12,265 matches
-
acțiunile; aceste pasiuni sunt profund omenești, sunt lipsite de rigiditate, nu urmăresc grandiosul. „Admirabil cunoscător al sufletului feminin, Euripide arată că femeia în sălbăticia ei este mai capabilă de eroism decât bărbatul învestit cu toate puterile”, scria Liviu Rusu1. Autorului grec nu i se poate contesta lirismul, grația cu care eroinele sale împărtășesc publicului revolta, durerea, dragostea, duioșia sufletului lor. La Sofocle, Electra rămâne singură; disperarea ei este încă și mai mare din cauza vicleșugului lui Oreste, care răspândește vestea că a
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
astfel, se poate justifica ura acerbă între reprezentanții unei familii legate printr-o comunitate de sânge. În prima piesă, Întoarcerea acasă 1, generalul Ezra Mannon revine acasă, după ani de lupte, ca și Agamemnon și, la fel ca pe eroul grec, îl aștepta aceeași soartă tragică. De la început asistăm la conflictul dintre Christine Mannon, soția generalului și Lavinia, fiica lor. Christine e îndrăgostită de căpitanul de marină Adam Brant, pe care îl iubea și-l dorea ca soț Lavinia. Caracterizându-se
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
eseist, orator, gazetar, om politic angajat într-o viață tumultoasă și turbulentă, Jean Paul Sartre „s-a definit prin întrega sa activitate ca un autentic spirit renascentist al epocii noastre”, după cum afirma Romul Munteanu 1. Sartre extrage din teatrul clasic grec și din estetica lui Hegel propria sa concepție despre un teatru auster, moral, mitic, aducând cu un ritual, un teatru inspirat din mitologia elină în care împrejurări deosebite și situații limită forțează personajele la o alegere vitală. Militantul pentru libertatea
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
că a ucis din dragoste pentru ea, luând asupră-și întreaga vină, cu toate remușcările pe care le presupune; și tot din dragoste pentru oameni, el renunță la tron și părăsește cetatea, urmărit de muștele ce simbolizează Eriniile din mitologia greacă. Ridicând omul la ipostaza de demiurg, Sartre exclude divinitatea sau destinul din univers. De aceea, el afirmă că „omul este ceea ce el se face”. În acest context, singurul „destin” posibil al său este acela de-a fi „condamnat să fie
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
toate domeniile: literatur?, filozofie, astronomie, limbi clasice ?i moderne. Totul Îl interesa pe Eminescu. Atunci cand sim?ea c? nu cunoa?te destul, era neobosit În c?ut?rile lui: copia câte o gramatic? sau un tratat de fizic?, scria cuvinte grece? ți sau desena litere arabe, I?i notă gânduri sau impresii de lectur?, traduceri sau versuri, apoi f?cea exerci?îi de matematic? sau deslu?ea sensul unei maxime latine?ți: „ Cu sensul acesta de r???citor disciplinat prin toate
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
inuie prin gând, idee ?i În?elepciune, cea a Greciei va d? inui prin cuvânt ?i poezie. ?i prin natura care i-a dat via??: „Nu Întâmpl?tor, tot În direc?ia gândirii hegeliene, aceast? frumuse?e produs? de miracolul grec În art???i mitologie se Întoarce În natur?". (Zoe D-Bu?ulenga) Natură, poezia ?i arhitectură devin astfel, În poezia eminescian?, sinonime cu infinitul. Natură prin inepuizabila ei for?? creatoare, poezia -prin identificarea cu universul interior al fiin?ei umane
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mie ce să fac”. Este nu atitudinea unei persoane religioase, ci mai degrabă o încercare de a anula orice autoritate umană asupra sa. Bochenski consideră, de asemenea, că există două tipuri de autoritate înțeleasă ca relație: Autoritatea deontică (în limba greacă, deomai înseamnă „eu trebuie”), care se referă la autoritatea șefului, superiorului dintr-o organizație; în acest caz, domeniul (D) constă în regulile de funcționare ale organizației sau în directive. Autoritatea deontică este autoritatea persoanei numite și este fundamentată pe reguli
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
regulile de funcționare ale organizației sau în directive. Autoritatea deontică este autoritatea persoanei numite și este fundamentată pe reguli și regulamente care trebuie acceptate ca adevărate pentru simplul fapt că ele sunt oficiale; Autoritatea epistemică este autoritatea specialiștilor (în limba greacă, episteme înseamnă știință, cunoștințe), a profesioniștilor, autoritatea științei (Bochenski, 1992, pp. 52-53). Este autoritatea persoanei ale cărei afirmații în legătură cu un anumit domeniu sunt considerate corecte. Ea trebuie obținută și menținută prin aserțiuni corecte (decizii corecte, soluții, cunoștințe exprimate, date, informații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
în care esențială este încrederea în indicarea informațiilor relevante. Semn că formarea, despre care se tot vorbește, are o tot mai acută nevoie de magiștri. Suntem noi capabili de așa ceva? ٭ Pregătirea terenului pentru apariția filosofiei a fost făcută de mitologia greacă; putem observa aici primele încercări de a explica ceea ce în alte culturi nu este nici măcar zărit. Semn că sub însoritul cer al Greciei deja "se vedea" mai mult (sau poate altfel) decât în alte părți. Unul din riscurile religiilor monoteiste
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ca miză politică în relațiile internaționale 43 sarcini ad-hoc date de președinte sau Consiliul Executiv. Mișcarea Olimpică Mișcarea Olimpică a fost reînviată de Pierre de Coubertin prin reabilitarea Jocurilor Olimpice și fondarea CIO în 1894. El s-a bazat pe filosofia greacă conform căreia sportul competitiv nu este un simplu mijloc de dezvoltare a sănătății corpului și furnizor de distracție (plăcere), ci și educație. Mișcarea Olimpică este astfel o credință că sportul poate sparge barierele lingvistice, culturale, de naționalitate, vârstă și sex
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
baza unor practici de mult timp instituite și respectate. Acest tip de autoritate a fost caracteristic perioadei de început a funcționării Comitetului Internațional Olimpic, când s-a încercat reînvierea spiritului olimpic antic. Pierre de Coubertin s-a bazat pe filosofia greacă, conform căreia olimpismul este o filosofie de viață, înălțând și asociind într-o balanță toate calitățile corpului și ale minții. Sportul nu este un simplu mijloc de dezvoltare a sănătății corpului și furnizor de distracție sau plăcere, ci este și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
proprietate a acesteia, considerăm că unii tineri puteau deprinde tainele cititului și scrisului de la călugării de aici. De menționat că în documente nu se pomenește de o școală propriu-zisă, mai ales că la începutul secolului al XIX-lea faima călugărilor greci de aici nu era dintre cele mai bune. Anterior secolului al XIX-lea, din punct de vedere religios, mănăstirea a fost un adevărat focar în menținerea ortodoxiei, dintre călugării sau egumenii proboteni s-au ridicat 4 mitropoliți ai Moldovei: Grigore
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de soarta acesteia, din orice colț al lumii. Apelând la istoria conceptului de cultură generală, d. Christian Bonrepas a amintit, de pildă, că până în secolul luminilor au făcut oficiu de cultură generală umanitățile, întemeiate pe cunoașterea literaturii și a limbilor greacă și latină. După Revoluția franceză, ele au fost acuzate că făcea jocul Fostului Regim. Influența Enciclopediștilor a favorizat introducerea noțiunilor de știință și tehnologie. În timpul celei de-a Treia Republici dezbaterea a luat o nouă întorsătură prin sublinierea rolului pe
Cultura generală - ce se întâmplă cu ea? by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7189_a_8514]
-
al temei, d. Pierre-Henri Tevoillot, îngrijorat de nivelul de cunoștințe generale al tinerilor care intră în universitățile specializate în discipline științifice, a propus ca în primii ani de studiu să fie introduse și în acestea cursuri obligatorii de franceză, istorie, greacă și latină. Iar în anii premergători licenței un curs de istorie a gândirii. La rândul lui, sociologul și filosoful Edgar Morin a subliniat necesitatea unei "gândiri complexe", întrucât în opinia sa principala deficiență a educației de astăzi e severa "compartimentare
Cultura generală - ce se întâmplă cu ea? by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7189_a_8514]
-
lucrat după absolvire ca bibliograf la Biblioteca Națională din București și a început să scrie la ziarul grecesc din România "Nea zoi" (Viață nouă). Din 1975 Hristos Ziatas trăiește în Canada, la Toronto, unde colaborează la diferite publicații în limba greacă. A tipărit acolo mai multe volume de poezii în ediții bilingve (engleză și greacă), iar volumul Sub pleoapele cucuvelei i-a fost tradus și în română de Darie Novăceanu. În 1980 îi apare la Editura Odisseus din Atena volumul Treizeci și cinci
Un greco-român by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8744_a_10069]
-
lui". Este într-adevăr emoționant să constați cât de mult a fost marcat sufletul acestui grec de legăturile cu spiritualitatea românească, ce răsunet amplu găsesc în poezia lui miturile și simbolurile românești, figurile noastre istorice și legendare. Probabil că cititorul grec neavizat nu va percepe toate nenumăratele referiri românești din poezia lui Hristos Ziatas, dar cititorul român cu siguranță că le va descoperi și va fi mișcat. Miorița, Meșterul Manole, domnitorii iluștri, Eminescu, Enescu, Blaga, Brâncuși, dar și G. Călinescu, Labiș
Un greco-român by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8744_a_10069]
-
în cursul vizitelor și al plimbărilor comune, Goethe și soții Reinhard au mai revenit asupra subiectului. Un alt informator al lui Goethe - făcut cunoscut de Eugen I. Păunel în revista suceveană Junimea literară - a fost postelnicul Iacovachi Rizu-Nerulos, un cărturar grec care, după înfrângerea Eteriei și de teama represaliilor, a fugit din Iași și a ajuns tocmai în Elveția, unde a și publicat trei cărți în limba franceză. Cel puțin una dintre ele: Cours de littérature greque - Geneve, 1827, în care
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
de poezie balcanică. Editat la Atena, în românește, de către asociația non-profit "Prietenii Revistei Anti", masivul și frumosul volum este destinat să apară în toate limbile și să fie distribuit în toate țările din zonă (până în prezent circulă în albaneză, bulgară, greacă și română), ca o carte de referință pentru cei ce doresc să cunoască canonul poetic modern din țările noastre. Cât despre "profilurile" locale ale acestui canon, ele au fost trasate de colectivele naționale de redacție, pe țări, care au asigurat
O explicație by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/8773_a_10098]
-
care există comunicare) e verosimilă: un titlu de film poate ajunge să desemneze, metonimic, ceva din situația tipică reprezentată în acesta - și, oricum, e destul de recentă. Pe de altă parte, independent de film, chiar strigătul paranghelia!, prin care un consumator grec comandă muzică, poate fi perceput din afară ca un declanșator al petrecerii și de aici, metonimic, ca un nume pentru petrecere. Orice informații care să confirme sau să infirme aceste ipoteze sînt binevenite.
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
jumătatea anului 2007, sub emblema unei cunoscute edituri ateniene, Sokoli, a apărut, cu sprijin ieșean, un volum al cărui titlu pare să fi fost anume ticluit de Nichita Stănescu, de unde a fost împrumutat, pentru a merge drept la inima cititorului grec. Antologatorul și traducătorul volumului, neoelenistul ieșean Andreas Rados, promotor, deopotrivă, al literaturii neoelene în România (căruia i se datorează, între altele, nu mai puțin de cinci antologii de poezie greacă și cipriotă) și al literaturii române în Grecia (prezent adesea
Poeți români traduși în grecește by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8850_a_10175]
-
a fost împrumutat, pentru a merge drept la inima cititorului grec. Antologatorul și traducătorul volumului, neoelenistul ieșean Andreas Rados, promotor, deopotrivă, al literaturii neoelene în România (căruia i se datorează, între altele, nu mai puțin de cinci antologii de poezie greacă și cipriotă) și al literaturii române în Grecia (prezent adesea în publicațiile literare grecești cu transpuneri îndeosebi din lirica românească), a selectat de data aceasta poeme din creația Anei Blandiana, a lui Marin Sorescu, Nichita Stănescu și Ioanid Romanescu. Sunt
Poeți români traduși în grecește by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8850_a_10175]
-
Marin Sorescu, Nichita Stănescu și Ioanid Romanescu. Sunt scriitori pe care traducătorul i-a cunoscut personal, cu care a discutat de câte ori le-a publicat versuri în revistele grecești. Cu ieșeanul Ioanid Romanescu a colaborat la realizarea unei antologii de poezie greacă în română. Cele 9, 10, 13 și, respectiv, 12 poeme alese din creația celor patru autori sunt însoțite de ample fișe bio-bibliografice menite să refacă pentru cititorul grec destinul scriitoricesc al celor patru autori. Doi dintre cei patru poeți antologați
Poeți români traduși în grecește by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8850_a_10175]
-
Cu ieșeanul Ioanid Romanescu a colaborat la realizarea unei antologii de poezie greacă în română. Cele 9, 10, 13 și, respectiv, 12 poeme alese din creația celor patru autori sunt însoțite de ample fișe bio-bibliografice menite să refacă pentru cititorul grec destinul scriitoricesc al celor patru autori. Doi dintre cei patru poeți antologați au beneficiat și de plachete de sine stătătoare în greacă: Marin Sorescu a fost tradus de scriitorul grec Menelaos Loudemis, care a trăit 20 de ani în România
Poeți români traduși în grecește by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8850_a_10175]
-
însoțite de ample fișe bio-bibliografice menite să refacă pentru cititorul grec destinul scriitoricesc al celor patru autori. Doi dintre cei patru poeți antologați au beneficiat și de plachete de sine stătătoare în greacă: Marin Sorescu a fost tradus de scriitorul grec Menelaos Loudemis, care a trăit 20 de ani în România, Nichita Stănescu de eleno-românul Victor Ivanovici. Răsfoind sumarul volumului, se întrevede intenția antologatorului de a se îndrepta cu predilecție spre poeme care fie prin titlu, fie prin conținut, să sugereze
Poeți români traduși în grecește by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8850_a_10175]
-
prin conținut, să sugereze o legătură tematică cu Grecia, care a constituit nu rareori o sursă de inspirație pentru poeții români. În addenda de la sfârșitul cărții profesorul Andreas Rados lămurește opțiunea pentru titlu: adorația lui Nichita Stănescu "pentru eternul spirit grec, lumina apolinică, semnifică, metaforic, unul dintre pilonii care au contribuit la configurarea nu numai a culturii române, dar și a culturii europene în ansamblul ei. Este puntea de comunicare care a legat dintotdeauna patria lui Eminescu și Blaga de patria
Poeți români traduși în grecește by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8850_a_10175]