10,710 matches
-
pentru moartea lipsei de onoare. Horațiu, Satire, 13, vv.107-108. 18 Nedemn/putere ce, ocultă, stăpânește peste rău, Cântul XXVIII "Către sine", vv.14-15. 19 Băutura făcută din flori de tei este considerată a fi antispasmodică. 20 Erostrat a fost grecul doritor de celebritate care a dat foc templului Zeiței Artemisa din Efes (una din cele șapte minuni ale Antichității), în anul 356 î.Ch. chiar anul nașterii lui Alexandru cel Mare care în anul 333 î.Ch., intrând triumfător în
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
enunțat de Homer în Iliada, a fost reluat în antichitate mai întâi de Eschil, considerat întemeietorul tragediei ca operă de artă, de cvasi contemporanii săi, Sofocle și Euripide, apoi de teatrul secolului al XX-lea. Pornind de la premisa că tragicii greci reprezintă punctul culminant atins de literatura grecească, ni s-a părut firesc să urmărim, într-un prim capitol, cum s-a născut tragedia, această specie a genului dramatic ce a ajuns să culmineze cu operele celor trei titani care au
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
în dramaturgia contemporană. Dintre operele dramatice apaținând secolului al XX-lea, au fost luate în discuție trilogia lui O`Neill, Din jale se întrupează Electra și piesa Muștele, de J. P. Sartre; prima oferă o interesantă actualizare a teatrului antic grec a legendei Electrei, a doua reia problematica destinului implacabil din perspectiva filozofiei existențialiste, Sartre, plecând de la premisa că resortul principal al tragediei grecești este libertatea, ideea de fatalitate fiind doar un revers al acesteia. Temele mari ale existențialismului, ca vina
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
o inepuizabilă sursă de inspirație, a cărei apropiere înseamnă transpunerea unor (străăvechi întrebări în atmosfera și problematica zilelor noastre. Întrebări care, în cele din urmă, se constituie în permanențe ale umanității. I. Nașterea tragediei I.1. Cultul lui Dionysos Tragicii greci reprezintă punctul culminant atins de literatura grecească și poate că nu există în întreaga literatură universală un exemplu mai elocvent în sprijinul ideii că orice mare creator este expresia firească a epocii și țării sale, cu întreaga ei configurație materială
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
tragediei grecești care, după Aristotel, s-a născut din ditiramb, cântul liric intonat în cinstea lui Dionysos de un cor dansând în jurul unui altar al zeului, în timp 7 ce asistența se închina. Coriștii, purtând măști în chip de țap (grec. tragos = țap, de unde cuvântul „tragedie” - cîntecul țapiloră, simbolizau pe satiri (sau silieniă, prietenii zeului. În momentul în care unul dintre coriști s-a detașat de ansamblu, povestind isprăvile lui Dionysos, a apărut elementul dramatic - dialogul și primul actor. Acest fapt
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
aristrocrației, pe popor. Astfel, dramaturgul își scrie opera în calitate de cetățean care se adresează concetățenilor săi constituiți într-un public larg. Era necesară, la vremea respectivă, având în vedere schimbările importante ce se produc în cetate, refacerea spiritului de coeziune al grecilor, dincolo de certurile și violențele cotidiene. În acest fel, reprezentanții permit pe de o parte, justificarea bogățiilor cetățenilor înstăriți, prin intermediul coregului. Părțile civice aflate în opoziție se găsesc astfel întrunite cu ocazia spectacolului tragic, care constituie și o pauză a vieții
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
cu ocazia spectacolului tragic, care constituie și o pauză a vieții cetății. Aceasta este analiza pe care Platon 1 o face asupra acestor manifestări antice în cadrul educației morale a cetățeanului grec. Iată de ce, cu toată grija pentru spectacolul în sine, grecii puneau accent pe textul dramatic, pe valoarea literară și pe conținutul său educativ și moral. Și Aristotel 2 situa teatrul la temelia educației omului. Autorii, coregii, actorii și coriștii se bucurau de cea mai înaltă stimă, semn că vechii greci
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
grecii puneau accent pe textul dramatic, pe valoarea literară și pe conținutul său educativ și moral. Și Aristotel 2 situa teatrul la temelia educației omului. Autorii, coregii, actorii și coriștii se bucurau de cea mai înaltă stimă, semn că vechii greci iubeau mult teatrul. I.2. Tragedia și epopeea; tragedia și mitul Modelul cel mai imitat este Homer; calitățile esențiale ale artei grecești sunt prefigurate în operele sale. Importanța acestora e demonstrată și prin faptul că, de-a lungul secolelor ce
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
calitățile esențiale ale artei grecești sunt prefigurate în operele sale. Importanța acestora e demonstrată și prin faptul că, de-a lungul secolelor ce au urmat, ele au rămas baza învățăturii, a creației artistice, a formației culturale și educației morale a grecilor. Recitatorii și comentatorii profesioniști ai poemelor homerice colindau orașele Eladei; pentru elini, Homer reprezenta suma științei și înțelepciunii, iar textele sale aveau autoritatea absolută în toate domeniile. Asupra tragediei și a sculpturii, a poeziei și a picturii a avut o
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
mitul nu constituie o simplă povestire, o ficțiune, este realitatea însăși. Istoria culturii umane nu a conservat aceste mituri nescrise, ci pe cele „povestite” și, prin urmare, modificate grație geniului creator al lui Homer, Hesiod, Stesihoros, Solon, Simonide, al tragicilor greci. Erau mituri străvechi, din etapa preliterară miceniană, transmise oral prin aezi și rapsozi. De la miturile „vii” se ajunge așadar la literaturizarea lor, termenul „mythos” căpătând sensurile „fabulație”, „ficțiune”2. Homer și Hesiod au dat viață Teogoniei Eladei, dar nu au
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
la literaturizarea lor, termenul „mythos” căpătând sensurile „fabulație”, „ficțiune”2. Homer și Hesiod au dat viață Teogoniei Eladei, dar nu au creat mituri; ele erau deja existente în tradiția folclorică. După cum spunea E. R. Curtius, în gândirea religioasă a vechilor greci exista credința că zeii s-ar revela în formă enigmatică, prin oracole sau mistere. Mitul este rezultatul unei tradiții orale având un conținut despre care toată lumea trebuie să știe (despre zei, om etc.Ă și pentru care poetul se face
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
în jurul cărora se va cristaliza sensul tragic a trei milenii de poezie. După Aristotel, „tragediile cele mai izbutite au ca subiect 12 isprăvile câtorva familii”1. De la aceste „nume transmise de tradiție” și, în primul rând, de Homer, pleacă tragicii greci. Vito Pandolfi observă că lumea religioasă își păstrează la Eschil „toată prospețimea inițială” și se contopește cu povestirile mitologice într-o viziune completă despre lume. La Sofocle este strâns legată de lumea mitologiei și constituie „elementul determinant al structurii sociale
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
1. Tragicul este un fenomen tulburător, ce scapă definiției: arată măreția omului, dar și mizeria lui; face din erou un vinovat și un inocent; mâhnește și atrage în același timp - de aceea abordarea sa este atât de dificilă. Dacă vechii greci au inventat tragedia și au scris piese tragice, ei nu au urmărit să definească acest termen; nici teoria lui Aristotel nu are drept scop definirea tragicului, ci se interesează mai ales de structura pieselor și de reprezentarea acțiunii. Tragedia trebuie
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
vechilor tradiții. Se stinge (la puțin după Euripideă privind spre trecut, căci nu poate accepta un viitor anarhic. II.4. Legenda Electrei aă „Choeforele” de Eschil După cum se arată într-un capitol anterior, modelul cel mai imitat de autorii antici greci era Homer, în operele sale fiind prefigurate calitățile esențiale ale artei eline. Epopeile marelui poet au avut o influență imensă asupra tragediei și sculpturii, poeziei și picturii, furnizându-le numeroase subiecte, teme și motive. În plus, faptul că legendele din
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
cumpănă pentru Atena. O aluzie la aceasta se face chiar la sfârșitul piesei: Castor și Pollux spun că se grăbesc spre Marea Siciliei, să dea ocrotire corăbiilor elene. Aici se cuvine precizat un 52 alt fapt: paradoxal, eșecul lamentabil al grecilor în fața sicilienilor i-a adus lui Euripide faimă neașteptată, căci mulți atenieni și-au salvat viețile recitându-i versurile la cererea dușmanilor; era așadar, mai apreciat în țări îndepărtate decât în propria-i Eladă, unde atât de greu a ajuns
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
oameni, dar de esență superioară. Lui Euripide mulți dintre contemporani i-au reproșat că prin modul în care îi prezintă pe zei, tragedia sa a pierdut grandoarea pe care Eschil și Sofocle o dăduseră pieselor lor. Fondul tragic pe care grecii îl vedeau doar în raporturile dintre om și destin, Euripide îl vede în om și problemele lui. Omul este factorul esențial în tragedie și pe autor îl interesează complexul sufletesc ce determină acțiunile sale, raporturile dintre oameni, pe de o
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
piesei la o așa mare tensiune. Însă aceste simțăminte își au izvorul într-un substrat mai adânc: ea urăște peste măsură pentru că s-a comis o nelegiuire împotriva tatălui ei, nelegiuire care trebuie pedepsită, dar și pentru că, după credința vechilor greci, cel ucis nu are liniște în lumea lui Hades până nu e răzbunat! Este, așadar, o apărătoare înverșunată a datinilor și credințelor strămoșești. La Sofocle, frumoase sunt scenele care pun în lumină și alte trăsături ale eroinei căci, alături de impetuozitatea
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
o femeie normală sau făceam labă până candream, dar nu cunoșteam așa ceva... așa ceva cosmic! Tăcea și se mai gândea puțin și după aia iar zicea: — Cică a mai fost unu’ ca mine, unu’ genial, tot demult, un filozof d-ăla grec, care s-a dus la bordel și s-a închinat la o curvă care-o chema Sofia și i-a zis: „Tu ești stăpâna mea, ai venit pe pământ pentru mine, hai ne futem, da’ futaiu-i nimica, important e sufletul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
că noi suntem escroci cinstiți și cu obraz. Că le luăm banii pe bilete la oameni pentru un serviciu adevărat, dar că amenzile înseamnă hoție, și nu numai alea care vrem să le dăm noi, ci toate. Și ăla, la greci, care-i trecea pe oameni apa morților, le lua numai un bănuț, nu-i escroca. Care nu plătea, le futea o vâslă-n cap, da’ tot îi trecea apa până la urmă. Când am prins odată doi fără bilet, Nea Nebunelea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de alteritate, aceasta fiindu-i constitutivă. Observ la cei care se ocupă cu filosofia în spațiul românesc în ziua de astăzi o puternică reținere în a aborda existența corporală în discursul filosofic. Ar putea fi rezultatul începuturilor filosofiei (deși pentru grecii antici corpul era ținut la mare cinste), sau un reflex creat de creștinism, corpul părând multora prea jos pentru a merita reflectat la el. E asemenea unui element care, dacă este luat în considerare, spulberă o teorie. Asistăm așadar la
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Juan Antonio Samaranch (1980-2001); naționalitate: spaniol. Lord Killanin (1972-1980), naționalitate: irlandez. Avery Brundage (1952-1972); naționalitate american. J.Sigfrid Edstrom (1946-1952), naționalitate: suedez. Contele Henri de Baillet-Latour (1925-1942); naționalitate: belgian. Baronul Pierre de Coubertin (1896-1925); naționalitate: francez. Demetrius Vikelas (1894-1896); naționalitate: grec. Membrii CIO Membrii CIO sunt persoane care acționează ca reprezentanți ai țărilor lor. Ei nu sunt delegați ai țării acestora în CIO. Membrii se întâlnesc o dată pe an la Sesiunea CIO. Ei se pot retrage la sfârșitul anului calendaristic atunci când
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
afirma pe drept cuvânt Nicolae Iorga. Brăila exista încă din vremea lui Vlaicu Vodă, iar "drumul Brăilei era cea mai importantă cale comercială cu Transilvania, cu Dunărea și Marea în Evul Mediu". Brăila era oraș cosmopolit. Aici viețuiau alături de români, greci, italieni, armeni, bulgari, evrei etc. între anii 1831-1837 Brăila a fost ocârmuită de Ion Slătineanu pe care Nicolae Iorga îl numește "ctitorul" orașului Brăila, iar numeroși contemporani îl apreciau pentru spiritul său gospodăresc și acțiunile sale menite a determina dezvoltarea
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
în cea universală. Procesul e înlesnit de conceptul budhist asupra identității eului, așa cum deja menționat, eul fiind doar un complex de serii trecătoare, fizice și de conștiință, nepermanente și impersonale. Eul tinde spre revelarea și contopirea cu realitatea ultimă. La Greci eul e unul colectiv, un obiect ca oricare altul. La creștinii Evului Mediu eul are un destin și o misiune. Dumnezeu e Ideea absolută, omul e în chipul lui Dumnezeu, moralitatea e intrinsecă lui Dumnezeu. Creștinismul are în vedere un
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
fost coleg de studenție Hristos Ziatas, al meu și al lui C. Stănescu, acesta prefațându-i acum volumașul de poeme Ochiul celălalt , apărut la Editura Oscar Print în traducerea lui Ion Andreiță. Am spus "greco-român" deși prin sânge Ziatas este grec pur și simplu, fiind însă în mare măsură și român, prin faptul că a trăit mulți ani în România, unde s-a format spiritual, ceea ce și-a pus o pecete puternică și pe scrisul său, cum voi căuta să arăt
Un greco-român by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8744_a_10069]
-
celălalt ne aflăm, scrie C. Stănescu, "în fața unei emoționante declarații de iubire pe care Hristos Ziatas o întoarce spre cea de a doua patrie a lui". Este într-adevăr emoționant să constați cât de mult a fost marcat sufletul acestui grec de legăturile cu spiritualitatea românească, ce răsunet amplu găsesc în poezia lui miturile și simbolurile românești, figurile noastre istorice și legendare. Probabil că cititorul grec neavizat nu va percepe toate nenumăratele referiri românești din poezia lui Hristos Ziatas, dar cititorul
Un greco-român by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8744_a_10069]