1,670 matches
-
origine glaciară, cu mai multe ramificații spre Munții Anzi, ce formează cu lacurile Viedma, San Martin - complexul lacurilor subalpine. Situat pe paralela de 50ș latitudine S lângă vârful Bertrand Ă3720 m) Lacul Argentino este drenat prin Santa-Gruz spre golful Bahia Grande de la Oceanul Atlantic. În lac se varsă apele lacului Viedma. ATHABASKA - depresiune lacustră glaciară, rezultată în urma eroziunii calotei glaciare pe roci precambriene ale scutului laurențian, ce se întinde în provinciile canadiene Alberta și Saskatchewan. Samuel Hearne îl descoperă în 1771 și
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
tectonică, situat la 50 Km sud de orașul Guadalajara, al doilea ca mărime din Mexic. Lacul are o formă alungită pe direcția E-S și s-a format prin prăbușire datorită cutremurelor. În est primește apele râului Lerma, iar Rio Grande de Santiago cu cascade și canioane se varsă în Pacific. Numele de ,, Chapala’’vine de la ,,chapatal’’ și înseamnă izbirea valurilor. CRATER - lac de origine vulcanică, format prin prăbușirea vârfului vulcanului Mazama cu circa 7 000 de ani în urmă; este
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
și blazonul nobiliar, imită fastul de la curtea regală, supus necondiționat acesteia, dar despotic cu cei ce depind de averile și deciziile lui, începând cu familia și terminând cu Nicolas. Invitat la castel pentru a i se încredința decorarea pereților din Grande Salle, pictorul are ocazia s-o cunoască pe adolescenta Claude, fiica lui Jean Le Viste și a Genevievei de Nanterre. Astfel începe romanul licornului și al doamnei. Un joc alegoric al seducției, în care junele Nicolas nu ezită să-și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ipocrizia și hieratismul lor mimetic, fiind de partea vieții și a sentimentelor adevărate; doar așa ne explicăm scena cu adevărat scandaloasă, chiar și pentru veacul al XXI-lea, la care se vor deda Claude și Nicolas sub enorma masă din Grande Salle. Toate comandamentele epocii fuseseră încălcate: rațiune, bun-simț, evlavie, castitate, ca să nu mai vorbim de transgresarea barierelor sociale, păcat impardonabil pentru care represaliile nu mai pot zăbovi. Claude este consemnată într-o mănăstire, astfel încât să rămână neprihănită, cuvioasă, demnă de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sunt fiecare din numele istoriei". Stăpân al spațiului și rob al timpului, el participă la sinuciderea colectivă de la Massada, îi cunoaște pe Odoacru, apoi pe Justinian, este călugăr budhist, mercenar în slujba lui Barbarossa și apoi olăcar împărătesc în La Grande Armée napoleoniană; este omul cu o mie și una de vieți și de povești, o Șeherezadă ce merge pe pilot automat, ce deapănă istoria omenirii, un carnaval neîntrerupt, un amestec de geniu și mistificare, de suferință și caraghioslâcuri, de martiraj
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în interiorul stărilor, fiecare urmărindu-și propriile interese. De această stare de lucruri a încercat să profite împăratul Carol Quint pentru instaurarea absolutismului. Ducele de Alba l-a sfătuit ca, în primul rând, să aducă principii germani sub ascultare, la condiția "granzilor" din Spania. Revolta principilor, care a urmat acestei încercări, s-a finalizat cu încheierea Înțelegerii de la Passau (1552), prin care împăratul recunoștea că demnitatea imperială rămâne electivă, că nu poate guverna fără Consiliul electorilor (Kurvereine) și nu poate aduce nici
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Moldovei întrunită la Vaslui în anul 1456 presupune, prin prezența a cel puțin 60 de boieri, convocarea unei Adunări de stări cu reprezentare restrânsă a stărilor, care a hotărât plata tributului către sultan.607 Considerată o Mare Adunare a Țării (Grande assemblée du pays), rada Moldovei este asemănată cu Statele Generale din Franța, remarcându-se utilizarea termenilor polonezi (Sejm) și ucraineni (Rada) în denumirea instituției 608. Marea Adunare a Țării are caracterul unei adunări generale, pentru că în mentalitatea feudală reprezenta toată
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dans leurs compétences les questions à caractère judiciaire. A partir du XIVe siècle dans beaucoup de pays s'impose l'élection du souverain, avec des particularités d'un à l'autre. Quand il fallait prendre des décisions d'une plus grande importance, en matière économique (des questions financières etc.), militaires (aussi les impôts extraordinaires), judiciaire ou politique, les états sont réunis dans leur Assemblées. De telles Assemblées ont existées dans presque tous les pays qui ont connu "la monarchie des états
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Allemands ; Parlement en Angleterre et dans les Pays italienne ; Danehof dans les Pays Scandinaves, Diète en Hongrie et en Pologne (aussi le Seim) ; Sobor ou Ziemski Sobor en Russie ; Marea Adunare a Țării, Sfat de obște, Sobor de Obște (La Grande Assemblée du Pays) en Moldavie et en Valachie ; Congregations générales voïévodale et puis Diète en Transylvanie. Assemblées occasionnelles convoquées par le souverain, elles se sont transformées plus tard, dans la plupart des pays européenne, en institutions permanentes qui ont été
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
tard, dans la plupart des pays européenne, en institutions permanentes qui ont été ainsi à l'origine du système représentatif. Les souverains (roi, prince, voïvode etc.) appelait en consultation l'Assemblée d'états avec la participation d'un nombre plus grande de représentants de la haute noblesse et du clergé, auxquels s'ajoutèrent plus tard les représentants de la petite noblesse, les représentants des villes (tiers état), et la paysannerie libre (Tyrol, Suède), c'est-à-dire touts les représentants des États (Stände, Brazos, Stati
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pour restreindre la prérogative législatrice du roi, et même les textes ne désignent aucun organe chargé de l'appliquer au cas où la disposition royale aurait violé ou non l'ordre juridique existant. Finalement, on peut voir que la plus grande erreur de la codification du droit de résistance est qu'elle n'a pas essayé de prévenir la violation de la constitution ex ante et qu'elle a autorisé la résistance ex post, quand la violation du droit était déjà accomplie. Un
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
obligatoire de motiver la protestation, qui était faite au nom du ius votandi lui-même. Dans les Pays Roumains les Assemblées d'états de Moldavie et de Valachie apparaissent, de même manière, sous des dénominations différentes : "Seim", rada, congregatio, parlamentum, la "Grande Assemblée du Pays" (Marea adunare a țării), Conseil (Sfat de obște, sobor de obște), Conseil phanariote, suivant la langue des documents. On retrouve dans les structures de celle-ci qui nous ramène vers la curia regis, le reflet de liens originaires
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Transylvanie, în RHCEH, XXI année, 1943, Nouvelle Serie, Tomme I, No.1-2, Paris, pp. 70-80. Georgescu, Al. Valentin, Bizanțul și instituțiile românești până la mijlocul secolului al XVIII-lea, Edit. Academiei R.S.R., București, 1980. Idem, L'Assemblée d'états ou la Grande Assemblée du Pays comme organe judiciaire en Valachie et en Moldavie (XVIIe et XVIIIe siècles), în RRH, Tome V, 5, 1966. Idem, La place de la coutume dans le droit des états féodaux roumains de Valachie et de Moldavie jusq'au
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de 1750 à 1831/1832, RRH, XI, 1, 1972, București, pp. 23-51. Idem, Types et Formes d'Assemblées d'états en Droit féodale roumain, "Etudes", Liber Memorialis Georges de Lagarde, London, 1968 (Extrait). Idem, L'Assemblée d'états ou la Grande Assemblée de pays comme organe judiciaire en Valachie et en Moldavie (XVIIe-XVIIIe siècle), RRH, V, 5, 1966, București, pp. 781-808. Idem, Les assemblées d'états en Valachie et en Moldavie: Sfatul de obște (1750-1831/2), RRH, XI, 3, 1972, București
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Ancien Régime en France (de Henri IV à Louis XIV), Paris, 1928. Panaitescu, P. P., Marea Adunare a țării, instituție a orânduirii feudale în Țările Române, în SRdI, Anul X, 1957, nr. 3, p. 153-165; varianta în limba franceză: La Grande Assemblée du Pays, institution du régime féodal en Moldavie et en Valachie, în NEdH, vol.3, Publiées à l'occasion du XIIe Congres des Sciences Historiques, Vienne, 1965, Edit. Academiei RSR, București, 1965, pp. 117-140. Idem, Interpretări românești. Studii de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
adunarea stărilor. III. Adunările de stări în țările Europei centrale, în AARMSI, Seria III, Tom XXIX, Mem. 6, București, 1947 (Extras), pp. 166-259. 91 În special opera sa fundamentală: Renașterea și Reforma (passim). 92 L'Assemblée d'états ou la Grande Assemblée du Pays comme organe judiciaire en Valachie et en Moldavie (XVIIe et XVIIIe siécles), în RRH, Tome V, 5, 1966, p. 781. 93 Op. cit., p. 158. 94 Ibidem. 95 Ibidem, p. 113. 96 Gh. Bichicean, Congregațiile, pp. 70-87. 97
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
recules jusqu'à nos jours, 1885; V.C. Nicolau, Priviri asupra vechii organizări administrative a Moldovei, Bârlad, 1915; P.P. Panaitescu, Marea Adunare a țării, instituție a orânduirii feudale în Țările Române, SRdI, Anul X, nr. 3, 1957, pp. 153-165; Idem, La Grande Assemblée du Pays, institution du régime féodale en Moldavie et en Valachie, NEdH, vol. 3, 1965, pp. 117-140; V.Al. Georgescu, Types et Formes, pass.; Idem, Bizanțul și instituțiile românești până la mijlocul secolului al XVII-lea, Edit. Academiei R.S.R., București
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de obște (1750-1831/2), RRH, XI, 3, 1972, București, pp. 369-397; Idem, Les assemblées d'états en Valachie et en Moldavie de 1750 à 1831/1832, RRH, XI, 1, 1972, București, pp. 23-51; Idem, L'Assemblée d'états ou la Grande Assemblée de pays comme organe judiciaire en Valachie et en Moldavie (XVIIe-XVIIIe siècle), RRH, V, 5, 1966, București, pp. 781-808; D. Mioc, Les Assemblées d'états et la fiscalité en Valachie et en Moldavie, RRH, V, 1966, nr. 2, București
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Filitti, Despre vechea organizare, p. 286; Idem, Originile democrației române, în "Viața Românească", anul XV, 1923, nr. 1, pp. 15, 17. 613 N. Stoicescu, op. cit., pp. 76-77. 614 Biblioteca ASTRA, Colecții speciale, C. LI/4. 615 V.Al. Georgescu, La Grande Assemblée du pays comme organe judiciaire, p. 782, 801. 616 Idem, Types et Formes, p. 127. 617 N. Iorga, Documente privitoare la Constantin-Vodă Brâncoveanu, la domnia și la sfârșitul lor, București, MCMI, p. 173. 618 Radu logofătul Greceanul, Istoria domniei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
constată în revistă La Vie parisienne (ediția 1885-1890): "Elle n'est pas toujours française, mais presque toujours parisienne, ou l'est devenue très vite. Elle est même quelquefois née parisienne de l'autre côté de l'océan. Elle peut être grande duchesse, princesse, mais aussi financière, actrice et même souvent cocotte" [apud Tetart-Vittu, p.94-95]. Parafrazând-o pe Simone de Beauvoir, vom spune că nu te naști Pariziana, ci devii. Aureola Parizienei nu le este acordată nici macar tuturor acelora care s-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a vu souvent des provinciales devenir Parisiennes, mais jamais une Parisienne devenir entièrement provinciale" [Bauer, p.5]. Poți rămâne provincial și la Paris: "Elle devint une de ces provinciales de Paris dont la race est nombreuse. Elle demeura ignorante de la grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle était demeurée ignorante de la vie, de șes perfidies et de șes mystères" [Maupassant, Le pardon, în La parure, p.282]. Provinciala este mai conservatoare decât femeia citadina
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
presupune o relativă bunăstare. Prodigalitatea Parizienei este excesivă, manifestându-se în recepții și ospețe prin care se pune în valoare și își cucerește admiratori. Pariziana este simbolul ruinei 120: C'était la ruine de la maison qui passait, la ruine en grande toilette, avec son petit coupé à la porte, et să mine reposée d'heureuse coquette" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.131]. Sidonie Chèbe este "une Parisienne, un de ces petits chiffons mal peignés qui șont la ruine d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Son Excellence Eugène Rougon, p.80]. Extravaganța este un risc pe care Pariziana, spre deosebire de alte femei, și-l asumă cu îndrăzneala și care îi aduce succes: "Clorinde était alors dans un épanouissement d'étrangeté et de puissance. Elle restait la grande fille excentrique qui battait Paris sur un cheval de louange pour conquérir un mari, mais la grande fille devenue femme, le buste élargi, leș reins solides, accomplissant posément leș actes leș plus extraordinaires" [ibidem, p.346]. Aceste trăsături au la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
-l asumă cu îndrăzneala și care îi aduce succes: "Clorinde était alors dans un épanouissement d'étrangeté et de puissance. Elle restait la grande fille excentrique qui battait Paris sur un cheval de louange pour conquérir un mari, mais la grande fille devenue femme, le buste élargi, leș reins solides, accomplissant posément leș actes leș plus extraordinaires" [ibidem, p.346]. Aceste trăsături au la bază manifestări multiple: ambiția de a fi diferită de alții, de a devansă modă timpului, dorința de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
jucând fără ezitare ea însăși rolurile secundare de moment. Casa lui Nana este administrată de servitoarea să că o mașină de teatru: "Zoé organisait tout, sortait de complications leș plus imprévues; c'était machiné comme un théâtre, réglé comme une grande administration" [Zola, Nana, p.312]. Casă personajului mai oferă și alte asemănări cu teatrul: există două intrări, una pentru artiști și cealaltă destinată publicului, două scări, perdele care ascund amanții neoficiali de cei oficiali ș.a. Existența se aseamănă cu lumea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]