1,514 matches
-
caietele speciale dedicate scriitorilor români (Ion Barbu, Grigore Cugler, Urmuz, Marin Sârbulescu, Victor Valeriu Martinescu, Mira Simian, Haig Acterian, Emil Gulian ș.a.), M. mai publică texte memorialistice și cronici la volume de versuri semnate de Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Paul Goma, Pericle Martinescu, Emil Cioran, Al. Paleologu, Sanda Stolojan ș.a. În ceea ce privește scriitorii străini, predilecția pentru lirica latino-americană este firească. M.P.-C.
MELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288082_a_289411]
-
Își susține doctoratul în filologie cu o teza despre Lucian Blaga (1980). După 1989 desfășoară o intensă activitate pe tărâm politic. Un posibil portret al studentei Gloria Bârnă, cu eroismul și naivitatea tânărului cărturar, se află în Justă de Paul Goma (1985). Debutează publicistic în „Viața capitalei” (1954) și editorial cu românul Saltul în gol (1973), carte care ar fi trebuit să o sincronizeze pe I. cu generația ei literară. Amintirile din război ale Siminei, personajul central, parafrazează (rescriu) într-un
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
conține aproape patru sute de articole despre scriitori și filologi români. Autorii n-au putut să alcătuiască lexiconul după propriile lor vederi, fiindcă, în urma intervențiilor Ambasadei României la Praga, au fost constrânși să elimine scriitori că Sorin Alexandrescu, Ion Caraion, Paul Goma, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Petru Popescu, D. Țepeneag și Mihai Ursachi. K. a tradus și a publicat, fie în reviste, fie în volume, din I.L. Caragiale, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Tudor Arghezi, I. M. Sadoveanu, Eusebiu Cămilar, Zaharia Stancu, A
KAVKOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287706_a_289035]
-
nebuni” și „asociali” recalcitranți și devianți, care trebuiau reeducați, deoarece erau „indivizi periculoși din punct de vedere social”, cum scria, În majoritatea cazurilor, În fișele lor medicale. Romanele obsedantului deceniu, apoi antiutopiile, alegoriile și parabolele, dar și romanele lui Paul Goma (Ostinato și Patimile după Pitești În mod special), publicate după căderea comunismului În România (deși majoritatea fuseseră scrise Înainte), depun mărturie despre ampla acțiune de „spălare a creierului” care a avut loc la noi. Scriitorii români sunt ei Înșiși obsedați
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
15 noiembrie 1987 la Brașov, apoi decembrie 1989. Acestea ar fi cele trei momente de vârf ale unei opoziții fățișe și colective la reeducare și la spălarea creierului. A existat, pe de altă parte, acțiunea disidenților și a opozanților: mișcarea Goma (din 1977) este o astfel de opoziție emblematică față de sistemul comunist. Este vorba despre demersuri individuale care, parțial, au avut sensul unei contra-reeducări, ca opoziții tranșante față de sistem (dar ele nu au avut impact asupra maselor largi, pentru că nu era
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În sensul de a aduce la nivelul scriitorilor și la nivelul intelectualilor o ruptură În limbajul politic, de a forța această naștere care putea să fie fatală pentru scriitori, ceea ce s-a și Întâmplat cu Soljenițîn, iar la noi cu Goma. Așadar, de a rupe discursul politic comunist și, de la un moment dat, de a intra În contrast puternic cu cultura oficială, care era Într-adevăr o cultură a distrugerii și, În același timp, o cultură a colaborării. Știm foarte bine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În același timp, o cultură a colaborării. Știm foarte bine că și În România s-au scris romane de colaborare, deci de colaborare cu cenzura. Rezistența presupune la un moment dat o anumită structurare, În România existând cazul lui Paul Goma, deși nu doresc să discut rezistența din perspectiva unei istoriografii literare. Mă interesează altceva, și anume dacă există o rezistență În literatură diferită de cea prin literatură. Dacă există rezistența prin literatură, atunci Înseamnă că a existat o societate civilă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
scrisori de protest etc. În sfârșit, ajung la a cincea categorie, rezistenții activi. Aceștia sunt creatorii care vorbesc și scriu deschis Împotriva regimului, iau atitudine, semnează scrisori de protest, trimit (dacă pot) texte În Occident, la „Europa Liberă” etc. Paul Goma este un bun exemplu pentru această categorie. Cred că rezistenții pasivi din această scară corespund conceptului de supraviețuitori prin cultură, care sunt marea majoritate a scriitorilor de la noi, iar rezistenții activi ar fi rezistenții propriu-ziși, cei care au Înfruntat regimul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
memoriei. De ce memoria? Două nuanțe am sesizat În discuțiile cu studenții. Pe de o parte există memoria suferinței. Pe lângă partea teoretică pe care le-o predau, aceste cursuri se axează pe discuții-dezbatere-seminarii propriu-zise despre anumite cărți. Despre Gherla lui Paul Goma, Evadarea tăcută de Lena Constante, despre cartea Adrianei Georgescu La Început a fost sfârșitul, Steinhardt atât cât este mărturie despre pușcăria politică În Jurnalul fericirii, Rugați-vă pentru fratele Alexandru de Constantin Noica. Mai sunt, firește, destule alte cărți care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe acești luptători În munți, țărani care au fost arestați și schingiuiți. Există apoi, tot la capitolul memoriei rezistenței, mișcările anticomuniste, câte au fost ele, unele doar anticeaușiste de fapt, dobândind o coloratură anticomunistă ulterior: greva minerilor din 1977, mișcarea Goma, revolta muncitorilor brașoveni din 1987, fenomenul disidenței; nu În ultimul rând, țăranii revoltați Împotriva colectivizării, despre care la noi se știe foarte puțin, și dintre care mulți au fost aruncați În lagăre și Închisori. Ceea ce le explic studenților și ei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
schimbări de poziții”. Disponibilitatea de a adapta demersul analitic la specificul fiecărei opere este atestată de șirul de comentarii la romanele atât de diferite semnate de Mircea Horia Simionescu, Nicolae Prelipceanu, Constantin Țoiu, Radu Cosașu, Adriana Bittel, Vintilă Horia, Paul Goma, Răzvan Petrescu, Livius Ciocârlie, Costache Olăreanu, Marius Tupan ș.a. În analiză criticul recurge și la modalitatea tradițională a rezumării acțiunii, dar are abilitatea de a o filtra prin prisma viziunii moderne a structurilor epice. În cronicile și eseurile din volumul
GHILIMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287264_a_288593]
-
Pavel Chihaia” ș.a., deci de scriitori cu circa zece ani mai vârstnici „decât cei din leatul [lui] strict, precum Titus Popovici și I. Dodu Bălan, N. Tertulian și Georgeta Horodincă, Petre Sălcudeanu și Z. Ornea sau Marcel Petrișor și Paul Goma”. După 1970 a publicat peste douăzeci de volume proprii, traduceri - unele însoțite de prefețe sau studii introductive -, a întocmit antologii, a îngrijit ediții critice. Colaborează frecvent, uneori regulat, la diferite publicații literare sau culturale, „România literară”, „Contemporanul” și, în special
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Simion, 36/1967) ș.a. Se dau fragmente din romanele în curs de apariție ale lui Nicolae Breban, Eugen Barbu, Al. Ivasiuc. În 1968 printre colaboratori se numără și D. Țepeneag (al cărui volum, Frig, este comentat de Valeriu Cristea), Paul Goma, Petru Popescu, unii autori beneficiind și înainte de o publicitate nu tocmai sporadică. În fine, o formă caracteristică de restructurare este, în ultimii ani de apariție, existența unor rubrici permanente. „Cronica fantezistă” este susținută de Marin Sorescu, „Cronica elementară” de Ștefan
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
Subiect, 197-200; Ioan Moldovan, „Oglinda și vidul”, F, 1994, 2; Adrian Popescu, Poezia maturității artistice, ST, 1994, 7-8; Simuț, Incursiuni, 206-214; Negoițescu, Scriitori contemporani, 196-201; Alex. Ștefănescu, Gheorghe Grigurcu, RL, 1996, 14; Barbu Cioculescu, Predominanța contemplației, JL, 1997, 5-12; Paul Goma, „Blasfemiile” grigurciene, JL, 1997, 5-12; Pop, Pagini, 107-115; Dicț. analitic, I, 222-223; Călin Teutișan, Revizuitorul, ST, 1999, 2; Grigore Scarlat, Zodia reculului moral, CL, 1999, 8; Dimisianu, Lumea, 326-333; Dicț. esențial, 355-357; Regman, Ultime explorări, 44-49; Manolescu, Lista, III, 266-278
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
cauza integrării între granițele literarității a unor scrieri ce tematizează și textualizează viața, făcând din persoana autorilor personaje, oameni „de hârtie”. Salonul refuzaților (1993; Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași) este o carte recuperatorie (și reparatorie) despre scriitori disidenți (de la Paul Goma la Dorin Tudoran) și cărți interzise de cenzură, despre „cărți amânate”, toate acestea alcătuind „camera obscură a literaturii noastre”. Conceptele operaționale care dirijează clasificarea sunt în acord cu disocierea operată de Sorin Alexandrescu între „scrib”, „scriitor” și „disident”. Criticul a
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
s-a distins prin importanța acordată educației școlare, prin statutul preponderent salariat al scriitorului și cvasi-absența scriitorului independent. Exilul, epurările și reorganizările profesionale ale scriitorilor după 1989, cazurile exemplare ale unor scriitori disidenți (precum Wolf Biermann pentru RDG ori Paul Goma pentru România) și raporturile acestora cu comunitățile scriitoricești de origine, reconversiile scriitorilor și noul spațiu instituțional după 1989 (asociațiile profesionale ale scriitorilor, politizarea) constituie principalele teme ale unei asemenea analize contrastante ale câmpului literar internațional. PEN-Clubul Internațional a fost fondat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
aproximativ 1937-1945). Disidenta intelectuală (Siniavski-Daniel), politic reformista (Dubcek) și chiar populist-nationalistă (Ceaușescu) au fost În acest context Încurajate. Cazul iugoslav, al comunismului autogestionar și al tiermondismului nealiniat, constituise un precedent. În această configurație poate fi mai bine Înțeleasă unicitatea „cazului Goma”: fost deținut politic el Însuși, dar și fost elev al Școlii de literatură, adică al unei școli de partid menite să formeze un intelectual de tip nou, Goma denunță sistemul represiv ca fiind constitutiv societății comuniste. Martor și purtător de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
un precedent. În această configurație poate fi mai bine Înțeleasă unicitatea „cazului Goma”: fost deținut politic el Însuși, dar și fost elev al Școlii de literatură, adică al unei școli de partid menite să formeze un intelectual de tip nou, Goma denunță sistemul represiv ca fiind constitutiv societății comuniste. Martor și purtător de cuvânt al celor care „tac”, considerați incapabili din frică sau din lașitate să se revolte și să-și descrie calvarul, Goma a fost comparat cu Soljenițin. Descalificarea morală
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
să formeze un intelectual de tip nou, Goma denunță sistemul represiv ca fiind constitutiv societății comuniste. Martor și purtător de cuvânt al celor care „tac”, considerați incapabili din frică sau din lașitate să se revolte și să-și descrie calvarul, Goma a fost comparat cu Soljenițin. Descalificarea morală a unei părți a victimelor represiunii din prima perioadă nu mai era luată În seamă. Anticomunismul lui Goma era inițial doar o formă de antisovietism, cum o indică adeziunea lui la PCR În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
considerați incapabili din frică sau din lașitate să se revolte și să-și descrie calvarul, Goma a fost comparat cu Soljenițin. Descalificarea morală a unei părți a victimelor represiunii din prima perioadă nu mai era luată În seamă. Anticomunismul lui Goma era inițial doar o formă de antisovietism, cum o indică adeziunea lui la PCR În 1968. Spre deosebire de alții, Goma era și un adversar al „vechilor” naționaliști, cărora le reproșa abandonarea Basarabiei și persecutarea basarabenilor. Singularizarea politică a lui Goma (Într-
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cu Soljenițin. Descalificarea morală a unei părți a victimelor represiunii din prima perioadă nu mai era luată În seamă. Anticomunismul lui Goma era inițial doar o formă de antisovietism, cum o indică adeziunea lui la PCR În 1968. Spre deosebire de alții, Goma era și un adversar al „vechilor” naționaliști, cărora le reproșa abandonarea Basarabiei și persecutarea basarabenilor. Singularizarea politică a lui Goma (Într-o scrisoare adresată lui Ceaușescu Îi spunea că ei doi sunt singurii oameni liberi din România) i-a atras
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lui Goma era inițial doar o formă de antisovietism, cum o indică adeziunea lui la PCR În 1968. Spre deosebire de alții, Goma era și un adversar al „vechilor” naționaliști, cărora le reproșa abandonarea Basarabiei și persecutarea basarabenilor. Singularizarea politică a lui Goma (Într-o scrisoare adresată lui Ceaușescu Îi spunea că ei doi sunt singurii oameni liberi din România) i-a atras pe de-o parte unele simpatii În exil (crearea de comitete de susținere, mediatizare), pe de alta a dus la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
alegerea unui scriitor disident În fruntea Uniunii Scriitorilor a constituit un moment de triumf al acestei instituții literare, dar și Începutul declinului ei. Mircea Dinescu eta al treilea scriitor «disident», ce-și manifestase opoziția politică din interiorul «sistemului», după Paul Goma și Dorin Tudoran, dar singurul Încă prezent În țară În momentul răsturnării regimului. La sfârșitul anilor ’80, membri influenți ai Uniunii Scriitorilor, intelectuali critici față de politică culturală a partidului comunist, pledau Încă pentru abținere În scopul salvării acestei instituții, respectată
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Weg zur Einheit. Studien zum Transformationsprozeß în Ostdeutschland, Dietz, Berlin. Glaeßner, Gert-Joachim, Irmhild, Rudolph (1978), Macht durch Wissen. Zum Zusammenhang von Bildungspolitik, Bildungssystem und Kaderqualifizierung în der DDR. Eine politisch-soziologische Untersuchung, Westdeutscher, Opladen. Goffman, Erwing (1968) [1961], Asiles, Minuit, Paris. Goma, Paul (2004), Săptămâna roșie (28 iunie-3 iulie 1940) sau Basarabia și evreii, Vremea XXI, București. Gouldner, A. (1971), „Notes on the crisis of marxism and the emergence of academic sociology în the Soviet Union”, The Coming Crisis of Western Sociology
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
PDS (Bundestagsgruppe PDS/Linke Liste) și de Comisia istorică a PDS. O referință foarte recentă este aceea a lucrării fundamentale despre revoluția română din decembrie 1989 publicată de Peter Siani-Davies (2006). Anticipează „literatura disidenta” În care avea să exceleze Paul Goma, dar și autori mai puțin cunoscuți. Pentru istoria orală a „comunismului românesc”, cărțile Laviniei Betea, a cărei „psihologie politică” a fost pusă la Încercare de acuzații de plagiat, ilustrează și ele În felul lor dramă specializării În zonele periferice ale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]