607 matches
-
septembrie 1919, dar se pare că inflația din anii de după război a oprit-o, pentru că locuitorii din Covei se adresau în anii 30 la Banca Agricultorilor, cu sediul în Negoi. Anii 1949-1959, obsedantul deceniu, au adus necazuri mari locuitorilor mai gospodari din Covei, supunându-i la cote ruinătoare și la tot felul de persecuții așa încât aceștia de abia au așteptat să scape cumva de pământ, dându-l la stat sau la GAC, devenit ulterior CAP. Acest CAP chiar a prosperat în
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Trapeza de la parter a fost transformată într-o biserică spațioasă cu hramul "Izvorul Tămăduirii", pentru mulțimea credincioșilor veniți în număr mare la slujbe. Actual destinele mănăstirii sunt coordonate de starețul "protosinghel Ionachie Trifa", un devotat al vieții monahale și bun gospodar.
Mănăstirea Turnu () [Corola-website/Science/302115_a_303444]
-
(n. 21 ianuarie 1821, Hodoni - d. 3 februarie 1907, Budapesta) a fost un avocat, profesor, ziarist, și om politic român din Banat, unul din membrii fondatori ai Academiei Române. Vincențiu a fost fiul lui Gheorghe Crâșmarul, țăran gospodar din Moșnița, care a murit pe când băiatul era încă mic. Bunicul său, Mitra Babeș, neavând copii, l-a adoptat și i-a dat numele său. Mitra Babeș era un cărturar cunoscut și avea legături cu Dimitrie Țichindeal. A avut gândul
Vincențiu Babeș () [Corola-website/Science/303554_a_304883]
-
este o disciplină tehnică având ca obiect interinfluența dintre om și apele din natură. Ea se ocupă cu studiul ansamblului de lucrări, măsuri și activități necesare pentru: Cuvântul gospodărire derivă din termenul slavon "gospodar" cu semnificația de "suveran". Voievozii țărilor române aveau titlul de "domn" care indica puterea voievodului și de "gospodar " (adesea întâlnit în cronicile din Europa centrală sub forma de "hospodar") care indica rolul de stăpân și cârmuitor al țării. În timp
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
care îndeplinește în prezent funcția de episcop-vicar al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. s-a născut în anul 1954, în satul Bogdănești din comuna Râșca (județul Suceava), aflat în apropierea Mănăstirii Slătioara, într-o familie numeroasă, de oameni gospodari, în care exista deja o bogată tradiție monahală. A primit la botez numele de Pavel Bârgăoanu, în cinstea Sfântului Apostol Pavel. Și-a petrecut copilăria în satul natal, în simplitate și cu dragoste față de cele sfinte. La începutul anilor 1970
Flavian Bârgăoanu () [Corola-website/Science/311693_a_313022]
-
un cleric ortodox de stil vechi din România, care îndeplinește în prezent funcția de episcop-vicar al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. s-a născut la 19 decembrie 1973, în orașul Fălticeni (județul Suceava) într-o familie de oameni gospodari, în care exista deja o bogată tradiție monahală. De remarcat este că și celălalt copil al familiei Nica, monahia Evloghia, este închinoviată în Mănăstirea Ortodoxă de Stil Vechi cu hramul Buna Vestire din satul Valea Roșie, Jud. Călărași. Urmează cursurile
Evloghie Nica () [Corola-website/Science/311694_a_313023]
-
de castani comestibili, iar pe traseu călcăm pe fosile de moluște marine, din vremuri când aceste locuri erau fund de mare. Coborând pe drumul țării, mai la vale, ne iese Tranișul în cale, un sat liniștit cu oameni harnici și gospodari, ca dealtfel majoritatea locuitorilor comunei. Legenda spune că satul a fost salvat de invazia tătarilor de o ciurdă de diboli, la vederea cărora caii tătarilor și tătarii s-au speriat și au luat-o de unde au venit. Din centrul satului
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 201, având codul de clasificare . Satul Bănești face parte din componența comunei Fântânele și se află situat la o distanță de 8 km de localitatea Verești. Satul, cu oameni gospodari, păstrează cu sfințenie credința și tradițiile străbune. Drumul ce unește localitatea cu satul Verești, trece prin centrul satului; drumul este presărat de o parte și de alta cu un aliniament de tei. Din centrul satului se desprinde un drum cândva
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
din 1994 fixa în Drepcăuți 1.195 de gospodării cu 2.945 de locuitori. Fondul locativ atunci constituia 54,1 mii mp. Acum și acestea țin de domeniul trecutului. Oricum, satul și astăzi se manifestă cu o cultură aleasă, oameni gospodari și cărturari, păstrându-și vechile și frumoasele tradiții populare.
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
înființat un răzeș, pe nume Câltea, care mereu ciocănea tare. Cică oamenii vorbeau între ei, uite, se aude ciocănitul lui Câltea”. Iată o posibilă versiune, îmbinarea de cuvinte a căreia, ar aparține denumirea satului. Ciocâlteni este un sat cu oameni gospodari și statornici, în venele cărora curge năvalnic sângele răzeșilor de odinioară, și care în goana veacurilor, au păstrat cu sfințenie dragostea față de glie și față de înaintași. Localitatea Ciocâlteni este des menționată la sfârșitul sec. XVIII, fiind înzestrată cu loturi întinse
Ciocîlteni, Orhei () [Corola-website/Science/305194_a_306523]
-
suflete. Actual satul Lucăceni este o localitate înconjurată de păduri, dealuri, stinci, de rezervația naturală "Lucăceni", ceea ce face un obiect important de odihă, de atragere a turiștilor. Venind în această fermecată localitate d-ră întotdeauna veți fi întîmpinați de băștinași, oameni gospodari, ospitalieri, care vă vor ghida spre locuri de neuitat, inclusiv și spre Lunca Prutului, de unde se deschide o priveliște de neuitat, pe de o parte spre rezervația naturală din Romînia, pe cealaltă stînci, dealuri, păduri și desigur multă multă natură
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
sau Ioan Șchiopu (1910? - 1992), a rămas in sat, căsătorindu-se în casa părintească, casa bunicilor paterni, loc la care domnul Bucur avea să revină cu fiecare ocazie. Deși greu încercați în viață, înaintașii lui Bucur Șchiopu au fost oameni gospodari, țărani înstăriți. Bucur Șchiopu a urmat clasele primare la Ungra (învățători Roșca și Popilean), apoi gimnaziul la Rupea, iar mai apoi Liceul Andrei Șaguna din Brașov. Studiile universitare le-a urmat la Universitatea din Cluj, unde a absolvit două facultăți
Bucur Șchiopu () [Corola-website/Science/313969_a_315298]
-
azi Biserica Bulgară). Perioada de glorie a hanului n-a durat prea mult. După 1785, dată până la care se numărase printre hanurile de frunte ale Bucureștilor, datorită deselor ocupații străine, cutremurelor și incendiilor, dar și nepăsării unor epitropi mai puțin gospodari Hanul Colței începe, încet-încet a se ruina, până când, la exact 100 de ani de la construirea sa este demolat. Biserica și spitalul au fost afectate de un incendiu în 1739 dar au fost refăcute. Cutremurul din 1802, dar și nepăsarea unor
Spitalul Clinic Colțea () [Corola-website/Science/314905_a_316234]
-
M-a liniștit și mi-a promis că va vorbi el cu ea. Și am plecat a doua zi dis de dimineață eu și Mișca acolo unde ne spusese Bunicul. Mergea greoi în urma mea călcând apăsat și ferm ca omul gospodar de la munte. Am trecut vadul prin apa rece de munte și am ajuns în locul spus de Bunicul. Am legat-o cu un ciot de lemn de lanțul lung în așa fel încât să nu se îndepărteze foarte mult de mine
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
formarea stilului său literar. După căsătoria din 1901, Mihail Sadoveanu a adoptat ceea ce Călinescu numea stilul de viață „patriarhal”. Călinescu menționează că Sadoveanu și-a educat personal pe cei mai mulți dintre copiii săi, folosing chiar și biciul. Un epicureist, scriitorul era gospodar, vânător înrăit, pescar și amator de șah. Colegul său, epigramistul Păstorel Teodoreanu, spunea despre el că este un om cu gusturi culinare rafinate, care ținea la bucătăria românească și vinul românesc. Stilul de viață era în strânsă legătură cu interesele
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
a doua putere economică din lume. Agricultura sovietică, care a fost exploatată pentru finanțarea industrializării, a continuat să fie subdezvoltată pe toată durata deceniului. Colectivizarea a trebuit sa facă față opoziției generalizate a chiaburilor, în fapt, cei mai harnici și gospodari oameni ai satelor, având ca rezultat o luptă înverșunată a multor țărani împotriva autorităților. În acest timp, Stalin a argumentat că fracționismul Partidului Comunist aflat la putere ar putea slăbi Uniunea Sovietică în fața inamicilor externi. Pe durata deceniului al patrulea
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
împrejurimi. Un membru al soliei lui Jerzy Krasinski relata că în 1636 "„acest sat [Scânteia] era mai de mult foarte mic și în el locuiau numai tâlhari, acum însă s-a mărit mult, s-au așezat în el mulți oameni gospodari și s-a clădit o biserică nouă, frumoasă de zid”". Menționarea într-un document intern din 1638, întărit de Vasile Lupu, printre martori a preoților Ștefan și Gorciul din Scânteie duce la concluzia că în Scânteia existau atunci două biserici
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
de veci o personalitate de vază, scriitorul Constantin Stamati-Ciurea, care vorba dînsului "nu a vînat glorie sau profit" din carțile sale, ci deșteptarea și iluminarea poporului. Satele de pe malurile Lopatnicului sunt localități mari, cu case arătoase și oameni harnici și gospodari, cu școli și instituții preșcolare și culturale. În unele localități au început să apară și să activeze organizații neguvernamentale de mediu (de exemplu organizația teritorială din Corjeuți a Mișcării Ecologiste din Moldova), care urmează să stimuleze participarea publicului la luarea
Râul Lopatnic () [Corola-website/Science/321449_a_322778]
-
de lemn, Ștefan cel Mare a construit între anii 1500 și 1502 o biserică de zid după cum atestă pisania în limba slavonă, amplasată la intrarea în biserică: ""Binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn (gospodar) al Țării Moldovenești, fiul lui Bogdan Voievod, cu Doamna sa Maria, fiica lui Radu Voievod și cu preaiubitul lor fiu Bogdan Voievod, au zidit casa (hramul) aceasta întru numele înălțării cinstitei și de viață dătătoare cruci; și s-a început
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
de lemn, Ștefan cel Mare a construit între anii 1500 și 1502 o biserică de zid după cum atestă pisania în limba slavona, amplasată la intrarea în biserică: „Binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn (gospodar) al Țării Moldovenești, fiul lui Bogdan Voievod, cu Doamna să Maria, fiica lui Radu Voievod și cu preaiubitul lor fiu Bogdan Voievod, au zidit casă (hramul) această intru numele înălțării cinstitei și de viață dătătoare cruci; și s-a început
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
același nume din județul Suceava, Bucovina, România. Satul Sucevița este o seculară așezare românească situată la poalele Obcinei Mari, la limita vestică a Depresiunii Rădăuți, a fost și este cunoscut în țară și nu numai datorită locuitorilor ei harnici și gospodari, dar și existenței aici a Mănăstirii Sucevița - ctitorie a Movileștilor. Prima mențiune documentară este legată tot de familia Movilă și de așezământul ridicat aici, și este din 6 august 1582. După cum spunea și cronicarul Miron Costin: „au murit Ieremia-Vodă în
Sucevița, Suceava () [Corola-website/Science/325052_a_326381]
-
a ales cu un handicap locomotor pe toată viața. Vasile Movileanu s-a născut într-o familie de țărani, al treilea fiu din cei 6 copii"(Galina, Mihai, Ion, Mărina, Veronica)" ai lui Ștefan și Maria Movileanu, oameni harnici și gospodari. Semion Movileanu, bunel de pe tată, avea capacități înclinate spre pictură. Fiind pădurar între anii 1932-1943 in pădurea de la Horodca, nu departe de s.Drăgușenii-Noi (Conojeni) Raionul Hîncești, își desena singur harta ocolului silvic, în care indica cele mai importante puncte
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]
-
socială din județul Bistrița-Năsăud și Direcția Economică din cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. Alexandru Pugna s-a născut în Căianu Mic, la poalele Țibleșului, județul Bistrița-Năsăud, într-o zi de 14 noiembrie a anului 1961. Mama Ludovica - casnică, iar tătăl Ioan - țăran gospodar, au întemeiat o familie de cinci copii, trei fete și doi băieți, Sandu, cum îi spun cei apropiați, fiind fratele cel mare. În vremuri grele, după cum recunoaște însuși artistul, banii în casă îi aducea tatăl, cu sudoare și greutăți, iar
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
Iulius Podlipny, Giorgio Bărbieri, Tiberiu Bottlik, Aurel Ciupe și Eremia Profeta, care erau un fel de rătăcitori între Ardeal, București și Banat. În această perioadă plină de evenimente tulburătoare, Banatul a reprezentat o soluție ultimativa, un ținut populat cu oameni gospodari într-un ținut pitoresc, multi dintre ei fiind de origine germană, origine ce era considerată ca fiind o pavăza în fața armatelor de ocupație. Ei au considerat Banatul o oază de liniște unde artă putea înflori. Artiștii au ales ca bază
Grupul de la Bocșa Montană () [Corola-website/Science/334080_a_335409]
-
(n. 19 ianuarie 1910, Șimleu Silvaniei, județul Sălaj - d. 12 decembrie 1980, Sibiu) a fost un publicist, om de cultură și tipograf român. s-a născut la 19 ianuarie 1910 în Șimleul Silvaniei, raionul Șimleu, regiunea Crișana, din părinți gospodari, de clasă mijlocie care au crescut opt copii, patru băieți și patru fete. La vârsta de 13 ani a rămas orfan de mamă. Studiile elementare și gimnaziale le-a urmat în Șimleu Silvaniei. S-a înscris la liceu în aceeași
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]