613 matches
-
în Iași, la 24 ianuarie 1791, a cărui piatră funerară se află acum la Muzeul de istorie din Iași. Oasele au fost transferate la cimitirul Galata iar unele pietre funerare au fost depozitate în diferite locuri, unele dintre ele la Golia, în posesia Muzeului Municipal, și apoi transferate la Muzeul de istorie al Moldovei. Demolarea a început în 1879 și s-a încheiat în 1880. Materialele rezultate din demolare au fost reutilizate, între altele, pentru construirea bisericii din comuna Bucium.
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
mare logofăt (16 decembrie 1630-15 martie 1634). Biserica a fost construită în Mahalaua Măjilor din Târgul de Sus, pe Ulița Sârbească care apoi va fi numită Ulița Sfântul Ilie și, în zilelele noastre, Strada Vasile Alecsandri, uliță situată între Ulița Goliei (actuala stradă Cuza Vodă) și Ulița de Sus (bulevardul Independenței). În jurul bisericii au fost construite ulterior chilii, biserica transformându-se în mănăstire care, mai târziu, a devenit metoh al Mănăstirii Buhalnița și a fost mult timp condusă de egumeni greci
Mănăstirea Sfântul Ilie din Iași () [Corola-website/Science/330442_a_331771]
-
oficiale în Moldova. Ea a participat, alături de Vasile Lupu, la toate evenimentele oficiale, inclusiv la căsătoriile principeselor Maria și Ruxandra ale căror destine au fost determinate chiar de Ecaterina. Doamna Ecaterina a făcut, de asemenea donații în bani la mănăstirile Golia și Hlincea, printre altele. Ea a înzestrat Mănăstirea Golia cu strane aduse de la Constantinopol. Din cauza luptei pentru tron dintre Gheorghe Ștefan și Vasile Lupu, Doamna Ecaterina și-a lăsat familia la Camenița. În timpul luptelor de dinaintea detronării din 1653, ea a
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]
-
la toate evenimentele oficiale, inclusiv la căsătoriile principeselor Maria și Ruxandra ale căror destine au fost determinate chiar de Ecaterina. Doamna Ecaterina a făcut, de asemenea donații în bani la mănăstirile Golia și Hlincea, printre altele. Ea a înzestrat Mănăstirea Golia cu strane aduse de la Constantinopol. Din cauza luptei pentru tron dintre Gheorghe Ștefan și Vasile Lupu, Doamna Ecaterina și-a lăsat familia la Camenița. În timpul luptelor de dinaintea detronării din 1653, ea a fost evacuată în orașul Suceava. După ce, la 16 iulie
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]
-
trei copii cu Vasile Lupu: Ștefăniță (1641 - 1661), Ioan (? - 1648) și Alexandru (? - 1648). În 1659, Ștefăniță devine domn al Moldovei sub numele de Ștefăniță Lupu. Imaginea Doamnei Ecaterina este reprezentată iconografic pe spătarul jilțului domnesc aflat în naosul bisericii Mănăstirii Golia din Iași, precum și în tabloul votiv de la Mănăstirea Hlincea, alături de soțul și fiul ei. Pictura Mănăstirii Hlincea a fost lucrată în frescă între anii 1659-1661, în timpul domniei lui Ștefăniță Lupu, de către pictorul Ioan Matei. Ea are o deosebită valoare istorică
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]
-
Iași”. Comitetul societății era format din Gh. Ghibănescu, Mihai Costăchescu, A.D. Atanasiu, Sever Zotta, Teodor Burada, Gheorghe Lascăr, Eugen Herovanu și N.A. Bogdan. Această instituție de cultură avea patru obiective: Muzeul a fost amenajat într-o clădire din curtea Mânăstirii Golia, pe strada Cuza Vodă nr. 10. Ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial colecțiile s-au risipit, unele piese și documente deteriorându-se sau pierzându-se, altele ajungând în colecțiile altor muzee ieșene sau în Arhivele Statului. Noul
Muzeul Municipal din Iași () [Corola-website/Science/331960_a_333289]
-
hotărăște să-i arate. Soldatul închide atunci capacul sicriului și o prinde pe Moarte înăuntru, apoi dă drumul raclei pe o apă curgătoare. Dumnezeu intervine din nou și eliberează Moartea, care-l pedepsește pe Ivan să trăiască veșnic ("„cât zidul Goliei și Cetatea Neamțului”") pentru a vedea cât este de nesuferită viața la bătrânețe. Povestea se încheie cu precizarea că Ivan a continuat să petreacă timp de mai multe veacuri și că "„poate că și acum a mai fi trăind, dacă
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
Maria. Bolnavii agresivi erau legați de copaci sau ținuți într-un beci. La 6 noiembrie 1784, domnul Mihai Șuțu al Moldovei a dispus printr-un act legislativ strângerea și adăpostirea tuturor nebunilor. Mănăstiri care au adăpostit bolnavii au fost și Golia, Adam (pentru femei) și Neamț. Între 1825 și 1838, bolnavii mintal de la mănăstirile Sfânta Vineri, Sf. Gheorghe și Sărindar din București au fost mutați la Mănăstirea Negoiești, de unde în 1838 au fost duși la Mănăstirea Balamuci. Până în 1846, bolnavii mintal
Psihiatria românească () [Corola-website/Science/332925_a_334254]
-
cei dragi. Devastat de durere, Arthur se retrage pe proprietatea lui. Acolo se gândește mereu la iubita pierdută și stă mereu în alertă în fața forțelor răului, despre care știe că se pot întoarce oricând. Considerat primul roman gotic românesc de la "Golia" (1933) lui Ionel Teodoreanu, "" a fost asemănat cu proza fantastică a lui Edgar Allan Poe. "Be Where the City Is!" consideră că romanul prezintă „un decupaj cinematografic și un suspans bine strunit”, lucru susținut și de George Sauciuc care observă
...Și la sfârșit a mai rămas coșmarul () [Corola-website/Science/333797_a_335126]
-
Ștefăniță Vodă (1517-1527). Scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu, autorul unei lucrări istorice intitulate "Ioan Vodă cel Cumplit" (1865), îl considera „un amic devotat și nedespărțit” al viitorului domnitor. Odată cu urcarea pe tron a lui Ioan Vodă cel Viteaz (februarie 1572), Ieremia Golia a fost numit pârcălab al Cetății Hotinului și a primit două moșii și mai multe averi. El a fost un om de încredere al domnului, luptând împreună în Bătălia de la Jiliște din 24 aprilie 1574, între oastea domnului Moldovei și
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
prinde pe rebel. În același timp, o ceată de tătari urma să treacă Nistrul și să atace dinspre est. Confruntat cu un pericol ce venea din mai multe părți, domnitorul l-a trimis pe omul său de încredere, pârcălabul Ieremia Golia, împreună cu o oaste de 13.000 de călăreți, pentru a bloca trecerea Dunării de către turci la vadul Oblucița (azi Isaccea), a întârzia deplasarea armatelor inamice și a culege informații despre numărul oștenilor. Înainte de plecare, Ioan îl pune pe pârcălab să
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
a bloca trecerea Dunării de către turci la vadul Oblucița (azi Isaccea), a întârzia deplasarea armatelor inamice și a culege informații despre numărul oștenilor. Înainte de plecare, Ioan îl pune pe pârcălab să jure pe cruce că nu va trăda. Ajuns acolo, Golia a poruncit tunarilor moldoveni să tragă în corăbiile turcești, producând derută în tabăra otomană. Cunoscând patima boierului moldovean pentru bani, pretendentul la tron Petru Șchiopul (fiul lui Mircea Ciobanul și a Doamnei Chiajna), aflat în tabăra turcească, a trimis 30
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
tragă în corăbiile turcești, producând derută în tabăra otomană. Cunoscând patima boierului moldovean pentru bani, pretendentul la tron Petru Șchiopul (fiul lui Mircea Ciobanul și a Doamnei Chiajna), aflat în tabăra turcească, a trimis 30.000 de galbeni lui Ieremia Golia, prin intermediul boierului Albu. Ieremia a trecut în tabăra turcească, cu un ștergar alb în vârful suliței, și le-a dezvăluit beglerbegului Rumeliei și lui Petru Șchiopul planurile de atac ale oștii moldovenești, punând la punct un plan al trădării. Odată
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
Ieremia a trecut în tabăra turcească, cu un ștergar alb în vârful suliței, și le-a dezvăluit beglerbegului Rumeliei și lui Petru Șchiopul planurile de atac ale oștii moldovenești, punând la punct un plan al trădării. Odată stabilit acel plan, Golia a poruncit oștenilor săi să se retragă. B.P. Hasdeu afirmă cu năduf că „pentru treizeci pungi cu aur, al doilea Juda, pârcălabul Ieremia Golia, vându o suvenire, un amic, o patrie, o religiune!”. Cronicarul Grigore Ureche, boier, trece sub tăcere
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
de atac ale oștii moldovenești, punând la punct un plan al trădării. Odată stabilit acel plan, Golia a poruncit oștenilor săi să se retragă. B.P. Hasdeu afirmă cu năduf că „pentru treizeci pungi cu aur, al doilea Juda, pârcălabul Ieremia Golia, vându o suvenire, un amic, o patrie, o religiune!”. Cronicarul Grigore Ureche, boier, trece sub tăcere trădarea și menționează în letopisețul său varianta lui Ieremia Golia potrivit căreia oastea pârcălabului nu ar fi reușit să oprească înaintarea oștii turcești, fiind
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
afirmă cu năduf că „pentru treizeci pungi cu aur, al doilea Juda, pârcălabul Ieremia Golia, vându o suvenire, un amic, o patrie, o religiune!”. Cronicarul Grigore Ureche, boier, trece sub tăcere trădarea și menționează în letopisețul său varianta lui Ieremia Golia potrivit căreia oastea pârcălabului nu ar fi reușit să oprească înaintarea oștii turcești, fiind copleșită ca număr. „Iară Ion vodă, daca au înțeles, cu oastea sa, cu toată, s-au pornit și au supus oastea sa suptu Tighina și au
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
apere vasile, aciiași și oastea toată au sosit. Văzându Ieremiia pârcălabul că nu-i poate opri, s-au întorsu și de sârgu au dat știre lui Ion vodă.” Mult mai bine informat, cronicarul Nicolae Costin precizează clar trădarea pârcălabului Ieremia Golia: „Irimiia pârcălabul, mergând la Dunăre și vădzind în ceia parte atâta mulțime de turci, oștiți cu Pătru vodă, el s-au agiunsu pre taină cu Pătru vodă și au luat 30.000 galbeni de aur de la Pătru vodă, daru și
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
turcilor, pentru mulțimea de oști ce sintu; și întorcându-să Ieremiia pârcălabul de la Dunăre, au aflat pre Ion vodă supt Tighinea, bătând cetatea Tighinei, și-i spusă cum n-au putut opri atâta mulțime de oști”. Revenit în tabăra moldovenească, Ieremia Golia îl anunță pe domnitor că a ajuns prea târziu pentru a opri trecerea Dunării de către turci și îl informează greșit că oastea otomană ar avea un efectiv de 10.000-15.000 de soldați și nu de 60.000 de oameni
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
lacurile Cahul și Ialpug. Cazacii lui Swierczewski nu-l cred însă pe Ieremia, dar Ioan Vodă își reafirmă încrederea în credința pârcălabului. În Bătălia de la lacul Cahul (10 iunie 1574), oastea condusă de domnitor era încadrată de călăreții lui Ieremia Golia (în stânga) și de cazacii lui Swierczewski (în dreapta). Trimis în luptă cu 13.000 de călăreți, Ieremia Golia poruncește stegarului să lase steagul jos și se alătură turcilor împreună cu oastea sa. Astfel, în loc să lupte cu turcii, oastea condusă de Golia pornește
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
reafirmă încrederea în credința pârcălabului. În Bătălia de la lacul Cahul (10 iunie 1574), oastea condusă de domnitor era încadrată de călăreții lui Ieremia Golia (în stânga) și de cazacii lui Swierczewski (în dreapta). Trimis în luptă cu 13.000 de călăreți, Ieremia Golia poruncește stegarului să lase steagul jos și se alătură turcilor împreună cu oastea sa. Astfel, în loc să lupte cu turcii, oastea condusă de Golia pornește la luptă împotriva oastei lui Ioan Vodă. Aflând cele petrecute, domnitorul poruncește propriilor oșteni să tragă cu
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
Ieremia Golia (în stânga) și de cazacii lui Swierczewski (în dreapta). Trimis în luptă cu 13.000 de călăreți, Ieremia Golia poruncește stegarului să lase steagul jos și se alătură turcilor împreună cu oastea sa. Astfel, în loc să lupte cu turcii, oastea condusă de Golia pornește la luptă împotriva oastei lui Ioan Vodă. Aflând cele petrecute, domnitorul poruncește propriilor oșteni să tragă cu tunurile în trădători, iar majoritatea acestora mor în luptă. Cronicarul Grigore Ureche omite iarăși trădarea lui Golia, afirmând ambiguu că „la începutul
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
cu turcii, oastea condusă de Golia pornește la luptă împotriva oastei lui Ioan Vodă. Aflând cele petrecute, domnitorul poruncește propriilor oșteni să tragă cu tunurile în trădători, iar majoritatea acestora mor în luptă. Cronicarul Grigore Ureche omite iarăși trădarea lui Golia, afirmând ambiguu că „la începutul războiului zic că o samă de moldovéni să să fie închinat la turci și turcii i-au pus în frunte, de s-au oprit focul într-înșii, de au pierit cu totul”. Un cronicar neutru
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
capetele la turci. Văzând turcii această închinare de bună voie, și-aruncă sulițele în sus, poftindu-i să treacă la sine”. Această informație este preluată și de cronicarul moldovean Nicolae Costin. Copleșiți de turci și trădați de călăreții lui Ieremia Golia, oștenii lui Ioan Vodă se retrag împreună cu cazacii lui Swierczewski la Roșcani, unde se dau lupte crâncene în zilele următoare, iar domnitorul este nevoit să se predea la 14 iunie 1574 pentru a-și salva oștenii de la pieire. După patru
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
1574 pentru a-și salva oștenii de la pieire. După patru ore de interogatoriu, el este înjunghiat și i se taie capul, iar restul corpului este rupt în bucăți de două cămile care sunt alungate în direcții opuse. Trădarea pârcălabului Ieremia Golia este menționată în romanele "Șoimii" și "Nicoară Potcoavă" ale lui Mihail Sadoveanu și în poezia „Golia ticălosul” a lui George Coșbuc.
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
și i se taie capul, iar restul corpului este rupt în bucăți de două cămile care sunt alungate în direcții opuse. Trădarea pârcălabului Ieremia Golia este menționată în romanele "Șoimii" și "Nicoară Potcoavă" ale lui Mihail Sadoveanu și în poezia „Golia ticălosul” a lui George Coșbuc.
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]