607 matches
-
încercatu tocmai pentru a vă convinge etc. etc.". Conflictul era cronicizat, cum reiese din multe adrese, și se reflectă asupra bolnavilor care erau cele dintâi victime ale neînțelegerilor, fiind în permanență purtați pe drumuri. Relativ al spitalizarea bolnavilor în Ospiciul Golia, este prețios dosarul 562 Fond Epitropia Generală Sf. Spiridon Iași 1872, care oferă multe aspecte de felul celor arătate mai sus și permite precizarea retrospectivă a modului de rezolvare psihiatrică la Ospiciul Golia, identică, de altfel, cu aceasta de la alte
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
drumuri. Relativ al spitalizarea bolnavilor în Ospiciul Golia, este prețios dosarul 562 Fond Epitropia Generală Sf. Spiridon Iași 1872, care oferă multe aspecte de felul celor arătate mai sus și permite precizarea retrospectivă a modului de rezolvare psihiatrică la Ospiciul Golia, identică, de altfel, cu aceasta de la alte ospicii. Pentru internare se cereau: avizul unei comisii medicale, în prezența procurorului; avizul Epitropiei; fixarea unei taxe pentru plată. Aceste condiții s-au complicat pe parcurs, complicare care avea ca scop evitarea oricăror
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a lenjeriei. În acest cadru, viața bolnavilor se desfășura cât se poate de monoton. Nu se menționează nicăieri vreo preocupare pentru organizarea timpului bolnavilor și nici o intenție de ergoterapie, în timp ce la Ospiciul Neamț erau folosiți la muncă și bolnavii. La Golia, singura activitate care ar fi putut ocupa timpul bolnavilor era aceea de bucătărie și gospodărie elementară. Chiar curtea nu putea permite nici o activitate agricolă cum era la Neamț. Probabil că bolnavele stăteau tot timpul în saloane, pe cele două bănci
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
condiții de conviețuire a alienaților, lipsite de orice activitate, era sărac și din necesitate (pentru a nu se întâmpla accidente). La geamuri existau "perdeluțe verzi". Din când în când, unul din cele 4 clopote chema, probabil, la masă. Este, la Golia, de altfel, o imixtiune mai profundă a spiritului monahal în orânduirea și viața bolnavilor. La Ospiciul Neamț nu găsim acest lucru, activitățile mănăstirii și ospiciului fiind, deși separate total, în general amicale, dar paralele. Inventarul era, în general, sărac, destul de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Se găsesc, alături de iconițe, care reveneau cam una la trei paturi, unele obiecte inutile, cum ar fi 4 clopote, precum și obiecte sfărâmate (crivaturi și scaune), mărturisind atât agitația bolnavilor, cât și neglijența administrației. De altfel, despre incuria care exista la Golia, avem încă documente care atestă că bolnavii (femei) deranjau populația din vecinătatea ospiciului, de pe actuale străzi Golia, Independenței și altele, fugeau din ospiciu pentru a cerși etc. Însuși institutorul Creangă, și el vecin al ospiciului, se plânge printr-o cerere
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
4 clopote, precum și obiecte sfărâmate (crivaturi și scaune), mărturisind atât agitația bolnavilor, cât și neglijența administrației. De altfel, despre incuria care exista la Golia, avem încă documente care atestă că bolnavii (femei) deranjau populația din vecinătatea ospiciului, de pe actuale străzi Golia, Independenței și altele, fugeau din ospiciu pentru a cerși etc. Însuși institutorul Creangă, și el vecin al ospiciului, se plânge printr-o cerere către Direcție, că "bolunzii" îi fură ceapa din grădină (act comunicat nouă de dr. Tadeusz Pirozynski), cerând
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu mese mari, neacoperite cu nimic, deoarece inventarul nu menționează așa ceva, deși este foarte minuțios în a include și cele mai neînsemnate obiecte (tăblițe cu inscripția secțiilor și a odăilor). Nu știm câte secții, odăi, în general încăperi, avea Ospiciul Golia, dar împrejmuirea de ziduri de cetate a mănăstirii, conservată în stare perfectă și astăzi, cuprinde o curte nu prea întinsă, în orice caz insuficientă pentru a fi spațiul unui ospiciu. Bănuim că evadările bolnavilor din cadrul de cetate (de închisoare) al
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în timpul zilei, și cu care dormeau noaptea. Din fotografiile unor bolnave, reproduse de noi după un album aflat în prezent la Catedra de psihiatrie din Iași, se poate vedea, de altfel, în mod concret, ținuta obișnuită a bolnavilor de la Spitalul Golia. Mai rar se utilizau fuste, numai pentru bolnavele în stare mintală mai bună. Existau numai 22 de fuste. Bolnavele umblau descălțate, la toată masa bolnavelor existând dor 24 de perechi de papuci, și acelea stricate și ținute la magazie. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
polci, "pestelci" etc. completau inventarul de îmbrăcăminte aflat la ospiciu. Existau perne umplute cu lână, dar toate erau rupte. Inventarul, în general, lasă impresia de sărăcie și de multă neglijență. Ospiciul de femei alienate de la mănăstirea Adam Spre deosebire de ospiciile de la Golia și Neamț, ospiciul de la mănăstirea Adam, de lângă Tecuci, este foarte puțin cunoscut. Nu există nici o lucrare și nici o dare de seamă mai importantă asupra acestui ospiciu, singurele referințe pe care le-am putut găsi fiind acelea menționate doar de episcopul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
resortul Mitropoliei, singur Mitropolitul putând aproba o astfel de internare. Spre deosebire de internările în ospiciile organizate, conduse de Epitropia Sf. Spiridon, întreținerea în aceste ospicii era suportată de mănăstiri, ca o acțiune filantropică. Bolnavi alienați îngrijiți la mănăstiri 1850-1860* MĂNĂSTIRI Neamț Golia Râșca Adam Agapia Văratec Vorona REPARTIȚIE PE DIAGNOZE Epilepsie 224 101 16 82 3 49 24 Melancolie 139 47 4 34 4 Manie 180 96 4 80 Oligofrenie 212 91 99 7 Deliranți 19 8 12 15 1 4 Altele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon din Iași de către doctorul Julian Lukaszewski, Soarta Nebunilor. Despre biografia și activitatea lui Julian Lukaszewski avem puține informații. El eset semnalat ca medic al Spitalului Cantacuzino-Pașcanu (?-1833) și ca medic al Ospiciului de la Golia începând cu anul 1833. La 1893 era încă în funcțiune. Documentele de arhivă privind Ospiciul Golia, citate în capitolul respectiv, atestă activitatea sa la acel ospiciu până în 1894. Din diferitele rezoluții și scurte consemnări pe acte cu caracter administrativ, rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
biografia și activitatea lui Julian Lukaszewski avem puține informații. El eset semnalat ca medic al Spitalului Cantacuzino-Pașcanu (?-1833) și ca medic al Ospiciului de la Golia începând cu anul 1833. La 1893 era încă în funcțiune. Documentele de arhivă privind Ospiciul Golia, citate în capitolul respectiv, atestă activitatea sa la acel ospiciu până în 1894. Din diferitele rezoluții și scurte consemnări pe acte cu caracter administrativ, rezultă că, nici în 1894, încă nu se deprinsese suficient de bine limba română, frazele sale având
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
încă în 1862 (la Viena). Cel puțin zece ani din activitatea sa fuseseră, până atunci, închinați îngrijirii bolnavilor psihici. Nu rezultă de nicăieri că ar fi avut o pregătire specială în psihiatrie. Indiferent de aceasta, lucrând în psihiatrie, la Ospiciul Golia, a putut să-și însușească experiența practică și perspectiva teoretică necesară. Aceasta rezultă din studiul Soarta nebunilor. Acest studiu, astăzi puțin cunoscut, despre care a scris doar o scurtă notă T. Pirozynski 89, nu este scutit de o notă utopică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a acestor discipline rezultă din numărul mare de solicitări făcute de universitate către Ministerul de Interne care era ministerul tutelar la acea vreme. În aceste condiții, Epitropia Spitalului Sf. Spiridon pune la dispoziția Facultății de Medicină ospiciul de alienați de la Golia, ca bază de învățământ neuropsihiatrie. Medicul Al. Brăescu, ce era medic secundar în 1893 la serviciul de primire al Spitalului Sf. Spiridon, se oferă să asigure onorific cursurile de neuropsihiatrie, fapt aprobat ulterior de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice (în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
primire al Spitalului Sf. Spiridon, se oferă să asigure onorific cursurile de neuropsihiatrie, fapt aprobat ulterior de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice (în 1895). Astfel cursul susținut de Al. Brăescu se numea "Patologia boalelor mintale". Devenit medic primar al ospiciului Golia, doctorul Al. Brăescu reorganizează cu o vigoare rar întâlnită acest așezământ spitalicesc, trezind din inerție organele de resort, solicitând reparații, îmbunătățiri, dotare. Introduce pentru prima dată la noi pecula, mijloc activ de tratare a psihopatiilor, care constă în remunerarea bolnavilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
remunerarea bolnavilor pentru lucrul prestat. Pecula era privită de doctorul Brăescu, gânditor de o surprinzătoare modernitate, ca un prim pas spre adaptarea și integrarea acestor suferinzi. Glasul doctorului Brăescu se ridică iarăși, arătând starea deplorabilă în care era abandonat azilul Golia: camerele acestuia sunt, în anul de grație 1903, niște vechi chilii călugărești în ruină, joase, murdare, umede, întunecoase, fără aer, care nici pentru animale n-ar putea servi. Aceste chilii sunt atât de neîncăpătoare, încât adesea se pun câte doi
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
certificate de aprecieri elogioase ale studiilor și activității științifice semnate de eminente personalități neuropsihiatrice din Paris, este numit profesor de patologie a bolilor mintale la Facultatea de Medicină din Iași. Cursurile le ținea de două ori pe săptămână la Ospiciul Golia și, împreună cu intelectualitatea din Iași, declanșează o acțiune susținută pentru construirea unui spital anume destinat îngrijirii bolnavilor psihici din Moldova. În 1896, ocupă prin concurs postul de medic primar la Ospiciul de alienați Golia din Iași. Discuțiile legate de acest
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
două ori pe săptămână la Ospiciul Golia și, împreună cu intelectualitatea din Iași, declanșează o acțiune susținută pentru construirea unui spital anume destinat îngrijirii bolnavilor psihici din Moldova. În 1896, ocupă prin concurs postul de medic primar la Ospiciul de alienați Golia din Iași. Discuțiile legate de acest concurs, amânat prima oară din cauza retragerii contracandidatului, dau prilejul doctorului Alexandru Brăescu să scrie pamfletul Ilustrul Dr. G. Pastia, care face dovada unui talent literar viguros, unei logici ireproșabile și unui puternic simț al
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu paralizia generală. Brăescu, sesizând erorile curente de diagnostic efectuate în această direcție, intervine în conturarea celor de origine certă sifilitică. Faptul acesta este foarte important dacă amintim că, în 1895 (deci începutul activității de specialist a lui Brăescu), la Golia figurau cu diagnoza de paralizie generală progresivă 95% din bolnavi. Totodată, diferențiind sifilisul cerebral de paralizia generală progresivă, Al. Brăescu menționează câteva criterii care ne elucidează asupra orientării sale: "Sifilisul cerebral prezintă două categorii de simptome: unele localizate și altele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
În studiile sale, aflăm resurse interesante pentru istoria patologiei psihiatrice. După datele publicate de el, în România, la 1900, erau asistați numai 750 bolnavi repartizați astfel: 500 bolnavi la ospiciul Mărcuța, 80 bolnavi la ospiciul Madona Dădu, 80 bolnavi la Golia, 60-70 bolnavi la mănăstirea Neamțu. Azilurile erau "într-o stare mai rea și mai mizerabilă decât cum erau azilele din Franța, Anglia etc. în prima jumătate a secolului al XVIII-lea; cu asemenea azile nu putem zice că asistăm alienații
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Cîteva cercetări asupra acidității sucului gastric în melancolie și stupiditate (confuzie mintală), în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridona din Iași, 1895, vol. V, p. 493. 5. Brăescu A. N., Bolnavii de pelagră pe anul 1897, tratați în ospiciul Golia, com. Iași, jud. Iași, în Analele Casei Spitalelor Sf. Spiridon Iași, 1897, vol. VII, p. 53. 6. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciul Golia, com. Iași, jud. Iași pe anul 1897, p. 50. 7. Brăescu A. N., Contribuțiune al
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
p. 493. 5. Brăescu A. N., Bolnavii de pelagră pe anul 1897, tratați în ospiciul Golia, com. Iași, jud. Iași, în Analele Casei Spitalelor Sf. Spiridon Iași, 1897, vol. VII, p. 53. 6. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciul Golia, com. Iași, jud. Iași pe anul 1897, p. 50. 7. Brăescu A. N., Contribuțiune al studiul clinic al claudicației intermitente. 8. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Casei Spitalelor Sf. Spiridon 1898, în Analele Casei Sf. Spiridon, 1898, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Brăescu A. N., Tulburări vasomotorii de origine histerică. Edem albastru histeric, în Analele casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, 1898, vol. VIII, p. 695. 16. Brăescu A. N., Tratamentul psihozelor acute. 17. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Golia din Iași pe anul 1898, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, vol. VIII, p. 785. 18. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Golia din Iași pe anul 1899, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
A. N., Tratamentul psihozelor acute. 17. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Golia din Iași pe anul 1898, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, vol. VIII, p. 785. 18. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Golia din Iași pe anul 1899, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, 1899, vol. IX, fasc. 1-2, p. 401. 19. Brăescu A. N., Asistența alienaților în Scoția, Anglia, Franța, Germania, Belgia, Austria și Șvițera. Legislația, construirea și organizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Brăescu A. N., Le repos au lit dans les psychoses aiguës d'origine pellagreuse, 13-e Congrès International de Médecine. ANEXĂ DOCUMENTARĂ Reproducem cele mai semnificative fragmente din chestionarul elaborat de Al. Brăescu 90, pe când funcționa ca psihiatru primar la Ospiciul Golia (1897). Acest chestionar ni se pare reprezentativ pentru întreaga sa concepție etiopatogenică și clinică; documentul ilustrează cuprinzător stadiul al care ajunsese psihiatria în Moldova. El prezintă și semnificația unei prime sistematizări de fișă științifică pe largă investigație biologică și statistică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]