2,083 matches
-
durerii De nu v-ar da Domnul somnul tăcerii Zadarnic priveghează când păzește Fiii moștenirea Domnului iată Și rodul pământului drept răsplată Ca săgeata în mâna celui viteaz Fericit cel cu casa plină de prunci Nu se va rușina va grăi atunci Cu vrăjmașii săi în poartă la necaz PSALMUL 127 Fericiți toți cei ce se tem de Domnul Care umblă în căile Lui sfinte Rodul muncii vei mânca ia aminte Bucuria vieții nu ne-o dă somnul Femeia ta o
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
succesive a credințelor în sacralitatea unui animal protector al comunității, teorie puternic argumentată prin rolul pe care unele animale din basme îl au în evoluția narațiunii: Atunci calul cu soarele-n pept și cu luna-n spate începu să-i grăiască: - Stăpâne, așa viteaz îmi trebuia mie. Află că și eu sunt în stare, dar căpăstru ca al meu nu mai e nicăierea, că e vrăjit nevoie-mare: când îl scuturi de trei ori, și se face orice ți-e voia. Încalică
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
dovedesc tuturor că în ceasul mucenici �ei, prea vitejii martiri ai lui Iisus Hristos sunt ca și dezbrăcați de trup, sau, mai bine spus, Domnul Iisus Hristos însuși este de față și vorbește cu ai săi". Tot în acest sens grăiește și scrisoarea martirilor din Lyon, care subliniază faptul că însuși Domnul Iisus Hristos oferă, în mod vădit și evident, celor mai slabi dintre nevoitori, o putere supranaturală. "Noi toți, zice epistola, temându-ne ca Blandina nu va putea avea curajul
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
Cât despre pocăință, tetrarhul îi spuse profetului că aceasta era pentru cei care doreau sau aveau nevoie de iertare, pentru sclavi, pentru proscriși pentru condamnați și pentru învinși. Răspunsul lui Ioan îl bulversase și enervase în același timp. ,,Bine ai grăit Irod despre pocăință, căci suntem sclavi ai păcatului, pururea fiind învinși de cel rău”, îi spuse Ioan pe un ton consolator. ,,Iar altă cale decât cea a pocăinței însă nu cunosc. Dacă vei dori să ți-o arăt o voi
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
Constantinopol anul 381), care, împotriva ereziei susținută de Macedonius, a formulat articolul de credință: Credem și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață făcătorul, care din Tatăl purcede, cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și mărit, care a grăit prin prooroci". Ereziile pnevmatologice din această perioadă n-au pus la îndoială persoana însăși a Duhului Sfânt, dar au negat divinitatea acesteia și consubstanțialitatea ei cu Dumnezeu-Tatăl. Doctrina catolică despre purcederea Duhului Sfânt "de la Tatăl și de la Fiul"("Filioque"), cu toate că
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
la Cincizecime, odată cu întemeierea Bisericii, ia ființă și împărăția, cu toate că ea va continua să rămână o realitate tainică până la sfârșitul istoriei, a fost confirmat de Însuși Domnul nostru Iisus Hristos, Care, chiar înainte de Schimbarea Sa la față, a spus: "Adevărat grăiesc vouă că sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, până ce nu vor vedea Împărația lui Dumnezeu, venind întru putere"(Marcu 9, 1). Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre Sfantul Duh in Biserica... / Stelian Gomboș : Confluențe
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
pe înălțimea înțelegerii în contemplații duhovnicești, după părăsirea relației minții cu cele sensibile, se învrednicește să devină, prin înțelegere, văzător al focului și ascultător al Cuvântului dumnezeiesc, aflător în ființa lucrurilor create (în tufiș), adică al Cuvantului dumnezeiesc, care ne grăiește din lucruri, iar mai pe urmă va străluci din rugul Sfintei Fecioare". Deci, ca o concluzie, voi susține că Ortodoxia are cea mai înaltă și cuprinzătoare viziune a frumuseții: frumosul artistic, de pildă, îl ajută atât pe autor, cât și
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
mele, apoi aveți să primiți mare rău și urgie a domniei mele". Uneorii slujbașii vămii rucărene au fost folosiți ca soli ai domniei. Astfel Vlad Țepeș se adresa vameșilor de la Rucăr astfel:"scrie domnia mea vameșilor din Rucăr și vă grăiește domnia mea: În ceasul în care veți vedea această poruncă a domniei mele, în același ceas, unul din voi să plece la Brașov și să dea de știre brașovenilor pentru vestea ce mi-a venit de la lucrul turcilor, ca să știe
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
viețile lui îngălbenite pe hârtiile timpului. -Timpul nu mai există om. L-am zidit într-o clepsidră să curgă mereu în același sens. -Carnea încearcă tinerețea. Tu ești doar un ucigaș de timp. Un prădător de negru. -Este adevărat ceea ce grăiești om. Dar spune-mi de unde vii? Și de ce ai ales să te întorci de fiecare dată om? -Vin dintotdeauna. Și nu am ales să îmbrac veșmântul uman. Am fost dorit a fi om. -În detaliu pentru o culoare simplă om
ÎNFLORESC GLAS CULORILOR de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367157_a_368486]
-
Lui - realizare deopotrivă a voinței și a „mâinilor” Lui de „olar”) este accesibil senzorial. Sau: Se Dumnezeu întoarce cu fața de la lume. Dumnezeu nu trimite răspunsuri exprese. El operează numai prin revelații ( Gîndul meu, biet, nu Te află / Și-mi grăiești numai în vise...). Care înseamnă iluminare. Și... puținii percep lumina, mulții - nu. Incompatibilitatea dintre întrebare și răspuns de aici provine. Și nu știe a răspunde // Și nu știe a răspunde... Punctele de suspensie comunică, și ele, foarte mult. Știința umană
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
SI PROFAN IN TARA SFANTA Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului - COMENTARIU - În desăvârșirea sa supremă, dintotdeauna omul, a avut nevoie de credință și rugăciune. Ruga a noastră gândită, este grăită cu ajutorul limbii, iar aceasta la rândul ei, este îndemnată de inimă . Din inima noastră pleacă tot ceea ce gândim, tot la ceea ce noi suntem părtași. Din inima noastră, pleacă marea iubire, pleacă binele și răul, dorințele noastre repetate la infinit, pleacă
SACRU SI PROFAN IN TARA SFANTA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367173_a_368502]
-
Ierusalimului. [28] El nu este un oraș oarecare, ci guverenează centrul gândirii a trei mari religii ale lumii. Vechile hărți au reprezentat lumea cu Ierusalimul ca centru și cu Europa, Asia și Africa drept raze, potrivit cuvintelor proorocului Iezechiel: „Așa grăiește Domnul Dumnezeu: Acesta este Ierusalimul pe care Eu l-am pus în mijlocul neamurilor și al țărilor dimprejur.” [29] În revelația scripturistică, Ierusalimul apare drept Cetatea lui Dumnezeu. El Însuși zice, prin glasul proorocului Isaia: „Iată, întemeiez Ierusalimul pentru bucuria Mea
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
istoricul ori geograficul, adâncind și aprofundând spiritualul, duhovnicescul. [41] Pe tot parcursul istoriei scripturistice constatăm deopotrivă iubirea negrăită a lui Dumnezeu față de Ierusalim și mânia pe care I-o stârnesc neîncetat păcatele locuitorilor săi. În proorocia lui Zaharia citim: „Așa grăiește Domnul Savaot: Iubesc Sionul cu zel mare și cu patimă aprinsă îl doresc”. Pe tot parcursul istoriei scripturistice constatăm deopotrivă iubirea negrăită a lui Dumnezeu față de Ierusalim și mânia pe care I-o stârnesc neîncetat păcatele locuitorilor săi. În proorocia
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
cu zel mare și cu patimă aprinsă îl doresc”. Pe tot parcursul istoriei scripturistice constatăm deopotrivă iubirea negrăită a lui Dumnezeu față de Ierusalim și mânia pe care I-o stârnesc neîncetat păcatele locuitorilor săi. În proorocia lui Zaharia citim: „Așa grăiește Domnul Savaot: Iubesc Sionul cu zel mare și cu patimă aprinsă îl doresc”. [42] Și, împreună cu Dumnezeu, și aleșii Lui iubesc cu patimă Ierusalimul; iar atunci când el este ruinat și pustiit, iubesc pur și simplu ruinele și molozurile cetății, plini
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Dumnezeu îi va da Lui tronul, părintelui său David. Și va împărăți peste casa lui Iacov în veci și împărăția Lui nu va avea sfârșit' (Luca I, 30-33). Cuvintele îngerului încununează arătările proorocilor. El încredințează lumea că însuși Dumnezeu a grăit prin glasul acestora și că cele spuse de ei s-au împlinit întru totul. Aceasta este marea bucurie prăznuită astăzi de neamul creștinesc. Pentru noi s-a născut prunc tânăr. Dumnezeu cel mai-nainte de veci. Sfântul Apostol și Evanghelist
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
împreună, s-a aflat având în pântece de la Duhul Sfânt. Iosif, logodnicul ei, drept fiind și nevrând s-o vădească, a voit s-o lase în ascuns. Și cugetând el acestea, iată îngerul Domnului i s-a arătat în vis, grăind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Ea va naște Fiu și vei chema numele Lui: Iisus, căci El va mântui poporul Său
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
foarte rău“. Catrenul final oglindește eroul liric în calitate de „izgonit din rai“, adică în calitate de om, «stând întins și lung», deci „desfășurat spațial (polidimensional)“, cercetând / ispitind cosmosul cel de toate zilele, cosmos marcat de «soarele pitic, aurit și mozaic», spre a-și grăi constatarea „post-edenică“: «Domnișoară, mai nimic...». Nu s-a întâmplat / schimbat „mai nimic“ și, în fața măreției omului angajat întru cunoașterea absolută, cunoaștere pentru care a fost „blestemat“ de Dumnezeu și pentru care a fost „exilat“ din Eden, soarele este „pitic“ și
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
Publicat în: Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016 Toate Articolele Autorului Cerșind amor... În ochii - cer de stele plin, Și-n mersul suplu de fecioară, Privit-am salt de căprioară Și al cocorilor zbor lin. Văd doruri ce-mi grăiesc senin Și flori deschise-n ceas de seară În ochii - cer de stele plin Și-n mersul suplu de fecioară. Te-admir râvnindu-ți sâni de crin - Doi clopoței de lăcrimioară, Ce-ți înfloresc în primăvară Prin bluza-ți albă
DE DRAGOSTE, ÎN OGLINDĂ... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363734_a_365063]
-
gândurile, N-am fost de față la scena asta cu învățătorul Iisus, iar tot ce ți-am spus mi-au spus-o și mie alții, însă trebuie să recunosc că Iisus Nazarineanul a fost pur și simplu magistral în răspuns, grăind cu multă pricepere dar și cu dreptate. -Da, spuse Ponțiu Pilat încurcat și uimit, a fost un om drept acesta, dar ce te faci cu dreptatea în ziua de azi Iocentus? Puterea e totul și nu dreptatea Iocentus! Cine deține
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349429_a_350758]
-
să-și mențină tronul, Dar și principiul târfelor năroade... 38.Veritas odium paret (Adevărul seamănă ură) De când e lumea-n lume și pământul Și Dumnezu i-a dat grăirii gură, Nu e un râu mai rău decât cuvântul, Ce adevăr grăind, stârnește ură... 39. Famam mulți curant pauci conscienciam (Mulți se îngrijesc de faima, puțini de conștiință) În vremi că azi, de pricini și de spaimă, Iisus e iar ucis fără căința, Ci mulți se preocupă de-a lor faima, Și
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI.-.ALTE 22 DE CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA OMENIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349524_a_350853]
-
cum plânge vița cea de vie, În toate e un semn al Învierii, Al unei împăcări ce va să vie... Adam din mine murmură sub Pom, De-aceeași goliciune i-e rușine, Îți multumesc, Părinte, că sunt Om Și pot grăi Aici și-Acum cu Tine... SĂRUTUL... „Pe cine-L voi săruta, Acela este!” Matei 26,48. Mă mistuie Gândul și nu-l pot stinge, Mâinile mele sunt pătate de vină, Sărutul tău, Iuda, și astăzi mă frige, Sărutul acela blestemat
DIN SCRIPTURI ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988]
-
mai buni ca ceilalți, tot în aceeași oală ne aflăm și fierbem înăbușit. (4) Introducerea răului în lume, ca principiu activ, este un act de creație, analog actului divin. Satana îl ispitea pe Adam șoptindu-i: “Veți fi ca Dumnezeu”. Grăind astfel satana nu a mințit pe de-a întregul: făptura timp de o clipă, a devenit divină; a creat paralel cu divinitatea : răul care a contaminat lumea. Ceea ce și explică de ce singurul lucru pe care l-a dus Iisus de pe
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
vindecarea urechii lui Malhus. Exprimă ceea ce la noi, oamenii, se numește înaltul rafinament al stăpânirii de sine în prezența primejdiei, virtute supremă cerută samuraiului. Poate că vorbe pașnice ( nu scoateți sabia) și fapte milostivnice (tămăduirea rănii) să le fi putut grăi și face și un sfânt. Dar “prietene” implică o măreție și o liniște care, numai venind din partea divinității, nu dau impresia de irealitate. (19) Atâta timp cât nu ieșim din posibil, din contabilitate, nu putem nici concepe, nici pretinde paradisul. (20) Contabilitatea
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
implică iertarea, blândețea, dar nu orbirea și nu prostia. Identificându-se de cele mai multe ori cu marea răutate, slăbiciunea față de prostie e tot una cu a da mână liberă canaliilor. (23) Nu aruncați mărgăritarele noastre înaintea porcilor. Dar Hristos nu a grăit numai atât ci a completat: Ca nu cumva să le calce în picioare și, întorcându-se, să vă sfâșie și pe voi. Așa întocmai fac și ne-oamenii. Căci lumea se împarte în oameni și ne-oameni. Aceștia din urmă
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
plimbare lunară înțepenite grămadă într-un sărut Etern, împletit, înserat în foi de vise te-am adorat sub mareea de adjective albastre te-am iubit la nebunie în arcuri peste dune mărunte, fluent, prezent peste dune uriașe Tulburat mi-ai grăit din nisipuri te-am adorat sub mareea de adjective albastre te-am iubit la nebunie castele din vise și abalone absconse amândoi forme și țintă - tot una Erai ibis conturat de frunze te-am adorat sub mareea de adjective albastre
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]