1,551 matches
-
jumătate de oră, spre Carvăn, apare un drum pietruit, foarte vechi duce spre localtatea bulgărească Cainargea, așezări locuite în vremuri de demult de marele neam al tracilor. 2. Casa din Goruni, loc de așezare a familiilor refugiate românești Familia satului Goruni se compunea din mulți membrii, casa fiind cea părintească, de tipul celor cu două - trei încăperi și tindă pe mijloc, casa strămoșească care strângea între zidurile ei, căptușite cu chirpici, generații, în special, de parte bărbătească pentru că fetele se măritau
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
permanentă, observând că, întotdeauna, era camera ce dădea spre curte, pentru ca supravegherea întregii gospodării să îi fie la vedere. O alta, care dădea spre stradă, era păstrată drept cameră curată, pentru diferite evenimente și pentru musafiri. La casele din satul Goruni, se îmbină stilul de case din Transilvania, zona centrală a acesteia, cu cel din Dobrogea, în special zona Călărașilor. Gardul, care împrejmuia întreaga gospodărie cu dependințele aflate în dotare, se confecționa din nuiele împletite, având ca bază un postament integrator
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
tânăr să nu cadă în greșelile de care să regrete mai târziu. Și am înțeles, abia acum, de ce cercetătorul, omul științelor care caută omul și locul lui de așezare, este un așa desăvârșit al vorbelor înțelepte. În casele localnicilor din Goruni, cercetezi o îmbinare a zonelor atât în viața, cât și în logica lor de a exista. Au venit din Ardeal, sărăciți și năpădiți de marea amărăciune a alungării forțate din gospodăriile și casele lor strămoșești, de către cei care s-au
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
între ele, distanța depindea și de mărimea grădinii de legume. Dimineața erau pline cu astfel de dăunători. Viermii era strânși din vasele respective de gospodina casei și arși. De aceea, plantele din curtea lor și a celorlați locuitori din satul Goruni dădeau roadele așteptate. O altă manifestare, pe care am observat-o la locuitorii din Goruni era și afumarea abundentă a pomilor, pentru distrugerea omizilor, care făceau ravagii în pomii, măcinându-le atât frunzele, cât și fructele abia părguite, dacă nu
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
de dăunători. Viermii era strânși din vasele respective de gospodina casei și arși. De aceea, plantele din curtea lor și a celorlați locuitori din satul Goruni dădeau roadele așteptate. O altă manifestare, pe care am observat-o la locuitorii din Goruni era și afumarea abundentă a pomilor, pentru distrugerea omizilor, care făceau ravagii în pomii, măcinându-le atât frunzele, cât și fructele abia părguite, dacă nu erau depistate la timp și distruse. Afumarea pământului nu se făcea fără rost. În timp ce se
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
se rostește rugăciunea regală, diavolul se depărtează foarte mult de gospodăria sătenilor creștini, fiind apărată mult timp de ghinion. Casa era deseori tămâiată, pragul frecat cu usturoi, iar în camera de zi ardea neîncetat candela. În toate casele din satul Goruni ardeau în tot timpul candelele. Într-o zi, un sătean mi-a spus că acolo, sus, pe o pantă a dealului, se continuă viața familiei și a satului. Se trece de la o formă la alta de viețuire. Nimic nu se
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
tradițiilor și obiceiurilor la români, Editura Etnologică, București. Manuilă, Sabin, (1943), Indicatorul localităților din România, Imprimeria Institutului Statistic, București. Vulcănescu, Romulus, (1978), Mitologie română, Editura Academiei Române, București. The house as geometric shape, spiritual space and place of family confidences of Goruni village Abstract It was a law of life that people should appoint in a time meant, natural of the union of man and woman, to build a house of thoroughness, of sense, delivered after all ancestral traditions. The place was
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
house was traced, and then began the bringing of the necessary for the lift. Nothing was missing from the new house to be necessary and not be at hand of people who were building it. The elders of the village Goruni, formerly Velichioiu in the hollow of Dobrogea, next to the Bulgarian border, to Cainargea, were saying that their old men ordained the entries eastward such as when entering the man's house to see on the wall of the big
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
la găgănitul de avertizare a unui pericol iminent. Strânși tâlvură în jurul celei care i-a adus pe lume, încercau să ciugulească firicelele de iarbă abia încolțite care se opuneau cu îndârjire, nelăsându-se smulse cu ușurință. Codrul de fagi și goruni înverziți răsuna de cântecul al cucilor, turturelelor și pupezelor care, prin glasul lor își ademeneau partenerii în vederea împerecherii. Priveliștea era încântătoare și pe lângă treburile de serviciu pe care le aveau, ofițerii eșalonului superior profitau și de desfătarea sufletească de care
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
prins-o de oblâcul de la șa, abia a reușit să-l încalece. Îmboldindu-l fără milă în coaste cu tocurile cizmelor, l-a făcut numai spume până a ajuns în Vâlceaua Bejanului, unde i-a dat drumul prin pădurea de goruni. Cum vremea era atât de urâtă, că niciun câine nu te îndurai să-l dai afară din tindă, Andrei a avut noroc să nu fie văzut de nimeni. Când s-a întors înapoi, s-a strecurat prin livada de pomi
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
nici azi și cine știe dacă vor să mai fie, e interpretul Nicolae Furdui Iancu. Cine să-l creioneze pe acest chipeș ca un căpitan de haiduci, pe acest cântăreț cu voce care crapă pieptul muntelui și apleacă sub coroană gorunul, cine să-i explice cântecul dacă păsările tac și-l ascultă, cine să-i descrie portul, dacă zăpada-i cenușie față de bumbacul straielor sale, dacă nu are câmpul flori cum sunt broderiile straielor acestea, dacă nu-i netedă sticla ca
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
Articolele Autorului simt tristețea liniștii ca o gură de Coca-Cola rece, când străbate ce a rămas în trup după moliile vampir au luat chiar și uscăciunea golului lăsat de marele ospăț primăvara mai pierde odată în cântărirea lăstarilor și a gorunilor bătrâni memoria acestor gânduri încolăcite în jurul pieptului nasc un periplu poetic, dureros de real las aceste trăiri să se târască sub gardul alegerii, și trec în alta... băiatul râde... ochii mari, verzi, oglindesc cerul... bătăile inimii se ung cu miere
TRĂIRI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346753_a_348082]
-
prins-o de oblâcul de la șa, abia a reușit să-l încalece. Îmboldindu-l fără milă în coaste cu tocurile cizmelor, l-a făcut numai spume până a ajuns în Vâlceaua Bejanului, unde i-a dat drumul prin pădurea de goruni. Cum vremea era atât de urâtă, că niciun câine nu te îndurai să-l dai afară din tindă, Andrei a avut noroc să nu fie văzut de nimeni. Când s-a întors înapoi, s-a strecurat prin livada de pomi
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
pământul, dacă acești oameni au fost în stare de o asemenea faptă, nici Tu, de azi înainte, să nu le dai posibilitatea de a-și construi o casă, cu lemn din împrejurimile satului. Uscă, Doamne, orice rădăcină ori sămânță de gorun, tocmai pentru a nu mai crește și a se înmulți. Aceștia să nu se bucure de trăinicia acestui lemn, binecuvântat. Niciun neam din acest sat să nu vadă prin pădurile dimprejur leac de stejar, așa cum nici noi n-am avut
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
simțire”. De la mirosul de fân și iarbă se lasă purtat pe aripile nevăzute ale simțurilor către univers, percepând „limbajul” a tot ceea ce mișcă în jurul său. Prin intremediul acelui limbaj, numai de poet știut, reușește să comunice cu florile, fagul, paltinul, gorunul etc. O întreagă psihologie a spiritului uman și a vieții vegetale și animale se împletește în mesajele care țâșnesc ca un izvor din versurile sale, o îmbinare armonioasă de „conștiințe”, dar și o filozofie a existenței geniului, a poetului veșnic
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
Acasa > Versuri > Istorie > LASĂ-MĂ SĂ FIU CU TINE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 983 din 09 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului 9 Septembrie 2013 Hai, lasă-mă să fiu cu tine În noaptea asta sub gorun, Aș vrea s-aud cum moartea vine, De mult tot am ceva să-i spun! Dintre noi doi să mă aleagă Să-i fiu pe veșnicie soț, Tu să rămâi o viață întreagă Aici de veghe printre Moți! Tu, Iancule
LASĂ-MĂ SĂ FIU CU TINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372761_a_374090]
-
-ntreg Ardealul să-l răzbuni! Să știe domnii și tâlharii De ce-ai luptat atunci și lupți, Se-adună norii la fruntarii Și de-i furtună, s-o înfrunți! Ci lasă-mă să fiu cu tine În noaptea asta sub gorun, Aș vrea s-aud cum moartea vine, De mult tot am ceva să-i spun! Să-ți fie lacrima ne-nfrântă Din ochiul limpezit de Dor Și fluierul din ceruri cântă- Întreg Ardealul nu-i al lor! Referință Bibliografică: Lasă-mă
LASĂ-MĂ SĂ FIU CU TINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372761_a_374090]
-
13 august 2011 Toate Articolele Autorului Mâini de bărbat tăiară lemnul Și boii-au tras din greu la cară, Alții-au cioplit din zori în seară Să lase-n urma lor sfânt, semnul. Povestea ta trece prin vreme, Ca ieri gorun într-o pădure, Gustași amarul de secure Pornind apoi pe căi eterne. Cin te-a zidit, cu câtă trudă ? Câte nădejdi la cer ai dus, La câte ai adus răspuns Gândul cel rău, punând pe fugă? Suflet de moț, acas-oriunde
BISERICUŢA DIN ALBAC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373124_a_374453]
-
că în această încleștare stăpânului său i se poate întâmpla ceva rău și trebuie avertizat. * După multe și prelungite săruturi, cei doi îndrăgoștiți ajunseseră la punctul culminant, pe care hotărâră să-l împartă în interiorul pădurii, pe o poieniță, la umbra gorunilor, unde crescuse o plapumă groasă de mușchi și licheni. Locul acesta fusese descoperit de Bebe până la sosirea Violetei și-l considera ca fiind cel mai potrivit din toate punctele de vedere: era ferit de vederile celor care întâmplător ar fi
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
terminării fierturii pentru cină. Așa că Petrică nu avu parte să întâlnească, până acum, pe cineva. Totuși, îi ieși norocul în cale că, la poarta lui Vasile al Gheorghiții, trei săteni se speteau ca să despice un caravei, un butuc gros de gorun cioplit în patru muchii, să-l facă scânduri. Pe un suport amenajat, numit capră, lemnul supus lucrului era suspendat și prins în lanțuri. Un bărbat suit pe el urmărea direcția corectă a pânzei joagărului, ținând și trăgând în sus cu
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > O COPILĂ PLÂNGE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului O C O P I L Ă P L Â N G E - Cruce, cruce de gorun!... Ascultă, cruce, ce-ți spun: Prinde aripi, cruce, prinde Și în brațe mă cuprinde! Ține-mă sub trupul tău, Să fiu cu iubitul meu... Sfântă bună, Născătoare! Sufletul din piept mă doare, Cum pe Tine te-a durut, Când fiul
O COPILĂ PLÂNGE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377773_a_379102]
-
assez fréquent dans la traduction de Veturia Drăgănescu-Vericeanu. Voilà un premier exemple ; nous avons comparé la version de cette traductrice à celle de Paul Miclău : O, cine știe ? Poate că din trunchiul tău îmi vor ciopli/ nu peste mult sicriul [...] (Gorunul) (Blaga, 2010 : 23) Ô, qui le sait ? Peut-être, dans ce tronc va-t-on tailler bientôt mă bière [...] (Le jeune chêne) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 55) Ô, qui sait ? Peut-être dans ton tronc va-t-on bientôt / couper leș planches de mon cercueil [...] (Le chêne) (Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]