5,312 matches
-
MEDIOCRILOR Accidentul.................................................................................. 113 Parcă se zărește ceva...................................................................115 Fără titlu......................................................................................117 Farmecul discret al neștiinței......................................................119 Tractoristul................................................................................. 121 Discuția continuă........................................................................ 123 La cantină................................................................................... 125 Responsabilul............................................................................. 127 Poftă bună!................................................................................. 128 Ciorba.........................................................................................130 Felul doi......................................................................................132 Sentimente general-umane.........................................................133 Somnul.......................................................................................135 Probleme gramaticale................................................................. 137 Defecțiune tehnică......................................................................139 FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Planeta mediocrilor Ioan Grosan.doc PAGE 94
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Mihaela Cristescu Publicat în: Ediția nr. 378 din 13 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ilustrația: Grădină Botanica, Sydney City, Australia PREFACERE - CASĂ Sugestia pe care o primesc de la carminul nopții, între umbră soarelui apus și conturul casei singuratice, îmi aliniază gramatical gândurile pentru re-cunoașterea axiologica a dimineții următoare. SEMNIFICAȚIE - DUALUL Gestul, Că dorința a sufletului născut din elegantă, păstrează paradigmele verbale intacte, surâsul tău explică frecvență genetic decisivă prin care privesc reprezentarea grafică a zilei. TRANSLUCID - EXISTENȚA Este o incluziune pe
AGNITIO de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361289_a_362618]
-
în valută al produselor apetisante și de bună vreme ale produselor alimentare de strictă necesitate aflate sfidător în vitrinele și galantarele super și minimarketurilor și mai de curând al mall-urilor - și continua întărâtarea (asmuțirea) apelând la subtilități de teorie gramaticală și a „chibritului”(!) - și când șomajul a deveni personificarea însăși a primului verb auxiliar al limbii române dar și substantivat cu care puterea titulară își conjuga propria-i suficiență și nababa-i opulență, când inițiativele și politicile însănătoșirii în multe domenii
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
de a înțelege disproporționalitatea care se stabilește între sărăcia stimulilor și bogăția sistemului articulat și organizat de propozițiile rostite. Mai mult, chiar, se observă că indivizi diferiți, cu experiențe personale diferite într-un anumit limbaj, ajung la sisteme de reguli gramaticale foarte asemănătoare, ceea ce le permite să se înțeleagă reciproc. La această problemă, Chomsky găsește o singură explicație, anume prezumția că individul însuși contribuie într-o măsură covârșitoare la structura schematică generală și poate chiar la conținutul specific al cunoașterii exprimate
NOAM CHOMSKY- 90 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363062_a_364391]
-
traducerea, dar și a limbii de origine, așa încât să fie pe înțelesul tuturor și nu doar pentru anumiți elitiști. Așa se face că un text capătă strălucire ori devine tern, neinteresant, stângaci, cu nedelicateți stilistice ori, mai grav, cu greșeli gramaticale, datorită traducătorului. De iscusința lui, depinde mișcarea interioară, un spirit nou, o linie de forță, dinamica, sensul, sugestia, alunecarea în banal ori găsirea celor mai subtile nuanțe de interpretare și a tonalității celei mai potrivite. Pentru că fiecare carte are tonalitatea
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
loț) Lecția 23 Declinarea substantivelor terminate în consoane Lecția 24 Participiu trecut și gerunziu Lecția 25 Conjugarea la modul potențial (vidhiliṅ) Lecția 26 Aspectul atmanepada Lecția 27 Folosirea unor sufixe verbale Lecțiile 28, 29, 30 Texte cu vocabular și explicații gramaticale Sumarul indica și un Studiu introductiv, pe care însă autoarea nu a apucat să-l realizeze. Partea a II-a, mult mai amplă decât prima, cuprinde 20 de capitole, pe care le vom împărți în două volume. Volumul II: I.
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
ridicat, neadecvat dialogului civilizat, a realizat întotdeauna surprize neplăcute de comportament din partea celor care comunicau. Accentul apăsat strident sau ridicat excesiv pe anumite silabe ale unui cuvânt a creat întotdeauna suspiciuni de interpretare, modificând, de multe ori, până și funcția gramaticală a cuvântului în expresia folosită, de exemplu: Prozodia incantațiilor, la ședințele de magie, uzitează de următoarele aspecte, care stau la baza comportamentului nostru verbal și nonverbal, definind, de altfel, știința care este neurolingvistica: 1. ca epistemologie, ea deține un sistem
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
Astfel se ajunge la proverbul care spune că: „supușii îl conduc pe regele lor!” Sfântul Ioan continuă prin a arăta virtuțile duhovnicești ce trebuie să împodobească pe slujitorii altarelor. Prima se enunță printr-o afirmație negativă, din punct de vedere gramatical, dar pozitivă logic și apofatică, din punct de vedere teologic: „a nu dori această cinste!” (cap. 18). Odată ajuns totuși în această lucrare, trebuie să-și facă datoria chiar cu riscul de a intra în conflictul cu mai marii săi
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
săptămâna, ora, minutul și, eventual, secunda ne credem instalați comfortabil, în siguranță. Aparent. Să pretinzi că, atunci când știi cu exactitate ceva, ai și înțeles despre ce este vorba, este aberant. Acum două mii de ani, romanii cultivau o nuanțare de ordin gramatical, cuprinsă în însăși întrebarea „Cât e ceasul?“. „Hora quota est?“, obișnuiau să se întrebe în latină, adică a câta oră avem, cât a trecut și cât ne-a mai rămas din timpul pe care îl avem la dispoziție. Așa se
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
manifestă în context și prezentă sub forma unor dominante stilistice care pun în evidență prin subtext sensurile acoperite, adânci ale unei creații individuale ce figurează ca un întreg și pentru analiza căreia este necesară raportarea la întreg. Mijloacele sonore, lexicale, gramaticale și prozodice își asumă rolul de procedee dominante care diferențiază și definesc individualitatea stilistică a unui scriitor sau a unei opere. Criteriul stilistic va trebui confruntat nu numai cu frecvența mijloacelor expuse mai sus, ci mai ales cu judecata de
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368399_a_369728]
-
un oftat și un pârț. Nenea ofițerul superior m-a și felicitat: ‒Bă, pulică!... păi tu mă iei la mișto? Eu ți-am cerut să citești cu suflet, că doar e textul scris de tine. Trebuie să facem împreună analiză gramaticală pe text, să vedem de ce l-ai scris, ce te-a determinat să-l scrii, ce-ai vrut să spui cu el, ce mesaj secret ascunde, cui ai vrut să-i trimiți acest mesaj, eccetera și mai departe. Chestii de-
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
plece Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioan să-I numească pe profesorii de limbă și literatură română. Îndelungata și de success carieră didactică și-a încununat-o cu publicarea tezei de doctorat, cu titlul: “Locuțiuni verbale în romanul istoric sadovenian - o abordare gramaticală, stilistică și poetică”. Preocupată fiind de cercetarea filolologică, și cea istorică, de literatura română veche și de texte religioase, Doamna Profesoară Luminița Cornea a editat și a reeditat volume și scrieri ale unor vrednici preoți și ierarhi. Mă gândesc, în
LUMINITA CORNEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367336_a_368665]
-
în 1990. Ceea ce sfidează logică și bunul simț este hotărârea adoptării unei limbi internaționale de către 4 persoane fără ca milioane de romii să știe. Aceste milioane de romi vorbesc peste 1000 de dialecte diferite prin pronunție și chiar prin unele reguli gramaticale. Nu s-a ținut seama că romii din România nu înțeleg decât propriile dialecte. Fonologia limbii romilor este diferită de la trib la trib. Chiar în interiorul aceluiași dialect apar pronunții diferite pt. aceleași cuvinte. Cand romii căldărari din România întâlnesc romi
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
prezent. De fapt, în cartea lui Sampson descoperim aproape toate caracterele folosite astăzi pentru alfabetul comun al limbii români, dar care nu este potrivit pentru toate dialectelor rome, care sunt foarte numeroase și diferite în rostirea aceleași cuvinte sau reguli gramaticale. W. R. Rishi este declarat că referent pentru cartea lui Shaip Yusuf, dar în acele vremuri domnul W. R. Rishi a scris o carte comparativa între hindi și români numărând doar 65 de pagini. Este foarte curios de ce domnul Yusuf
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
Joshi, S. K.Thakar. Toți acești domni nu au studiat cele cel putin 1000 de dialecte rome în comparație cu limbile indiene (peste 300), pentru a stabili gradul de apropiere, si a hotăra care elemente rome sunt comune din pc. de vedere gramatical și lexical cu limbile Indiei. Dar s-a luat hotărârea pe baza lucrării de doctorat (1995) a lui Marcel Courthiade că dialectele din stratul I (hotărâte de domnia sa ca fiind cele mai vechi) sunt de preferat pt. studiul la secția
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
este vorba de recunoștință, este acela de "mulțumire"ca atestare a darului primit și îndato �rarea pe care orice suflet normal o simte față de binefăcător. Este adevărat că terminologia în cauză suferă de o anumită incapaci �tate de a exprima gramatical și cu sensul corect această atitudine de recunoștință manifestă sau numai interioară. Pentru că în limba noas �tră (și în mare măsură în celelalte limbi la care avem acces în mod frecvent), cuvântul a "recunoaște"în starea lui verbală are și
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
cu răbdare, și a prelungit termenele până la... infinit. „Călin numai dăduse... în felul lui... totul”. Vlad și Doroftei, în schimb, vor face mari ocoluri fiindcă ei sunt egocentrici. Fie că se prezintă ca un mod verbal sau realizează un raport gramatical, condiționalul este expresia exigenței. Doroftei îl rumegă la nesfârșit pe „dacă”, dar nu raportează niciodată ipoteza la propria persoană. „Dacă i-ar fi păsat cuiva de mine... dacă i-ar fi păsat...” și numai «dacă», «eu» aș fi un alt
PIETRICELELE SE FAC STELE de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366991_a_368320]
-
lucrarea nefiind una lingvistică). După rezolvări fonetice (în comunicare) putem deduce că hrănenii au o pronunțată preferință pentru reducerea efortului: ei recurg mult la sincopă („li” pentru „lui”, „să mânce”, pentru „să mănânce”) sau apocopă („tat-to”). Numeroase sunt și particularitățile gramaticale - morfologice (pluralul „mânuri”, de exemplu) și sintactice (unde, de asemenea, frapează exprimarea economică, cea mai spectaculoasă fiind elipsa: „Lenuța li Sandoru Timucului, cu Ionul li Traianu Preleniții, astă vară, la batoză, seara, în paie” sau „Lisaveta de peste Vale cu Vasâlie
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
este alt lucru care diferențiază româna de celelalte limbi romanice; în plus, o deosebește și față de latină - limbă fără articol. Mai mult, encliza și procliza neprivind numai articularea - toată flexiunea morfologică prin clitice se realizează -, sunt întărite și alte categorii gramaticale, în special cele care privesc verbul, deoarece și verbe s-au importat, dar în cantitate mai mică. Se vede, din toate acestea, cum datorită neologismelor - dominate acum de englezisme - structura limbii noastre este, atât calitativ, cât și cantitativ, în câștig
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
formă neaccentuată a unui pronume (simplu înlocuitor) e izolată (aici dislocarea este de la stânga spre dreapta), căpătând, astfel, accentuație, și, totodată, o parte secundară de propoziție (își este complement indirect) ocupă locul și preia rolul părții principale de propoziție (fără ca, gramatical, să se și întâmple așa ceva), menținându-și forma de dativ! Această complicație este, însă, foarte firească pentru un loc de tangență (care e această poezie) a două moduri de existență - cu semnificația și cu importanța răsturnate (conform Psalmului din Litii
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
Roman ne vorbea grav cu vocea lui ușor hârâită, semn, poate, al cumplitei maladii care i-a fost fatală peste ani, divagând cu dezinvoltură pe marginea textelor literare comentate, lucru care mie îmi plăcea, firește, mai mult decât arida analiză gramaticală a complicatelor fragmente alese de obicei din Creangă, Hogaș sau Odobescu, renumiți prin frazele lor arborescente. După începerea anului școlar, în clasa a VIII-a aflându-ne, am trecut cu râvnă sub îndrumarea lui Roman la studiul literaturii vechi, gramatică
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
evă-adam pentru fiecare evă-adam sau adam-evă. Simt că mă apucă amețeala și mai ales deduc că am și niscai lipsuri combinatico-matematice. Dar când este vorba de iubire, nimic nu mai contează. Cad bariere, garduri, podețuri, portițe, granițe, meridiane, paralele, reguli gramaticale și poduri. Dar cu podurile ce ai, sau mai bine spus ce caută ele în ecuația iubirii? Mă veți apostrofa, Diabolicuvioși Mandarinari Compopresorați. Și spre rușinea mea, veți continua creînd un precedent periculos: Tronc Marico... Ai sclintit-o fata mea
MIGDALE DULCI-AMARE: „O EVĂ PENTRU FIECARE ADAM” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/349681_a_351010]
-
accepțiunea organizației pe care o conduceți dictatorial, nu pot să fiu specială decât dacă voi deveni un zombi buzat, abia ținându-mi echilibrul din cauza silicoanelor disproporționate în raport cu scheletul zombial?! „Arată strivitor și fii apreciată de absolut toți”, mă veți lua gramatical în derâdere, continuându-vă jocul, Absalomarimici Încondeiariș Barbilieni. Să înțeleg că, Domniile Voastre îmi trimiteți genul acesta de mail-uri bănuind că primirea lor mă va scoate din sărite? Așa cum mă deranjează succesul pe care îl are -- în rândul desantului feminin-- noul
MERIŢI SĂ FII SPECIALĂ ÎN VIAŢA UNUI BĂRBAT (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349682_a_351011]
-
ori însă observ că timpul petrecut aici, încearcă să-și spună cuvântul, făcându-mă să uit diferite expresii sau cuvinte românești...; în așa momente, deschid repede dicționarul românesc și caut forma corectă a cuvântului respectiv, sau mă asigur de corectitudinea gramaticală a expresiilor pe care vreau să le aștern pe pagină... Limba română a avut pentru mine, încă din vremea anilor de liceu, o mare importanță, învățând de la profesorul meu de limbă română, să o iubesc și să o respect oriunde
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
scriu, încearcă să mă păcălească și să se ascundă printre cuvinte însă, lupt de fiecare dată să le descopăr... Cu atât mai mult mă surprinde ”ușurința” cu care scriu unii autori români, trecând pur și simplu cu vederea numeroase greșeli gramaticale, încălcând fără milă până și cele mai elementare reguli de punctuație. Aș dori ca acest text scris de mine, să nu fie greșit interpretat; nu vreau să "ating" pe nimeni cu aceste gânduri ale mele însă, doresc să apăr acel
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]