609 matches
-
te faci? nu l-a slăbit Pâcu. Nu te teme matale! Am eu grijă să umplu bine bine soba cu lemne, ca să țină până mă întorc eu - și-a întărit Mitruță spusa, roșindu-se până în vârful urechilor. Brava,băiete! Așa gospodar zic și eu - l-a aprobat în cele din urmă Pâcu, dar tot cu un aer de zeflemea. Dacă tot o venit vorba de cocoși, ia spune, moș Dumitre: matale mai ai pe acasă cocoși din cei care cântă la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
au lăsat nimic pe fundul străchinilor sau al ulcelelor cu vin fiert. Până la urmă, Pâcu a luat ulcica golită și a întors-o cu gura în jos, comentând: Ce-i cu seceta și cu sărăcia asta, Costache? Noi suntem oameni gospodari ori niște dârvari? Adă aici vin fierbinte, că altfel nu iese gerul din noi nici până la primăvară. Tu mai ai o scăpare, Pâcule. Aprinzi luleaua și pufa-pufa te încălzești. Noi, însă, ioc. Numai să te prind eu că ne tămâiezi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
am eu cu Iordache? a răspuns Mitruță, vizibil deranjat de întrebare. De ce n-ar merge el la cărăușie în locul tău? a insistat Pâcu. Nici nu m-am gândit la asta, dar nici nu are cu ce merge. Ce, aista-i gospodar? Are o pereche de boi amărâți și un car care s-ar rupe în bucățele numai cu câțiva saci, nu cum încărcăm noi. Lasă. Nu-i duce tu grija. Se descurcă el. Oare? Matale chiar crezi că moș Dumitru l-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
data asta eu ți-s nașul, da’ să nu ți-l faci de râs pe ăsta adevărat! Îl privi pe Vasile a’ lui Tofan: - Dacă mă vindec nașule, o să-ți păzesc și matale grădina. Durerea- l făcu să închidă ochii. Gospodarul musafir îl prinse bine-n brațe, după care el simți un zvâcnet ascuțit în tot corpul. Nașul îi trăsese mâna, făcând ce trebuia pentru a-i pune oasele la loc dar, pare-se nu reușise. Cuprins de groază din cauza durerii
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
toți consătenii lui aveau cai, și în timpul iernii, când nu aveau prea mult de lucru la câmp sau în grădină, făceau cărăușie până la Prut, adunând de prin sate sumane pe care le băteau în pive, după care le aduceau înapoi gospodarilor. Din față, stârnind colbul drumului uscat, apăru o căruță. Era bădia Niculae, vecinul de peste drum. Văzându-l, uită toate gândurile despre apariția lui triumfală, în postura de învățător, în sat. Își aminti: cu ani în urmă, după ce sărea gardul în
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
așa de bun venit lui Tudorel. Să creascî odată cu el... N-a fi rău să găsesc și un butaș-doi de vie, pe care sâ-i pun În spatele casîi... A mânca și băietu’ un struguri de poamă... „Vezi tu ce Înseamnă țăranul gospodar? N-a lăsa locul gol, ferita Sfântului. Și unde mai pui că pomul și vița vor crește odată cu băiatul!” - a apreciat gândul de veghe. „În multe locuri din țară a sădi un pom când ți se naște un copil este
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de „numa-numa”. ― Gustați din „jin-ars-ul” acesta, primit de la un ardelean pe care l-am operat. Când a venit să-mi aducă „glaja” cu pălincă, mi-a spus că s a „măritat” la Iași... „Nu te-ai Însurat, ca orice bărbat gospodar?” - l-am Întrebat eu. „Apoi așa se zice la noi când bărbatul se Însoară și se mută În satul nevestei”. ―Adică ai primit fără să plătești? Cum vine treaba asta? - a Întrebat tata Toader. ― Nu-i greu de explicat, tată
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nu ne-am Înghesui, da’ la masă bogată Îi musai să dăm ascultare gazdei - a răspuns tata Toader, apucându-se să mănânce din tochitura atunci „sculată de pe cuptor”, cum a prezentat-o soția lui Petrică. ― Asta-i drept, dar omul gospodar mai pune mâna și pe ulcica ceea cu vinișor, că altfel treaba i făcută doar pe jumătate - a apreciat Petrică. ― Apoi tocmai despre asta am să vă povistesc eu În astă sară. Despre o gură și un gâtlej care nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mai petrecut în satul nostru cu oameni cumsecade și cu teamă de Dumnezeu. Aceasta e prima poveste adevărată pe care o știu de la tata, cam de multă vreme... Mult după aceea, unul din renumiții și vrednicii fii ai lui Gritas, gospodar și el cu bună stare (moștenire cu blestem) urmărea îmbogățirea tot la întunericul nopții... Se numea Nitas, om chipeș, atletic, agil, harnic mai ales pe timp de noapte - pășea și el pe urmele vrednicului său tată?, dar nu la fel
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cam râdea a batjocură la adresa vredniciei lui, când mai ușor iar fi venit să meargă de două ori cu câte două cofe și să-și facă necesarul de apă. El poate voia să demonstreze că procedează nu ca toți oamenii gospodari, ci ca un original ce era și pentru aceasta stârnea râsul celor ce-l vedeau... Cu timpul domnul Tachi dorește să se implice ceva mai mult în viața satului de gospodari. Cum satul Priponeștii de Sus era plasat pe fundul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Încerca el Toader Strîmbu să ridice glasul, dar oamenii nu-l luau în seamă când era vorba de o treabă așa de însemnată. El și Trifon erau buni la sfadă, unde trebuie numai gură și obrăznicie. Acum trebuiau oameni așezați, gospodari și cuminți, care știu să cântărească și să judece înțelept. Dacă popa Nicodim ar fi fost mai tânăr și mai sprinten, el ar fi fost chemat să facă dreptate, sau și mai bun învățătorul Dragoș, dacă nu I-ar fi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și Tica, așa cum îi numește, nu fără regret și vinovăție, fiica cea mică. După un prim și, de altfel, unic eșec amoros, Mària Sucutărdean se căsătorește cu Agustin Vălean, pretendentul ei ursuz și fără umor, însă de încredere și bun gospodar. Elanul Màriei de a-și gestiona căminul după regulile unui bun gust sumar este bulversat sistematic de dificultățile de comunicare dintre cei doi soți, idealismul ei, deși rudimentar și ușor de întreținut, fiind respins tot mai evident de bărbatul ce
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
tocmai se întorcea cu apa și l-a auzit, dar i-a zâmbit slugarnic... M-a invitat la masa lui și mi-a descris cu gesturi largi și lux de amănunte ce minunății gătise el în seara aceea... Un bărbat gospodar? Ciupiți-mă, să-mi dau seama dacă e real sau doar visez. Mă simțeam de parcă îmi pusese Dumnezeu mâna-n cap... Din când în când se întrerupea din povestit și cerea confirmarea colegilor, așezați la câteva mese distanță, iar aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
are, nici pe departe, semnificația pe care și-ar fi dorit-o agentul, adică aceea că, din acel moment, el, Moromete, nu va mai avea căruță În gospodărie, va sărăci și mai mult și Își va pierde prestigiul de om gospodar. Aceste semnificații sunt departe de el. În jocul său, semnele căpătă o semnificație mult mai profundă, constituind un prilej de meditație asupra capacităților fizice limitate ale omului. Asta rezultă din Întrebarea adresată Însoțitorului care “apucase oiștea căruții și se opintea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
155). 54 * Ecspozițiea Națională Ecspozițiea Națională a județului Tutova, pe 1912, a apărut ocazional, numărul 1 la 1 septembrie 1912. În cele câteva numere s‐au publicat materiale despre expoziția de vite (cu fotografii ale animalelor și grajdurilor unor săteni gospodari), despre expoziția agricolă din Bârlad, concursur i la „alergări de cai”, premii înmânate pentru industria casnică (pentru creșterea gândacilor de mătase și derivate; pentru covoare, pentru costume naționale, țesături de lână și de bumbac, pentru țesături de in și cânepă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la tipografia noastră", iar în ziarul „Progresul" din 25 decembrie 1883: „La tipografia Cațafany de vânzare asortiment din figuri, răvașe de plăcintă, calendare de birou. Unul din facsimile, de la 1884, se dădea și în lucrarea citată („Tipografiile...p.63"). * Calendarul gospodarilor săteni Calendarul gospodarilor săteni pe anul 1904, realizat de S.T. Chirileanu de la Zorleni, la tipografia Cațafany. Calendarul gospodarilor săteni, 1904 1905, numit după aceea „Calendarul săteanului", e scos de frații S.T. și G.T. Kirileanu (Acesta de la anul II înainte), N.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
iar în ziarul „Progresul" din 25 decembrie 1883: „La tipografia Cațafany de vânzare asortiment din figuri, răvașe de plăcintă, calendare de birou. Unul din facsimile, de la 1884, se dădea și în lucrarea citată („Tipografiile...p.63"). * Calendarul gospodarilor săteni Calendarul gospodarilor săteni pe anul 1904, realizat de S.T. Chirileanu de la Zorleni, la tipografia Cațafany. Calendarul gospodarilor săteni, 1904 1905, numit după aceea „Calendarul săteanului", e scos de frații S.T. și G.T. Kirileanu (Acesta de la anul II înainte), N. Stoleru, învățător, M.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
figuri, răvașe de plăcintă, calendare de birou. Unul din facsimile, de la 1884, se dădea și în lucrarea citată („Tipografiile...p.63"). * Calendarul gospodarilor săteni Calendarul gospodarilor săteni pe anul 1904, realizat de S.T. Chirileanu de la Zorleni, la tipografia Cațafany. Calendarul gospodarilor săteni, 1904 1905, numit după aceea „Calendarul săteanului", e scos de frații S.T. și G.T. Kirileanu (Acesta de la anul II înainte), N. Stoleru, învățător, M. Lupescu, directorul orfelinatului, amândoi din Zorleni Tutova și P.Gheorgheasa, învățător la Broșteni-Suceava. Anul I
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Rezervă ...............285 Calendarul pe anii 1911 / 1914 a periodicului Ion Creangă........................................ .............................286 Calendarul sportiv al Regiunii Bârlad.................286 Calendarul Portativul..................................... ....287 Calendarul financiar 1916 .................................287 Calendarul Tutovei ............................................291 Calendarul Tutova pe anul 1888 ........................292 Calendar de birou, 1883 ....................................292 Calendarul gospodarilor săteni...........................293 Calendar de buzunar pe 1906............................294 Calendar de perete pe 1884... ............................294 Calendarul nostru pe 1918 ................................294 Cartea vremii ............................................... ......297 Cireșarii ............................................... .............298 Coordonate bârlădene...................................... ..299 Cronica Moldovei ............................................... 301 Crucea......................................... ......................302 Curierul sănătății, 1912.....................................303 Doina ............................................... .................303 Documente răzășești
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o întrebare frisonantă bântuie colocviile informale, la bodegă sau la telefon, ale scriitorilor: "Pe cine votăm?" Pentru azi, pentru șefia filialei care reunește scriitorii din Iași, Suceava, Botoșani și Neamț, va trebui să alegem, în opinia mea, un om decent, gospodar, serios, capabil să ne apere și să ne reprezinte eficient interesele. Un om care a făcut proba calităților sale manageriale și care este capabil să țină în echilibru găștile literare și să discearnă grâul de neghină, care să stăvilească impostura
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în rădăcinile culturale ale termenului de țăran (în toate articulațiile sale) ne va arăta că e vorba de oameni rudimentari, needucați, primitivi și necivilizați. Realitatea însă este că astfel erau țăranii fără pământ, legați de glie, fără resurse, în timp ce țăranii gospodari, muncitori, curați, cu frică de Dumnezeu, cu înzestrări artistice native, necizelate, dar în plin echilibru al proporțiilor și cu bun gust, erau cu totul altfel, nemeritând eticheta blasfematoare de azi. Dar unde sunt azi acești țărani? Chiar și în zonele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
tabelul de mai jos). Tabel 5.5 Autoportret trăsături pozitive și negative ale locuitorilor celor două comunități rurale Tălmăcel Spuneți ce vă place la oamenii din satul dumneavoastră? Spuneți ce nu vă place la oamenii din satul dumneavoastră? 1. Harnici, gospodari 54,9 % 1. Bârfitori 21,3 % 2. Credincioși 13,8 % 2. Invidioși 18 % 3. Buni, cumsecade, înțelegători 9.3 % 3. Răi, dușmănoși 14,9 % 4. Cinstiți 8,6 % 4. Egoiști, zgârciți, avari, lacomi 9,3 % 5. Săritori, oameni de ajutor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Omenoși, primitori 3,3 % 8. Mândri, încrezuți 2,6 % 9. Respectă tradițiile 1,9 % 9. Leneși 2,2 % Ludoș Spuneți ce vă place la oamenii din satul dumneavoastră? Spuneți ce nu vă place la oamenii din satul dumneavoastră? 1. Harnici, gospodari 41,8 % 1. Egoiști, zgârciți, avari, lacomi 17 % 2. Buni, cumsecade, înțelegători 9,7 % 2. Bârfitori 15,7 % 3. Săritori, oameni de ajutor 7,9 % 3. Răi, dușmănoși 11,6 % 4. Cinstiți 7,8 % 4. Consumul de alcool 8,5
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se referă la defecte ale românilor. Se poate remarca similitudinea cu lista de răspunsuri rezultată la o întrebare asemănătoare, dar la nivel național (subcapitolul 4.4) Tabel 5.6 Reprezentări, stereotipuri despre români Prima alegere A doua alegere 1. Harnici, gospodari 20,7 % 1. Harnici, gospodari 7,2 % 2. Buni, cumsecade 17,0 % 2. Cinstiți 2,4 % 3. Hoți, ticăloși, parșivi 5,3 % 3. Buni, cumsecade 2,0 % 4. Răi, dușmănoși 5,1 % 4. Deștepți, inteligenți 1,2 % 5. Necăjiți, amărâți
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
românilor. Se poate remarca similitudinea cu lista de răspunsuri rezultată la o întrebare asemănătoare, dar la nivel național (subcapitolul 4.4) Tabel 5.6 Reprezentări, stereotipuri despre români Prima alegere A doua alegere 1. Harnici, gospodari 20,7 % 1. Harnici, gospodari 7,2 % 2. Buni, cumsecade 17,0 % 2. Cinstiți 2,4 % 3. Hoți, ticăloși, parșivi 5,3 % 3. Buni, cumsecade 2,0 % 4. Răi, dușmănoși 5,1 % 4. Deștepți, inteligenți 1,2 % 5. Necăjiți, amărâți 4,5 % 4. Egoiști, avari
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]