mării Moarte (45% din frontiera dintre Iordania și Cisiordania și 5% din dyada iordaniano israeliană), pe malul nord-estic al lacului Tiberiada (20% din frontiera oficială dintre Siria și Israel, iar din 1967 dintre Israel și zona de ocupație a platoului Golan). Așadar, doar 3 state au porțiuni de granițe lacustre, în proporții nesemnificative: Teritoriile palestiniene (6,7%), Iordania (3,5%), Ciad (1,5%). Fațadele maritime constituie o importantă componentă a conturului teritorial alstatelor arabe, ce le asigură deschiderea și vocația către
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
nord-estul peninsulei. Conform tratatului din 1979, în Sinai au fost stabilite plafoane fixe pentru efectivele armate egiptene și israeliene staționate în zonă și a fost dislocată o forță multinațională și observatori O.N.U. în vederea monitorizării situației din regiune. Platoul Golan a fost parte componentă a Siriei (în cadrul guvernoratului Quneitra) până în 1967, după care a fost ocupat de Israel în timpul războiului de 6 zile, iar din 1981 a fost anexat de statul israelian și arondat din punct de vedere politico-administrativ districtului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
și arondat din punct de vedere politico-administrativ districtului de Nord. Acest act unilateral nu a fost niciodată recunoscut de comunitatea internațională, fiind condamnat de O.N.U. prin rezoluțiile 242/22.11.1967 și 497/ 17.12.1981. Aria platoului Golan ocupată are o suprafață de 1.295 kmp. și o populație de cca. 39.000 locuitori (majoritatea druzi), adică 2/3 din suprafața totală a înălțimilor Golan ca unitate geografică - 1.800 kmp. Din restul de 600 kmp. (cu o
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
prin rezoluțiile 242/22.11.1967 și 497/ 17.12.1981. Aria platoului Golan ocupată are o suprafață de 1.295 kmp. și o populație de cca. 39.000 locuitori (majoritatea druzi), adică 2/3 din suprafața totală a înălțimilor Golan ca unitate geografică - 1.800 kmp. Din restul de 600 kmp. (cu o populație de 79.000 locuitori - potrivit statisticilor siriene), 500 kmp. se află sub autoritatea Siriei, nefiind ocupați niciodată de Israel, iar 100 kmp. au fost ocupați în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
adâncime din zonă; este o potențială piesă de schimb și/sau de presiune din partea Israelului în cadrul eventualelor aranjamente politico-regionale negociabile cu partea siriană. Fermele Shebaa constituie un mic teritoriu de 22 kmp. situat între teritoriul Libanului și cel al înălțimilor Golan. Fermele Shebaa au fost ocupate de Israel în 1967 odată cu platoul Golan, fiind anexate împreună cu acesta în 1981 (foto 28 și 29). Miza acestui minuscul teritoriu este dat de faptul că ruta de acces dintre Liban și sudul Siriei trece
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
presiune din partea Israelului în cadrul eventualelor aranjamente politico-regionale negociabile cu partea siriană. Fermele Shebaa constituie un mic teritoriu de 22 kmp. situat între teritoriul Libanului și cel al înălțimilor Golan. Fermele Shebaa au fost ocupate de Israel în 1967 odată cu platoul Golan, fiind anexate împreună cu acesta în 1981 (foto 28 și 29). Miza acestui minuscul teritoriu este dat de faptul că ruta de acces dintre Liban și sudul Siriei trece pe la sud de fermele Shebaa, motiv pentru care statutul politico-juridic al acestui
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
ruta de acces dintre Liban și sudul Siriei trece pe la sud de fermele Shebaa, motiv pentru care statutul politico-juridic al acestui teritoriu este unul complicat și încă neclar stabilit. Astfel, Israelul consideră fermele Shebaa ca făcând parte integrantă din platoul Golan ocupat de la Siria și prin urmare ar fi legitimă anexarea lor împreună cu înălțimile Golan. Siria în schimb, susține suveranitatea Libanului asupra fermelor Shebaa și cere retragerea israeliană de acolo independent de ocupația exercitată asupra platoului Golan. Dar guvernul de la Damasc
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
motiv pentru care statutul politico-juridic al acestui teritoriu este unul complicat și încă neclar stabilit. Astfel, Israelul consideră fermele Shebaa ca făcând parte integrantă din platoul Golan ocupat de la Siria și prin urmare ar fi legitimă anexarea lor împreună cu înălțimile Golan. Siria în schimb, susține suveranitatea Libanului asupra fermelor Shebaa și cere retragerea israeliană de acolo independent de ocupația exercitată asupra platoului Golan. Dar guvernul de la Damasc susține această teză exclusiv verbal, refuzând să notifice în scris către O.N.U
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
parte integrantă din platoul Golan ocupat de la Siria și prin urmare ar fi legitimă anexarea lor împreună cu înălțimile Golan. Siria în schimb, susține suveranitatea Libanului asupra fermelor Shebaa și cere retragerea israeliană de acolo independent de ocupația exercitată asupra platoului Golan. Dar guvernul de la Damasc susține această teză exclusiv verbal, refuzând să notifice în scris către O.N.U. poziția sa, pentru ca, în eventualitatea unei viitoare retrageri israeliene, Siria să poată emite pretenții asupra fermelor Shebaa, în pofida declarațiilor actuale în favoarea Libanului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]