1,664 matches
-
kormușkăi”. Am caracterizat sumar, cu destulă bunăvoință și înțelegere pentru limitele omului, doar „elita” comunistă, figurile ei emblematice și de prim-plan. Nu e greu de imaginat ce se întâmplă în eșaloanele de jos ale partidului, acolo unde fojgăiesc „ucenicii”, gospodinele, lăcătușii și șoferii comuniști, aceștia din urmă școlarizați - în cazurile fericite - la seral sau la fără frecvență. Și, ca să închei descrierea „obiectului cercetat”, mai adaug că această faună cenușie, care are grave probleme în a se autodefini în termeni coerenți
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
1, 2; Sultana Craia, Reflecție și sensibilitate, LCF, 1984, 27; Daniel Dimitriu, „Singurătatea spectacolului”, CL, 1985, 6; Nicolae Manolescu, Doi poeți, RL, 1987, 43; Daniel Dimitriu, „Bolta glisantă”, „Înstrăinatul solstițiu”, CL, 1987, 11; Ulici, Lit. rom., I, 220-222; Daniel Dimitriu, Gospodine și muze cu fața la zid, ALA, 1997, 355; Dicț. scriit. rom., III, 447- 449; Popa, Ist. lit., 572; Vasile, Poezia, 194-196. G.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
băieți Își vindea copilul unei alte femei cu copii voinici și sănătoși. Scenariul acestui schimb se petrecea astfel: femeia care se apropia de fereastră strigând-o pe gazdă (care nu ieșea din casă), Îi dă acesteia o sumă de bani. Gospodina ia banii și Îi dă copilul tot pe fereastră. Cumpărătoarea, schimbând numele copilului, nu-i mai pune unul pe care l-a avut alt copil al părinților fără noroc, ci Îi pune pruncului un nume de fiare sălbatice (pentru a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
orizonturi purificatoare. Cu cîteva rînduri mai jos, „mesajul” poetic apare de altfel explicit: „Aș fi vrut să smulg inima mea ca pe o lămîie din coșurile cu fructe, s-o arunc ca pe o promisiune de aur (s.n.) În poala gospodinei nevoiașe, să răspund acelui - Pe cine căutați? recunoscut În vocea tremurată”... Întreg textul, Închis cu un pasaj ce reia fraza de Început, se structurează În funcție de aceste două mari teme, În secvențe izomorfe, ce se Înscriu pe axa reprezentărilor negative (În
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pare-se, mai bine gospodărite. Poate că sătenii să fi făcut deosebire între ei, dar noi n-am simțit nicio undă ironică sau invidioasă în scurta ședere acolo. Singura cunoștință „recomandată” era mama Vasâlca Paraschiv, o rudă a lui Theo, gospodină vrednică și cinstită, cu o casă mică albăstruie, așezată într-o ruptură de deal. Ne-a omenit, apoi am căutat împreună o gazdă, pe-aproape de ea, căci o găseam de mare sprijin. N-aveam nici de unele. Poate, nici griji
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
prazul, vinetele și nu în ultimul rând morcovii, țelina, leușteanul, sfecla roșie și ardeii de toate felurile. în trecut, se mai cultiva pentru hrana oamenilor hrișca și meiul, iar prin grădini pe suprafețe mai mici cânepa și inul din care gospodinele lucrau în timpul iernii diferite țesături necesare gospodăriei țărănești. S-a cultivat și în trecut, dar și în zilele noastre secara . Din vechime, în comuna noastră s-au cultivat și pomii fructiferi. Referitor la acest lucru am putea arăta că satului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
demonetizate sunt așezate ca păretari în bucătărie sau chiar în camera de zi. Uneori sunt stricate, posesorii lor nedându-și seama de valoarea lor etnografică și sunt înlocuite cu altele „la modă străine ca motiv și colorit. Mai sunt puține gospodine care în zilele noastre să se mai ocupe cu țesutul acestor bunuri casnice. în Vatra doar la 4-5 gospodării se mai practică această activitate casnică. Cânepă și in nu se mai cultivă în comună decât întâmplător și chiar deloc. Lâna
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pânză care se țesea era renumita pânză „de borangic țesută și cu fire de mătase naturală obținută de la viermii de mătase. Pânza se realiza în războiul de țesut (stative) spre sfârșitul iernii și începutul primăverii. Pânza obținută era înălbită de către gospodine trecând prin mai multe faze: înmuierea, zolirea în stiubei cu apă clocotită și cenușă, ghilirea la soare și , în final clătirea la o treucă de la șipotul din sat sau la o fântână cu apă curată. Din această pânză albă erau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la soare și , în final clătirea la o treucă de la șipotul din sat sau la o fântână cu apă curată. Din această pânză albă erau confecționate cămășile, izmenele, fețele de pernă, ștergarele, fețele de masă și alte lucruri mărunte de către gospodinele care le croiau și le coseau în casă cu o pricepere și o fantezie de invidiat. Tot în casă se țeseau lăicerele, păritarele, chingile, brâiele, traistele și sacii care, toate, intrau în alcătuirea zestrei fetei de măritat. Tot ca zestre
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
era oficiată la primărie și începeau pregătirile de nuntă, tinerii rămânând fiecare la casa părinților săi. Nunta în vechime, avea loc întotdeauna numai dumineca și se pregătea la casa mirelui. Socrii cei mari trebuiau să găsească în sat o femeie gospodină care să îndeplinească rolul de bucătăreasă. Tot în perioada premergătoare nunții, părinții băiatului și ai fetei trebuiau să se ducă și să prindă nunii mari, adică viitori nași ai celor doi tineri, care să le dea sfaturi bune și folositoare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Voalul era așezat apoi de către nună la o viitoare mireasă, iar floarea mirelui la un viitor mire și aceștia dansau împreună. La dezgătitul miresei se dădeau cadouri din partea nașilor, a socrilor și a rudelor mai apropiate, atât miresei ca viitoare gospodină, cât și mirelui ca viitor gospodar. în general, la nunta tradițională participa mai tot satul și nunta era un fel de petrecere cu muzică, mâncare și băutură dată în cinstea tinerilor căsătoriți. Părinții mirelui donau acestuia o pereche de boi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se organiza horă pe mehedeanul din centru satului, iar seara bal în Căminul cultural. Acum tineretul se distrează la discotecă . O altă sărbătoare este la 9 martie când se sărbătoresc Sfinții 40 de mucenici din Sevastia. în preziua acestei sărbători, gospodinele din Hudești pregătesc aluatul din care vor împleti mucenicii(sfinții) care arată ca numărul 8. Aceștia sunt dați și copți în cuptor. După ce sunt scoși din cuptor, sunt unși cu miere de albine și presărați cu nucă măcinată. Se zice
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Fasolă Dumitru, cântărețul Nazare Ionel-Cristian, Ilaș Teodor, Corlăteanu Dumitru, Bostan S. Dumitru și lista ar putea continua cu toți flăcăii satului. Cu răbdare și cu rugăciuni au trecut și unele momente mai grele din viața de zi cu zi. Și gospodinele din sat au ajutat la construcția noii biserici chiar dacă n-au lucrat, dar au venit cu mâncare și cu băutură la oamenii care lucrau. Se cuvine să evidențiem pe: Macovei Viorica, Bostan D. Elena, Afloarei Eugenia, Fasolă Gh. Maricica, Atitienei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pălărie). Se așază pe scaun mirele, nașul îi ia floarea din piept, o pune unui flăcău, iar mirelui îi pune pe cap o pălărie. Mireasa aruncă “buchetul miresei” peste cap, iar fata care îl prinde, urmează să se căsătorească. Sârba gospodinei: După dezgătire, fosta mireasă conduce o sârbă de data aceasta cu batic pe cap. La sârbă se prind și noii miri, și nuntașii. Este ultimul dans cu care se încheie nunta. (Cavalerii de onoare sunt fiii autoarei - Radu și Gelu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nască. Gospodarul cel rău tocmai plecase cu 12 căruțe la moară, iar femeile trebăluiau de zor. Iosif i-a spus Crăciunesei: - Lasă-ne, femeie bună, să rămânem la dumneata, că Maria-i ostenită de drum și trebuie să nască... Atunci gospodina i-a răspuns : - Bucuroasă v-aș lăsa, dar am bărbat rău și amarnic. Uită-te la fetele mele ce tare-s bătute. D-apoi eu? Privește ce vânătăi am pe trup! Fecioara Maria a privit-o cu milă, văzând-o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Și plugarii cer mâncare Boii ne cer parale. Boii de la roate I-am furat azi-noapte Boii din prigol I-am scos din ocol. Ia mai roata măi, hăăi, hăăi! Plugușorul satiric Frunză verde de mărar Bună seara gospodari. Gospodari și gospodine Și voi domnișoare fine. De dormiți, de nu dormiți Vă rugăm să vă treziți. Dați urechea la fereastră Și-ascultați urarea noastră. Noi plugari din Câmpulung Am pus șase boi la plug, Că de când s-a înserat Noi cu plugul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
coace în Ajunul Crăciunului, apoi se așază pe o masă pe care s-a așezat fân și se acoperă cu un colț al feței de masă. Pâinea, ce simbolizează trupul Mântuitorului Iisus, se ține acolo până în dimineața Anului Nou, când gospodina casei face semnul crucii și taie păinea în patru. Primul sfert este dăruit copiilor urători, împreună cu o cană cu lapte îndulcit cu miere. Al doilea sfert îl vor primi animalele din gospodărie, iar jumătatea rămasă va fi consumată de cei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
apreciere a vredniciei lor. Adunau semințe, pregăteau răsaduri primăvara timpuriu, făceau schimburi de soiuri cu suratele lor pentru a da acestei oaze de frumusețe o înfățișare cât mai plăcută și mai atractivă. Când seara târziu se întorceau de la muncile câmpului, gospodinele și tinerele fete mai găseau puterea să ude florile însetate, ofilite de arșița soarelui, să smulgă buruienele ce le sufocau, să le dezmierde cu vorbe duioase, bucurându-se de coloritul și parfumul lor. ...Dar jocurile întâmplării și ale sorții mi-
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Ne feream de năpârcile care se târau pe sub covorul de frunze. Traversam poienițe pe unde susurau izvoare de munte la care ne opream pentru a ne potoli setea. Ceva mai la vale, în satele noastre, șipotele creșteau râuri în care gospodinele spălau și clăteau ii și ițari. Întârziam din drum, întinzându-ne în luminiș ca să ne hodinim. Lăsam soarele amiezii să se joace pe fețele noastre, mângâindu-ne cu razele lui. Brusc, simțeam tensiunea aerului tăiat de șuieratul săgeții slobozite din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Comuna Epureni este o comună înconjurată de păduri și șesuri, la 20 km de Bârlad. În această comună se respectă cu strictețe tradițiile marilor sărbatori. De Ignat (21 decembrie) se taie porcul, iar gospodinele fac pomana porcului șii servesc pe vecini și cei care a au ajutat la tăierea porcului. Mâncarurile tradiționale de Crăciun sunt toba, lebărbuști, cârnați afumați, șuncă, turtă de șighir, toate astea trebuind terminate pană pe 23 decembrie. Pe 24 decembrie
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Ticu Andra () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2056]
-
și așa ați ajuns. E bucuros de oaspeți că de când i s-a prăpădit soția stă singur numai cu lucrurile pe care le-a adunat o viață întreagă să facă un muzeu al satului” . „ în ograda largă, apăsată de lipsa gospodinei plecată printre umbre, găsim un bătrân cu barba frumoasă, aproape albă cu ochii scormonitori și într-o cămașă subțire cu mânicile suflecate , pentru treburile casei.” Ușa clădirii fiind deschisă, vizitatorul pășea în pridvor citind afișul „scris pe un cartonaș alb
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
care le-a adunat o viață întreagă să facă un muzeu al satului. îl arată copiilor de școală și oricui îi trece pragul. Are atîtea acolo, căci nici n-o să vă vină să credeți... “ în ograda largă, apăsată de absența gospodinei, plecată printre umbre, găsim un bătrîn cu barbă frumosă, aproape albă, cu ochi scormonitori și doar într-o cămșă subțire, cu mînecile suflecate pentru treburile casei. Capriciosul început de aprilie face să fie încă destul de frig, dar gospodarul nu pare
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de datele empirice, structura factorială fiind prezentată în Figura 4.2. Prima dimensiune, tradiționalism în gospodărie indică atitudinile individuale fată de relațiile de gen din sfera privată. Indicatorul arată preferința pentru rolul tradițional al femeii în cadrul gospodăriei, în calitate de mamă și gospodină, fiind construit din răspunsul la întrebările: * O mamă care lucrează poate să fie la fel de grijulie față de copiii ei ca și una care nu lucrează * Un copil preșcolar va suferi dacă mama sa are serviciu * A avea o slujbă este un
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
preparate pe bază de hormoni (mai ales prostranglandine), fie prin metode chimice sau mecanice. Dintre metodele mecanice, cea mai modernă în România este cea prin vacuum, extrăgându-se pur și simplu conținutul uterului, care este aspirat cam cum aspiră o gospodină gunoiul din casă.... În Occident există chiar și mici dispozitive pentru avort la domiciliu, numite dispozitive pentru protejarea lunii de miere. De ce? Pentru că multe femei din Occident nu doresc să rămână însărcinate chiar în luna de miere, dar vor să
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
le regăsim și la alți reprezentanți ai perioadei creștinismului primar. Majoritatea Sfinților Părinți fac referire în lucrările lor la educația fetelor. Pentru acestea este propusă o educație mai aspră, bazată pe vocație, în conformitate cu rostul lor (acela de a fi bune gospodine și a-i crește pe copii). Dacă sunt astfel crescute, ne arată Sfântul Ioan Gură de Aur, se mântuiesc nu numai ele, ci și bărbații și copiii...căci dacă rădăcina e bună sunt bune și semințele” Despre gloria deșartă și
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]