27,020 matches
-
altă revistă. Dar, pentru că e prea deșteaptă prin felul discret cu care știe să facă uz de această prerogativă, Adriana nu intervine în acest mod drastic decît atunci cînd simte că, dacă nu ar face-o, ceilalți ar săvîrși o greșeală. În mitologia greacă, zeița proteguitoare a unui loc sau a unui cămin purta numele de Hestia: era spiritul protector a cărui prezență influența în chip prielnic mersul lucrurilor. Adriana Bittel este o Hestia modernă al cărei lăcaș menit proteguirii este
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
Angela Marinescu 1 mă învîrt pe un scaun de biserică înfipt în pămîntul plin de rumegușul aspru al rataților deoarece mă aflu din greșeală în biserică mă învîrt pînă înnebunesc ca un șurub de lemn și-mi scot scaunul din picior cu picior cu tot de parcă mi-aș scoate mințile din mîinile celui ce nu se mai roagă decît atîrnat cu capul în jos
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/11157_a_12482]
-
făcuți animale buni să fim dați hrană leilor din arenele lui răzvrătite. Câte patru legați de mâini ca borfașii nu vedeam calea o simțeam cu ușorul față de greul mers prin stepă și păduri noaptea când sulițașii de veghe o singură greșeală dacă făceam vae victis înaintea concursului de mistere împrejurări care-i făceau lui plăcere și foarte multă absență e în această determinare pentru care azi scriu. Noi cei disprețuiți cei înserați cu de-a valma în câteva valuri pe țărmul
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
în cârca lumii lujer însemnat cu mușcătură de floare în pacea celei fără de pace am stat de pază lângă neprihănire M-am rugat Ție, Maică a Cuvântului bătrână am fost pentru a fi prea tânără e ocrotită Roza de chiar greșeala, de chiar visul meu
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
-n lacrimi, printre clipe sparte, Tu să fii aceea care mă petrece Păcatul schimbării în ficații întâmplării E cuibărit viermele păcatului, Puritatea e o stare anormală Și imposibilă; Numai moartea e inocentă; Regula lumii e abaterea, Ieșirea din rând, Pofta greșelii, Ca un izvor de mântuire; Schimbarea care-aduce ploaie, Și umple câmpul de zăpadă Și sparge spațiul și-l îndoaie Și face stelele să cadă, Schimbarea oarbă, fără cale, Din trup de sunet în ecou, Movilă prefăcută-n vale, Știutul prefăcut
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
spre cimitirul Vară. La poartă nu se afla nici Dumnezeu, nici un diavol, nici măcar un Cerber cu poftă de ducă, doar forsytia, glicnă, regina nopții și bougainvilliers, ciclamen corcit cu galben și mov, ca pentru niște morți cu morminte fauve. Din greșeală intrat-am în Muzeul Suprarealist al Cimitirului. Aici, o Angioletta, adică un fel de îngereasă șuie, ne-a pus să ne semnăm în registrul pentru musafiri, dar glasul ei suna ciudat și vorbele-i așijderi: Cotcodac, Cotcodac, ne spunea ea
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
cu care începeam să mă înțeleg de parcă ar fi fost al meu; aveam dreptate doar spre a mi-o da: mă mulțumeam să fiu o lume întreagă, iar rațiunea o vedeam ca pe vîrful de iceberg al unui dar ascuns. Greșelile-mi minuscule creșteau sub lupa oarecum geloasă a acelei rațiuni și mă sileau să aștept o minune care să le împăturească iar în adagiul lor embrionic (abia mult mai tîrziu greșelile-mi, leneșe, aveau să stea cu șoldurile împăcate). Nu
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
ca pe vîrful de iceberg al unui dar ascuns. Greșelile-mi minuscule creșteau sub lupa oarecum geloasă a acelei rațiuni și mă sileau să aștept o minune care să le împăturească iar în adagiul lor embrionic (abia mult mai tîrziu greșelile-mi, leneșe, aveau să stea cu șoldurile împăcate). Nu mai eram atît de mic încît să nu fi învățat să vreau să uit. Cînd, în fine, fui sigur că toate nopțile mele îmi aparțineau - cum pe-atunci nu bănuiam că
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
verificări. "Erorile" ne introduc în schimb în intimitatea creativă a lui Pavel, a felului cum conglomeratul informativ brut îi solicită urechea și-i păcălește memoria îndemnând-o la răstălmăciri, totul având ca rezultat transferul într-un produs eminamente literar. Inexactitățile, greșelile, se substituie rolului pe care îl joacă de obicei ficțiunea într-o scriere inspirată de realitate. De aceea nu-și are rostul să insist pe încă unele inadvertențe strecurate ici-colo. Ele își cer dreptul la existență tocmai pentru că se dovedesc
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
mă lăudam cu performanțele mele bătrîneilor ocrotitori! Am discutat îndelung cu Mișu, se plimba ușor aplecat, nu ca deasupra, bățos... obosit , dezabuzat ( "E nasol să fii mort" , zicea...), bucuros însă că-și "fentase" încă o data observatorii darnici... Mi-am recunoscut greșeala, am reintrat în odaia mea albă, încăperea de probă martor... și m-am trezit speriat...Ceasul arăta ora patru dimineața...Pereții străluceau de albeață! Ca niciodată, am rostit Tatăl Nostru cu glas tare, am deschis geamul, am dat radioul la
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
exact, egale, bucuroase, radioase chiar...), mda, am observat că în toiul salahorelei mele entuziaste spre o absurdă perfecțiune... păi, am constatat că le-am desființat total! Dar ce bine mă simt fără aripi, am îngînat, ce nestingherit în mișcări, în greșeli... în încîlcit mințile altora cu bazaconiile mele... cu obrăznicia golașă de-a zbura , de-a levita, care va să zică... mă rog, de-a aeroplaniza, de-a helicopteriza... Și făcui, mîndru, primul pas: buf! M-am sculat de pe trotuarul urbei noastre generoase în
Într-o neglijență tandră... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11878_a_13203]
-
aș fi dumirit și asupra unor erori ale ediției din 1942, pe care, din comoditate, dacă vreți, le-am moștenit. (Dl Pienescu nu e mulțumit nici de acea ediție!) Luând de bună ediția de bază, cu "nepermis de multele ei greșeli" ortografice, aș fi adăugat și altele, de o capitală însemnătate, cum ar fi faptul de a fi transcris cu majusculă numele zilelor săptămânii, lunilor - așa cum normal era în 1942 și nu cum este astăzi. Mărturisesc că a operat aici un
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
mod m-am atins cât mai puțin de integritatea textului. Nu am procedat așa însă când, neintervenind, textul ar fi apărut obscur. O fidelitate care m-a costat în ochii cronicarului, cărțar - termenul îi aparține - necruțător în domeniu. Cât privește greșelile de tipar, aici intervine mândria corectorului profesionist care am fost un lung șir de ani - de voie, de nevoie, de nevoie mai mult, dar cu devotament. Pe acele vremuri, numele corectorului apărea în caseta cărții, publicațiile, redacțiile de edituri dispuneau
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
cea mai mare măsură erorile de tipar, o profesie dispare, spre a se face economii, îngrijitorului de ediție îi revine să citească, precum mie, de câte trei ori vreo mie două sute de pagini tipărite cu literă măruntă. Dar și așa, greșelile de tipar sunt mai puține decât acele foi albe, care l-au iritat pe cronicar, nenumerotate și prea multe - și încă nu știe totul! Alte obiecții sunt, din păcate, de rea credință. Mă refer, bunăoară, la învinuirea că adnotări și
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
lume, cu noua identitate, ca să nu se simtă vreo diferență între ea și ceilalți, cei care compuneau universul select al lui Adam, ca să nu se observe nici o diferență de accent când vorbește englezește sau franțuzește și ca să nu facă nici o greșeală de limbă, de comportament, de folosire a tacâmurilor la dineurile pretențioase, nici o greșeală de discurs sau de ținută vestimentară la banchetele de binefacere, unde Adam se întâlnea cu alții ca și el, aparținători ai unor familii cu genealogii de sute
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
ceilalți, cei care compuneau universul select al lui Adam, ca să nu se observe nici o diferență de accent când vorbește englezește sau franțuzește și ca să nu facă nici o greșeală de limbă, de comportament, de folosire a tacâmurilor la dineurile pretențioase, nici o greșeală de discurs sau de ținută vestimentară la banchetele de binefacere, unde Adam se întâlnea cu alții ca și el, aparținători ai unor familii cu genealogii de sute și sute de ani. Pentru nimicurile astea, ca să întrețină futilitatea asta își consumase
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
s-a și întîmplat în 1991. Povestesc toate acestea pentru a explica faptul că eu, de la München, nu am făcut nici o corectură cărții ce pornea, în sfîrșit, spre tipar - ceea ce poate explica și omisiunea, dar mai ales numărul enorm de greșeli de tipar, atît de mare încît m-a descurajat să fac o erată. La urma urmei, cartea a plecat în lume cu destinul ei atît de chinuit și de chinuitor pentru mine, încît nu mai contează - cel puțin pentru mine
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
de tipar, atît de mare încît m-a descurajat să fac o erată. La urma urmei, cartea a plecat în lume cu destinul ei atît de chinuit și de chinuitor pentru mine, încît nu mai contează - cel puțin pentru mine - greșelile de tipar pe care, binevoitorul cititor va reuși sau a reușit să le îndrepte... Întrebat, nu o dată, de ce nu republic, fără greșeli, cartea, repet răspunsul pe care l-am dat întotdeauna: pentru că, scrisă sub imperiul unei autocenzuri ce poate ar
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
destinul ei atît de chinuit și de chinuitor pentru mine, încît nu mai contează - cel puțin pentru mine - greșelile de tipar pe care, binevoitorul cititor va reuși sau a reușit să le îndrepte... Întrebat, nu o dată, de ce nu republic, fără greșeli, cartea, repet răspunsul pe care l-am dat întotdeauna: pentru că, scrisă sub imperiul unei autocenzuri ce poate ar fi făcut, în 1973, mai ușor publicabilă o carte "cu multe probleme" - cum se spunea atunci - astăzi, în libertate, ar fi trebuit
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
observațiile. Când, la sfârșit, anunță bibliografia, mă trezesc pomenit cu o carte pe care de fapt n-am scris-o : Hermeneutica poeziei lui Al. Macedonski, Timișoara, 1992. Cartea se numește Hermeneutica editării, nu a poeziei, ceea ce e cu totul altceva. Greșeală omenească, de tipar, veți zice, dar fără dreptate, pentru că editorul se preface a nu cunoaște multe lucruri pe care, de altfel, le știe foarte bine. În 1992, am publicat, e adevărat, la Universitatea din Timișoara, un volum în 80 de
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
aveau ce căuta într-o erată). La poezia Castelul (p. 1753) remarcă observația mea că acest cuvânt ar trebui scris cu majusculă, întrucât are valoare de simbol, dar adaugă imediat că am pierdut din vedere să menționez contragerea poeziei și greșeala de tipar păiajen pentru păianjen! Dragă dle Coloșenco, nici despre tsunami n-am suflat un cuvințel, cum de n-ați observat? De la început am fost surprins de dimensiunile ediției (peste 4000 de pagini) și de performanța editorului de a le
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
Se știe că Macedonski a fost un fanatic al perfecțiunii formale a versului. Când un confrate făcea o eroare de versificație, chiar măruntă, se expunea tirului critic violent al poetului, Eminescu fiind ținta lui preferată. Se înțelege atunci că orice greșeală de același tip în propria-i operă echivalează cu o catastrofă, iar editorul trebuie să fie foarte atent în asemenea situații. Eu am arătat că suvenire trebuie să fie înlocuit cu varianta suvenir, pentru că numai așa rimează cu fir, de
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
r, arătându-ne că știe latinește, numai că lat. errata e un plural al lui erratum, și atunci o errata...( Atenție când îl veți edita pe Călinescu, dle M.C., acesta scria erratum, numai atunci când în textul său observa o singură greșeală!)
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
Ubi bene, ibi patria” Acolo este țara ta, Unde ți-e bine acuma, Dar, ține minte vorba mea: Mama ta e numai una! 3.”Errare humanum est” “A greși e omenesc” Seneca cel înțelept ne-a aratat “A stărui în greșeală e diavolesc” Sfânta Scriptură ne-a avertizat. 4.”Sic transit gloria mundi” Astfel trec prin lume toate: Aur, glorii, bogății... Nimic nu e eternitate, Doar efemere iluzii. 5.” Non multa, sed multum” Atunci, când ții o cuvântare, ... Citește mai mult
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Ubi bene, ibi patria” Acolo este țara ta,Unde ți-e bine acuma,Dar, ține minte vorba mea:Mama ta e numai una!3.”Errare humanum est”“A greși e omenesc”Seneca cel înțelept ne-a aratat“A stărui în greșeală e diavolesc”Sfânta Scriptură ne-a avertizat.4.”Sic transit gloria mundi” Astfel trec prin lume toate:Aur, glorii, bogății...Nimic nu e eternitate,Doar efemere iluzii.5.” Non multa, sed multum”Atunci, când ții o cuvântare,... XXVIII. DE-AI
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]