6,160 matches
-
lui Kossuth ce au omorât zeci de mii de români în 1848-1849, pentru vrerea lor de a fi români liberi. Istoria românilor îl va așeza definitiv în rândul pazvangiilor fără de lege. Se spune că, alegatorii au vrut să scape de greața aroganței lui Adrian Năstase și l-au ales pe bine dispusul Băsescu Traian, cu vechi state de pazvangiu încă de la Anvers, unde deja ciupea din flota comerciala a României, pe care a lichidat-o, împreună cu alți pazvangii de la Constanța, după
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
carnea, în mine, i-o simt moartă. Parcă dormim adesea pe-un abator de vise, Și-o cioară din pustie tot croncăne pe viață... De ce miroase-a febră cînd geamuri sînt deschise? De ce simțim din suflet urcînd un fel de greață? Nu sîntem noi copiii năpăstuiți cu anii? Nu sîntem salahorii istoriei și-ai clipei? Un singur fel de plată răscumpără și banii, Dar și minciuni și vinderi din ghiarele risipei. Pe străzi ca de cenușă dorm case și dorm ziduri
SÎNT O RANĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383070_a_384399]
-
proaspătă la aceeași cantitate. Ceaiul de mușețel ușurează digestia, calmează nervozitatea și anxietatea, în timp de socul se recomandă în gripă, sinuzită sau guturai. Durerile de cap trec cu ceai de tei, iar menta ajută digestia, reduce flatulența și înlătură greața. Ceaiul din măceșe previne infecțiile gripale și răcelile. Ceaiul este a doua băutură consumată în lume, cantitativ, după apă, potrivit specialiștilor americani, citați în cartea „Mâncarea și sănătatea”, apărută la editura Reader’s Digest. ►Bogat în vitaminele A, B1, B2
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92346_a_93638]
-
având halucinații și coșmaruri, vor evita persoanele care le aduc aminte de evenimentul traumatic, vor suferi de insomnii, vor fi furioși, vor fi depresivi și pot suferi de afecțiuni fizice, precum tensiune arterială crescută, ritm cardiac ridicat, tensiuni musculare sau greață. Din păcate, în multe cazuri TSPT poate conduce la gesturi din ce în ce mai disperate, culminând cu suicidul. La ora actuală, singura metodă creată special pentru tratarea stresului post-traumatic este Tehnica Rewind, care se folosește de puterea minții pacientului pentru a rescrie modul
Creatorul Tehnicii pentru vindecarea Stresului Post-Traumatic, vine în România [Corola-blog/BlogPost/93006_a_94298]
-
celei bătute de orologiul de la Primărie. Sunt favorizat de soartă: îmi îngrijesc livada și scriu un Tratat! Sunt mai presus decât oricare dintre concetățenii mei. Când îi văd năvălind bezmetici, din reverență în reverență, asupra vilegiaturiștilor proaspăt sosiți, mă cuprinde greața. Cred că li s-a ascuțit incredibil auzul. Sau simțul mirosului. Simt apropierea trenurilor de la zeci de kilometri. Zgomotul imperceptibil al roților. Fumul locomotivei încă neieșit. Anticipează orice întârziere: nici ei nu au nevoie de ceas. Dar depind de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
continui. Lipsește conflictul, intriga; e scris. Poți să adaugi, dacă vrei: Îmi merge din ce în ce mai bine. Nimic nu mai poate modifica această stare, am descoperit metoda. Nu se poate istorisi. Ceva ca o iluminare, acum văd totul. Mi-a dispărut și greața, îmi iubesc - cristic - dușmanii, Femeia solară îmi atinge umărul; cei care, cu voie sau fără voie, mi-au făcut rău se întrec, toți, în acte reparatorii. Nu supăr pe nimeni, nu mă deranjează nimic; întreg Universul este făcut pentru încântarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Ori sub oricare altul? Ești un dușman (!Ă al poporului, dar poporul îți este prieten? Nici nu te știe, îți vede, uneori, numele tipărit... Ce a făcut el pentru tine, ce face? Îl doare-n cur de Stațiunea ta, de greața ta, de ulcerul tău, de geniul tău! Pentru că îl ai! Artistul care nu este convins că îl are e pierdut. De ce poporul, popoarele, nu-și prețuiesc - cu adevărat - poeții decât după ce aceștia mor? Pictorii, romancierii, compozitorii: primesc ei, în cursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Îl văzuse ținând piept la asaltul aretinilor, atunci când cavaleria inamică se aruncase asupra rândurilor lor destrămate. De ce, acum, Îi era frică dinaintea porții unei biserici? Durerea din tâmple Îi reveni Într-o explozie violentă. Își Înăbuși un nou atac de greață și Îl dădu la o parte, scârbit, pe omul care Încă șovăia. Voia să rezolve chestiunea cât mai grabnic, pentru a se putea refugia, În sfârșit, Între pereții chiliei sale, În căutarea odihnei. Păși prin naosul cufundat În tenebre, Îndreptându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Se Întinse la loc, cu privirea ațintită pe grinzile tavanului, Încercând să Își stăvilească amețeala. Camera se rotea de jur Împrejur, precum veșmintele Antiliei. Strânse tare din pleoape, pentru a șterge străfulgerările de lumină Înghețată care Îi Împungeau creierul, În timp ce greața i se domolea. În cele din urmă, se ridică precaut. Trebuia să iasă și să Își recapete controlul de sine. Se blestema pentru că fusese atât de neprevăzător: un prior al Comunei Florenței ar fi trebuit să se comporte cu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
minunat de concluziv. Glasul Îi vorbi iarăși la ureche. Nu simți și dumneata cât de greu a devenit aerul din cârciumă? Fumul din vasele acelea afurisite Întunecă totul. Nu ai prefera să ieși, ca să poți respira mai bine? Cu siguranță, greața aceea era cauzată de vasele de jeratic. Încercă din nou să se ridice, În timp ce mâna dinapoia lui parcă voia să Îl ajute. Se propti În masă pentru a se ridica În picioare și o apucă spre ieșire. Apoi se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
densă și umedă, Îmbibată de miasmele coloranților, satura spațiul, făcând aerul imposibil de respirat. Era un uscător, un depozit Încăpător, În care vopsitorii aduceau la uscat pânzele tratate, În urma procesului de colorare. Dante fu cuprins de o bruscă senzație de greață, În timp ce Își recăpăta răsuflarea, aplecat pe vine. Dar mintea lui se străduia să traseze o hartă a locului. În spatele prăvăliei lui Teofilo se deschidea o magazie pe care, dintr-un motiv sau altul, spițerul hotărâse să o mențină În legătură cu spațiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
nu se simt tocmai bine de când, fără vreun gând rău, poposit-am la masa voastră. Au ce să fie? Este cumva de vederea prăfuitei noastre sutane prilej de întristare? Apasă-vă ceva pe suflet? Simte cugetul vostru urcând dinspre stomac greața acelei băuturi despre care, necunoscând-o prea bine, mi s-a spus că trezește în om dorința nu numai de a judeca lumea, ci și de a o schimba? — Precuvioșia-ta - răspunse Vasea, învârtind între degete paharul - vorbele dumitale trezesc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
De tine nu se ating, ești mare. Dar de unul ca mine, care nici n-am scos bine capul, harșt, tunde-l, atîta pagubă. Cunosc o grămadă care abia așteaptă să facă sluj pentru o bucățică de zahăr. Mi-e greață. — ...mi-e greață, miroase lumea hîc... a hoit, nu, nu Buffalo Bill... semăna, ochii hîc albaștri marea uite valurile amehîc țesc — Ține dracului batista aia la gură și hai odată. Așa, copăcel. Ia-mă de gît, Încă un pas și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
se ating, ești mare. Dar de unul ca mine, care nici n-am scos bine capul, harșt, tunde-l, atîta pagubă. Cunosc o grămadă care abia așteaptă să facă sluj pentru o bucățică de zahăr. Mi-e greață. — ...mi-e greață, miroase lumea hîc... a hoit, nu, nu Buffalo Bill... semăna, ochii hîc albaștri marea uite valurile amehîc țesc — Ține dracului batista aia la gură și hai odată. Așa, copăcel. Ia-mă de gît, Încă un pas și Încă unu — I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
peretele din dreapta și mama În balcon pierită sub șalul de lînă și În casa mică veche de lîngă gard patul Florichii servitoarea cămășile ei de americă ligheanul cu smalțul sărit sînii moi de femeie trecută bine de patruzeci plăcere și greață nevoia de a trăi și chiotul de izbîndă al vieții ca acest strigăt al cocoșului cînd nimic nu prevestește Încă zorile noapte fără sfîrșit timp Împietrit pietrele astea fost-au vreodată călcate cu adevărat de tălpile umbrelor care mă bîntuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
la chipul meu dinainte de operația estetică, buzele mi se crispează Într-un rictus de repulsie; repet fără să vreau gestul celui care s-ar apropia de o gură murdară. Mizeriile trupului și ale spiritului nesecatele noastre rezervoare de bucurie și greață. Lumina candelabrelor de cristal din holul hotelului Athénée Palace inundă oglinzile Încastrate În tapetul opalin; spațiul se dilată prin repetare, devine un fel de cascadă, percepția vizuală se Încarcă de o vibrație aproape sonoră. Pe canapelele și fotoliile cu spătare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
nici măcar memoria locului lor. Ar trebui s-o iau de la Început, de la acele asociații incoerente, afective: șerbetul de trandafir și apa străvezie În lumina după-amiezii un obiect moleșit de căldură o pastă care-și schimbă forma, și senzația aceea de greață și de plăcere cînd palma descoperă În buzunar ceva umed și alunecos - miros de citron și mosc - ca un embrion de memorie și Încet Încet se recompune imaginea unui săpun care se agață cu Încăpățînare de numele și de vîrsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de mirosul acela dulce-sărat al scursorilor care-mi umpleau trupul pe dinafară și pe dinăuntru, peste tot, care-mi curgeau prin vene, care-mi umpleau gâtlejul. Vai, comoara mea, cum îndrăgește omul în zece ani ceea ce până atunci îi făcuse greață. Săracul Bálint. Lui nu i-am făcut-o niciodată și ce mult m-a rugat. Și numai asta m-a întristat puțin. Dimineață, domnul Ulrich m-a dus în baie și m-a spălat ca un tată pe copilul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
și îl găsește îngrozitor de puțin. Încearcă să spele putina, dar nu-i merge. Tentativele ulterioare sunt la fel de caraghioase. Concluzia: STRĂINULE, INDIFERENT DE CE AI VENIT ȘI ORICINE AI FI, DE ETALONUL UMAN SĂ NU TE ATINGI. Multă vreme mi-a fost greață de Igor Gherasimov. Mi-e rușine, dar ăsta e adevărul. Faptul că cineva își avea partea inferioară expusă în capitală, ca să poată fi privită, în timp ce eu i-o căram pe cea de sus în scaunul cu rotile, mă făcea, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
trecutului și că existau lucruri mai importante. În viața lui „Igor Gherasimov, cosmonaut burlac“ - așa scria pe cartea lui de vizită - era o legătură strânsă între picioare, adresă și marea lui aventură amoroasă. Odată, i s-a făcut atât de greață de Marșul nupțial, încât s-a hotărât să boteze cu numele autorului acelei mâzgăleli cea mai urâtă magherniță din oraș. Ca mai toate hotărârile lui de atunci, și pe asta a luat-o în compania unui demisec alb, iar alegerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
dar trupul său, împotriva voinței lui, m-a refuzat categoric. Gândind aceasta, am simțit cam ce ar trebui să simtă un lepros pe care fratele creștin îl sărută pe gură și care vede că pe același frate creștin îl prinde greața din cauza acestui sărut. Am simțit în comportarea ta același lucru: pe de o parte, era dorința dictată de voința ta, care te justifica pe deplin, pe de altă parte, era neascultarea revoltată a trupului tău care pe mine m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
comun cu el. Cu acesta, cu Burkeviț, care devenise un revoluționar, trebuia fie să vorbești despre alții - cu un ton de indignare civică -, fie să-ți mărturisești propriile fapte comise împotriva binelui public. Și una, și alta îmi stârneau o greață de care mă rușinam, eu, cel obișnuit să-mi ascund sentimentele sub o pojghiță de cinism sau să le exprim cu o notă de umor. Burkeviț, însă, aparținea genului de oameni care, în virtutea idealurilor pe care le împărtășesc, judecă aspru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
om foarte slăbit care calcă pe gheață. Pe coridor, m-au apucat niște frisoane puternice. Pe coridorul care duce la toaletă e un miros puternic de varză și de alte mâncăruri. Gândindu-mă la mâncare, simt că mă ia cu greață, dar e o greață neobișnuită. Gândul la mâncare îmi face greață nu pentru că aș fi sătul, ci pentru că sunt zguduit sufletește. Mi se pare că gâtul meu a devenit atât de încordat și de gingaș, încât cea mai mică înghițitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
calcă pe gheață. Pe coridor, m-au apucat niște frisoane puternice. Pe coridorul care duce la toaletă e un miros puternic de varză și de alte mâncăruri. Gândindu-mă la mâncare, simt că mă ia cu greață, dar e o greață neobișnuită. Gândul la mâncare îmi face greață nu pentru că aș fi sătul, ci pentru că sunt zguduit sufletește. Mi se pare că gâtul meu a devenit atât de încordat și de gingaș, încât cea mai mică înghițitură îl poate bloca sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
apucat niște frisoane puternice. Pe coridorul care duce la toaletă e un miros puternic de varză și de alte mâncăruri. Gândindu-mă la mâncare, simt că mă ia cu greață, dar e o greață neobișnuită. Gândul la mâncare îmi face greață nu pentru că aș fi sătul, ci pentru că sunt zguduit sufletește. Mi se pare că gâtul meu a devenit atât de încordat și de gingaș, încât cea mai mică înghițitură îl poate bloca sau rupe. Pe pianină, lângă Mik se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]