2,506 matches
-
A toate știutoare Și pentru ce crezi oare Că chiar de mori Tu iarăși o să vii? Pământul este casa Spre care alergăm Sau este locu-n care și binele și răul, Pe rând noi le aflăm. Nu plânge omule Și nu goni prin viață De parc-ai vrea să pleci, Căci mereu, o lacrimă pe față Te va opri din mers! Venirea e o poartă Pe care intri-n lume E ziua-n care, ți se dă un nume Iar viața, ei
VIATA E O TAINA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351252_a_352581]
-
să devină sclave la stăpân! A călcat în picioare Constituția și tot el strigă că nu respecta alții constituționalitatea; a făcut că școala „reformată” de el și slugile lui să scoată, cum spune însuși, pe bandă rulantă, „tâmpiți". I-a gonit din țara pe meseriașii excelenți, pe doctorii buni, pe profesorii excepționali, pe tinerii dotați, pe motiv că România nu-și permite să plătească pentru sine asemenea valori. A făcut din fiica lui sfertodoctă și agramata, prin furt mascat și contribuții
PLOŞNIŢA PUTERII LA ROMÂNI de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351389_a_352718]
-
decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Port o raniță în spate Plină Doamne, de păcate; Drumul lung, povara grea, Nu m-ajută nimenea. Biruiește, Doamne Sfinte, Cu iubirea de Părinte Rătăcirea mea din urmă Ca să nu mă pierd de turmă! Am gonit după plăcere, După ranguri și avere Și-am adaos suferință Tuturor fără căință. Lasă-mă s-ajung la Cruce Că altminteri unde duce Drumul care tot coboară? Doar în iad. Și Înfioară! Am vedere, dar sunt orb, Răpitor precum un
CHIPUL TĂU de ION UNTARU în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351459_a_352788]
-
singur oarecare și colindători nu are... Povestea Craciunului Anghel Pop Și iarăși vine-n noi Crăciunul cu coada-i albă de cometă, s-arunce vise cu duiumul și liniște peste planetă... Din adîncimi de constelații și galaxii necercetate lumină ce gonește-n spații, el vine din eternitate. Căci Dumnezeu își face darul acestei lumi neștiutoare... un semn că va mai fi în harul și-n dragostea-I ocrotitoare! E-acea dovadă a iubirii născută dintr-un gingaș gînd, ca hieroglifele-amintirii săpate
ANGHEL POP, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351488_a_352817]
-
mă retrag pe coridorul dintre toalete, singurul refugiu existent aici.Încăperea,prevăzutăcu două uși rabatabile, pe o parte și două pe alta, nu oferă un adăpost prea bun,din cauza circulației permanentepe uși.De la mașină până la w.c.,oamenii veneau în fugă,goniți de gerul iernii,cu toate că era o după amiazăcu soare.Unele femei din inerția fugii,dădeau să intre la bărbați și realizau doar în ultimul moment că sunt pe partea greșită. Culoaruldintre cabinele bărbaților șiceleal femeiloravea circa 4-5 metrii pătrați.În
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
minune înfioară bătrâne-ncătușate-n superstiții și-i vreme pentru buhe ce omoară doar șoareci neglijenți în apariții peste-o secundă turle-ncep să ningă în zboruri tâmpe mii de lilieci iar cerbi în codri teama vor să-nvingă când turmele-și gonesc de pe poteci ciopor de lupi prin urlete îngână vedenii albe strânse către zare apoi se furișează către stână sperând să se sfârșească postul mare dar pân-ajung încep să se pălească luminile clipind parcă a moarte căci orizontul prinde să
CLIPESC PE BOLTĂ STELE DE DEPARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350887_a_352216]
-
O umbră de diavol exilat, Nopțile copilăriei mele au fost dominate De lătrături neliniștitoare, O locomotivă, la mari distanțe, șuiera disperată, bețivani se opreau lângă fereastra mea, învățându-mă argourile pușcăriașilor, iar eu închideam ochii, îl zăream pe căpitanul Ahab gonind după Balena Albă. Apoi se făcea ziuă, Eram matur și foarte trist. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Matur și foarte trist / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul I, 29 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Boris
MATUR ŞI FOARTE TRIST de BORIS MEHR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350972_a_352301]
-
-n brațe. Și durerea vrea în clește să-mi cuprindă Bucuria sărbătorii ce-aș putea să scriu în cartea De istorii și poveste și de vise-nscrise-n zorii Când un Dumnezeu din ceruri se lupta în cer cu moartea S-o gonească spre neanturi, rechemând la noi cocorii... Este zi de sărbătoare și îmi plânge-un dor fierbinte Pentru tine, Românie și pentru al tău popor; Basarabie , hai vino, că te știu mereu cuminte Așteptând să fii cu mine lângă dorul tău
LACRIMĂ DE ROMÂNIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351657_a_352986]
-
frică, Praporică, eu am mai trecut prin prăpădul ăsta!” ,,și dacă vin,ce, dom’ sergent, o moarte are omu și-o gaură-n c...” N-a trecut mult și-au început să claxoneze mașinile, tramvaiele, trăsurile pline ciopor de oameni, goneau toate spre marginea orașului, era o învălmășală de nedescris. ,,Noi ce facemdom’ sergent ?” Eu n-aveam voie să-mi părăsesc postul, aveam un adăpost la subsol și în caz de urgență mă băgam acolo. Păi ce să facem ? tu poți
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351668_a_352997]
-
Există totuși, ca ideal, o lume mai bună spre care poeta tinde fără entuziasm: „noi, îmi închipuiam eu, făcând parte dintr-o altă lume, superioară, mai albă, cu rădăcini doar în spectrul multicolor al lumii fizice, așa credeam. Spre ce gonim? Spre ce ne târâm?” (13 iulie). În prefața cărții, Ruxandra Cesereanu afirmă că Eugenia Țarălungă aduce noutăți în lirica românească. Autoarea confirmă observația, cu o notă de autoironie: „scotocisem în căutare de cuvinte și extinsesem granițele/ elastic/ toate granițele până la
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
patime și dor Unde din umbre va cânta pădurea Și licuricii stelelor în cor. Ne mușcă crivățul plin de ninsori Cu turțurii cuvântului ce-ngheață Îți spun acuma, între două flori, Că e schimbarea gerului la față. Cai negri ne gonesc întru galop Spre înălțimea muntelui Parnas Chiar dacă uneori mi-e versul șchiop Și ninge cu colinde fără glas. (3) Georgeta RESTEMAN: ALUNG-ACUM ÎNGHEȚURI ÎN ABIS Alung-acum înghețuri în abis Și lasă-ți inima-n caldura lină Să împletim cuvinte-n
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
Vroiam să fie o zi specială. Doar era ziua ta, ziua-n care trebuia să fii fericită, dar am așteptat în van. Tu n-ai venit. Lovită de soartă, de zei sau de îngeri pe targa ambulanței cu sirenele pornite goneai spre spital Nu mă cunoșteai, nici nu-mi vorbeai. Lumea ta era departe. Tu urcai spre ea ca o stea și-n urma ta lăsai o dâră de iubire. Ți-am pus pe deget inelul. Citește mai mult Te-am
CEZAR C. VIZINIUCK [Corola-blog/BlogPost/352045_a_353374]
-
la bazin. Nu am lăsat un doctor în oraș, am făcut toate analizele posibile de rheumatism, artroza, disc cervical, dorsal, lombar, ... etc. Absolut normal. Toți mă tratau de nebună. Plângeam în fiecare dimineață de durere. La radiologie doctorul, m-a gonit și mi-a spus că nu am decât să merg la tratamente în România. În primăvara lui 1994 aveam impresia că bazinul și articulațiile deveniseră niște fiare vechi care scârțiau când mă mișcăm. Într-un fel mă consolasem, credeam că
PREZENT LA INTALNIRE de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356371_a_357700]
-
plăcea să amușineze prin nările fremătânde odorul pământului bătucit, nădușeala cailor înhămați la caleștile înșiruite de-a lungul străzilor ori mirosul dulceag de harissa. Toate îl încântau și-i trezeau amintiri, toate în afară de putoarea grea de benzină a motoretelor ce goneau năuce printre oameni. Își mută apoi privirea asupra vânzătorilor de mirodenii și-și mji ochii pentru a desluși grămăjoarele colorate de scorțișoară, șofran, ardei iute, piper, ghimbir și kharkoum. Hassan, negustorul ce vindea riifa dimineața și băuturi reci după-amiaza, de cum
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
o stare formată din neliniște, dor și oarecum furie, că un accident aviatic, în sudul Germaniei, îi transformase viața. Închise ochii. Conducea aeronava cu destinația Bruxelles. O priveliște superbă se derula pe pământ, el atingea norii, se amesteca printre ei, gonea odată cu ei, când simți că nu mai putea stăpâni avionul. Era un bărbat puternic, toții piloții sunt puternici, însă întreg efortul depus se dovedea a fi zadarnic. Avionul pierdea din înălțime. Anunță turnul de control. Copilotul striga cât îl țineau
PROMISIUNEA DE JOI (XII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354869_a_356198]
-
spinare Rumegând iarbă hrănitoare, Legat la margine de drum, Sufletul meu poate e scrum, Tu, omule ce biciuiești, Mă-ntrebi pe mine? tu iubești?" N-am apucat mai mult de-atât Calul legat să îl ascult, De teama celor ce goneau Pe-autostradă și gândeau Că sunt bolnavă și vorbesc În zadar, până răgușesc. Sunt mulți ce-aleargă într-o goană, Ce denumesc iubirea "toană", Dar cei ce știu a dărui Iubire, veșnic, nu o zi, Biciuiți peste trup, legați... Suntem
IUBIŢI CURAT, VEŢI FI IUBIŢI! de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355401_a_356730]
-
postromânismul este un oximoronism jelit de ratoni, ba chiar, cum ar spune prostul deșteptului și deșteptul prostului, citând pe universitarul mormon Morose, postromânismul este cel mai oximoron, este oximoronul absolut în realitatea virtuală dăruită nouă de Moș Gerilă (Diadia Moroz, gonindu-și renii dinspre Vorkuta spre Periprava și Salcia, dar și spre conurbația Giurgiu-Russe). Nechezolii de speța I, semidocți sub totalitarismul bolșevic din lipsă de biblioteci necenzurate și updatate, formați din radioauzite, cam cum își apropria Caragiale lecturi kantiene de la Eminescu
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
Acasă > Strofe > Amintire > STRĂBUNII MEI EROI Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Gonesc în noapte caii cei sălbatici, I-aud pe nume cum mă cheamă Din reci Siberii vin, i-ntâmpin, fără teama, Prin codrii verzi aleargă toți zânatici. Străbunii mei eroi, îi am pe toți în minte, Ce tineri au plecat să
STRĂBUNII MEI EROI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355495_a_356824]
-
arunc, lacrimi de soare îmi zvântă visurile în care plouă cu dor, mă înec în ale tale dezmierdări care prefac în jar, triste regrete oprește, cu privirea-ți colorată în nuanțele apusului din Rai, clipa crudă care iute se grăbește gonind prin clepsidra de iluzii, să mă lase să gust nemărginirea ce are parfumul săruturilor tale să simt atingerea gândurilor tale din diminețile fierbinți de vară. iubite, simți cum sufletele noastre dansează pe melodia tainelor vieții care sparge stânca tăcerii de
ÎN VALURI DE IUBIRE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356778_a_358107]
-
mîna ei, ce super-femeie a creat ea, a început să țipe de fericire, zicîndu-i că cineva o să facă spume cînd o s-o vadă și s-a terminat cu domnișoara Adelina, pirostiile o așteaptă! După ce cu greu a reușit s-o gonească acasă pe rotofeia ei prietenă, pentru că, da, mai erau prietene, cu toate că uneori era ca o muscă și își dorea s-o strivească de perete cu ziarul, Adelina și-a făcut o cafea, și-a aprins o țigară și s-a
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
lumânări ispita spinilor în inima deșert a putrezit pământul de sfârșeala umblatului floarea suferinței își sacrifică minutul căută o inimă orfană într-un rest de scară îngrop cu greu trăitul unui vineri neiubit sângerând nerăbdarea colțului ochi deschis de somn gonește întrebări aplecate-n glezne de aș fi învățat să respir tăcere astăzi nu m-ar fi orbit portocaliul aleilor de seară cariată hrana sufletului meu ar fi avut gust de frământare oglinzi sparte adun am ales trăitul fără chip fărâma
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
de poezia divină ?! / - Sunt albul primei ninsori dintr-un vers, / sub care-ți adun autograf cu lumină!, se întreabă la final poeta pregătind un răspuns răsunător în poemul Timpul regăsirii Poetului. Aici, Elisabeta Iosif divulgă neînțelegerea stihurilor de către semenii contemporani, goniți de banul prădalnic al înavuțirii, al huzurului și al nepăsării de lumea zăcândă și, ascultând ca un inițiat vocea Apostolului, înțelege, nu protestează, că ar fi și inutil când acesta îl întreabă: Nu este timpul tău? spuse Apostolul cel Sfânt
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
lumânări ispita spinilor în inima deșert a putrezit pământul de sfârșeala umblatului floarea suferinței își sacrifică minutul căută o inimă orfană într-un rest de scară îngrop cu greu trăitul unui vineri neiubit sângerând nerăbdarea colțului ochi deschis de somn gonește întrebări aplecate-n glezne de aș fi învățat să respir tăcere astăzi nu m-ar fi orbit portocaliul aleilor de seară cariată hrana sufletului meu ar fi avut gust de frământare oglinzi sparte adun am ales trăitul fără chip fărâma
GREUTATEA VERBULUI A FI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356610_a_357939]
-
că mi-am propus, la reproșurile unora dintre cititori, să-mi concentrez reflecțiile asupra unei lucrări, în cât mai puține rânduri. Dar, deîndată ce deschid ușa unei cărți și pășesc cu evlavie-n ea, textul mă fură, mă asuprește, mă gonește din urmă, obligându-mă să mă supun. Astfel că, mă las în voia lecturii și nu fac decât să consemnez ceea ce simt. La fel s-a întâmplat și de astă dată. În fața unei istorii de o asemenea factură, trebuie să
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
Reporter: - Ce s-a întâmplat între timp cu dumnealui? Anca Dumitrașcu: - El de multe ori îmi spunea că mi-am distrus viața, c-am închis toate ușile. Și prefera să mă lase la discotecă. ?mi interzicea să citesc Biblia. Mă gonea: „Du-te la discotecă!”. Dacă înainte îmi spunea: „Ce tot atâta discotecă?”, acum el mă trimitea la discotecă. Prefera să merg la discotecă decât la biserică. Dar acum, Dumnezeu a făcut o minune în familia mea. Acum el este interesat
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356588_a_357917]