1,058 matches
-
solar „există o diferență de 11 minute și 14 secunde, care s-au adunat de-a lungul secolelor, însumând cele 13 zile (diferența între stiluri)”. În Europa, soluția vine în 1582, când Papa Grigorie al XIII-lea a introdus calendarul gregorian. În ciuda unor solicitări repetate, la noi acest calendar va fi introdus abia în 1924. rezultatele sociale nu s-au lăsat așteptate. După statistica vremii, aproape un milion de credincioși (aici Îi includem și pe cei din Basarabia) n-au adoptat
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
artistul P. Poenaru. Deși autopsia infirmase o atare posibilitate, faptul că poetul la vârsta de numai 40 de ani murise de sincopă cardiacă, îi nemulțumea pe mulți intelectuali de vază, români și străini, astfel că, printre alții, Mircea Eliade, Al. Gregorian ori Rosa del Conte susțineau în continuare moartea lui Eminescu prin lovitura porimită de la P. Poenaru.” (P.102) Vă dați seama, stimați cititori, ce importanță ar fi avut cunoașterea de către doctorul Ovidiu Vuia a verigii lispă din toate aceste demonstrații
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Este, însă, o tradiție nouă care a întrerupt tradiția cea adevărată. Pe scurt: Nicolae Iorga și generația sa știau și scriau așa cum vedem. Mai sus am aflat că și alți intelectuali, între care Mircea Eliade, Rosa del Conte ari Al. Gregorian, vor rămâne la convingerea că Eminescu a fost ucis de piatra din 15 iunie... Am avut ocazia, relativ recent, mulțumită D lui Radu Băieșu, să comentez pentru revista „Manuscriptum” a Muzeuilui Literaturii Române câteva „minute” întocmite în urma ședințelor de la Societatea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Elemente de metafizică de C. Rădulescu-Motru. Deși nu are un pronunțat caracter literar, revista găzduiește în fiecare număr versuri de Cincinat Pavelescu (Cântecele străzii), Elena Văcărescu (Lângă stână), Corneliu Moldovanu (Ovidiu la Tomis, Târziu), Ion I. Pavelescu, Leon Feraru, George Gregorian, B. Nemțeanu, D. Nanu, A. Mândru ș.a. Proza, de obicei memorialistică sau de influență folclorică, e reprezentată de Ion G. Ionescu-Quintus, Victor Eftimiu (În umbra dafinilor), Ion Dragoslav (Volintirii, La iaz, Împăratul Rogojină, Codreanu), Em. Grigorovitza (Dezertorul). D. Anghel figurează
ŢARA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290070_a_291399]
-
sau social, publicația acordă foarte puțin spațiu literaturii. Cel mai important și cel mai consecvent colaborator este Geo Bogza, autor de articole de atitudine socială și politică, tot lui aparținându-i ciclul Ioana Maria. 17 poeme. Versuri mai publică George Gregorian și Gh. Soare, iar articole sau reportaje Victor Eftimiu, Sergiu Dan, Zaharia Stancu, D. I. Suchianu. Sunt traduse nuvele de Mark Twain, Anton Pavlovici Cehov, Jean Laportin, H. K. Breslauer, Rudolf Lowit, Fritz Nagl, Franz Molnar, Imre Halasz ș.a., transpunerile fiind
TEMPO!. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290133_a_291462]
-
Ținem să atragem atenția că am crezut de cuviință ca în toate notele noastre să folosim în indicarea datelor calendaristice ambele „stiluri“ („cel vechi“ și „cel nou“), diferența între vechiul calendar iulian utilizat pe atunci în țara noastră și cel gregorian întrebuințat în majoritatea statelor europene fiind în tot cursul secolului al XIX-lea de 12 zile; astfel 16 martie 1877 din București era 28 martie 1877 la Viena, Berlin, Roma, Paris sau Londra, dată notată de noi, potrivit uzanței din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
iar ca redactor responsabil figurează Mircea Ionescu-Quintus. Publică versuri Leonida Secrețeanu, Mircea Ionescu-Quintus, F. Voican, Petre Paulescu, proză, în special însemnări de pe front - Mircea Ionescu-Quintus, Leonida Secrețeanu, Ștefan Alexiu. La rubrica „Cronica literară”, Mircea Ionescu-Quintus scrie despre volumul lui Al. Gregorian Poeme de cruciat, iar Stelorian Paleologu comentează Poeme de război de Radu Gyr, Între două lumi de Mihai Ralea, Lume de ieri de I. A. Bassarabescu și Bohema de altădată de D. Karnabatt. Alte rubrici: „Cronica științifică”, „Cronica măruntă”, „Note
GAND PRAHOVEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287142_a_288471]
-
FUNDAȚIA CULTURALĂ ROMÂNĂ, instituție de cultură înființată în 1983, cu sediul la Madrid. Este fondată din inițiativa lui Vintilă Horia, Aureliu Răuță, Alexandru Gregorian, Alexandru Mircea și Radu Enescu. Din 1987, după moartea lui Alexandru Gregorian, în conducerea Fundației a intrat Alexandru Ciorănescu. După cum reiese din actul semnat la constituire de fondatori, document redactat în limba latină, evenimentul a avut loc într-un loc
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287110_a_288439]
-
FUNDAȚIA CULTURALĂ ROMÂNĂ, instituție de cultură înființată în 1983, cu sediul la Madrid. Este fondată din inițiativa lui Vintilă Horia, Aureliu Răuță, Alexandru Gregorian, Alexandru Mircea și Radu Enescu. Din 1987, după moartea lui Alexandru Gregorian, în conducerea Fundației a intrat Alexandru Ciorănescu. După cum reiese din actul semnat la constituire de fondatori, document redactat în limba latină, evenimentul a avut loc într-un loc simbolic: „Cui autem documento subscribendo locum delegimus Italicam, Caesaris Traiani, nostrae conditoris
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287110_a_288439]
-
1 ianuarie până la 28 iunie 1931. Revista publică multă poezie, proză, însemnări de călătorie. Sectorul poetic e susținut de Nichifor Crainic, V. Voiculescu, Ion Pillat, Emil Isac, D. Iov, Zaharia Stancu, Al. Marius, Al. Robot, Radu Gyr, D. Cosma, G. Gregorian, Gh. Tuleș, cel de proză de Ion Agârbiceanu (Povestea apei, Înainte de examen, La moartea Veronicăi, După denii), Tudor Mușatescu, Eugen Boureanul, D. Iov, Gib I. Mihăescu (Grefa), Ion Marin Sadoveanu, Gala Galaction, I. Lascarov-Moldovanu ș.a. Cezar Petrescu publică fragmente din
DUMINICA UNIVERSULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286904_a_288233]
-
Beza, Mihail Dragomirescu. Se fac traduceri din Esenin, Turgheniev, Cehov, Kuprin, se scrie despre Eminescu. Mai semnează Al. Baiculescu, Radu Boureanu, D. Olariu, George Dumitrescu, Al. Bădăuță, Sandu Tudor, T. Păunescu-Ulmu, Apriliana Medianu, Gr. Tăușan, Adrian Maniu, N. Plopșor, George Gregorian, Alfred Moșoiu ș.a. M.Pp.
DUMINICA UNIVERSULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286904_a_288233]
-
europene a publicației, în ele fiind recenzate sau cel puțin consemnate lucrările recent apărute ale unor savanți străini de prestigiu (Carlo Tagliavini, Arnold van Gennep, Antoine Meillet, Leo Spitzer, Georges Dumézil, Alf Lombard ș.a.). Alți colaboratori: I. Gh. Brătianu, M. Gregorian, Vasile Bogrea, Sextil Pușcariu, I.I. Stoian, G.G. Alexici, Alexandrina Istrătescu, P. S. Coculesco (Pius Servien), Ion Diaconu, Elena Moroianu, Al. Graur, Al. Vasiliu, F. Brânzeu, Luca Preda. I.M.
GRAI SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]
-
GREGORIAN, George (pseudonim al lui George Ionescu Bruciu; 23.III.1886, Sinaia - 24.XI.1962, București), poet. Fiu al lui Grigore Negrea Bruciu, profesor, G. face parțial studiile liceale la Brăila și își va da foarte târziu bacalaureatul. S-a înscris
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
seară, București, 1936; Două fete dintr-un neam, București, 1941. Repere bibliografice: Dragomirescu, Scrieri, 263; Constantinescu, Scrieri, III, 95-104; Octav Șuluțiu, „La poarta din urmă”, F, 1934, 4; Cioculescu, Aspecte, 144-146; Papadima, Creatorii, 411-423; Camil Baltazar, Destinul poeziei lui George Gregorian, F, 1936, 7-8; Streinu, Pagini, I, 71-74; Lovinescu, Scrieri, VI, 105-106; Călinescu, Ist. lit. (1941), 580-581, Ist. lit. (1982), 657-658; Dicț. scriit. rom., II, 448-449. O.I.
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
SCRIERI: Țara Demiurgului, București, 1942; Poeme pentru cruciați, București, 1943; Poeme pentru frații mei, München, 1953; Pete de lumină, Salamanca, 1980; Coasta soarelui, Salamanca, 1982; În creștetul luminii, Salamanca, 1984; El Encanto Andaluz, Madrid, 1985. Repere critice: Nichifor Crainic, Al. Gregorian, poet al războiului, G, 1943, 4; Eugen Lozovan, Poezia lui Alexandru Gregorian, „Stindardul” (München), 1980, 143; Vintilă Horia, „Pete de lumină”, „Revista scriitorilor români” (München), 1981, 18; Ioan I. Mirea, Despre poezie cu Alexandru Gregorian, „Revista scriitorilor români” (München), 1983
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
frații mei, München, 1953; Pete de lumină, Salamanca, 1980; Coasta soarelui, Salamanca, 1982; În creștetul luminii, Salamanca, 1984; El Encanto Andaluz, Madrid, 1985. Repere critice: Nichifor Crainic, Al. Gregorian, poet al războiului, G, 1943, 4; Eugen Lozovan, Poezia lui Alexandru Gregorian, „Stindardul” (München), 1980, 143; Vintilă Horia, „Pete de lumină”, „Revista scriitorilor români” (München), 1981, 18; Ioan I. Mirea, Despre poezie cu Alexandru Gregorian, „Revista scriitorilor români” (München), 1983, 20; Dumitru Ichim, „În creștetul luminii”, „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), 1985, septembrie
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
Repere critice: Nichifor Crainic, Al. Gregorian, poet al războiului, G, 1943, 4; Eugen Lozovan, Poezia lui Alexandru Gregorian, „Stindardul” (München), 1980, 143; Vintilă Horia, „Pete de lumină”, „Revista scriitorilor români” (München), 1981, 18; Ioan I. Mirea, Despre poezie cu Alexandru Gregorian, „Revista scriitorilor români” (München), 1983, 20; Dumitru Ichim, „În creștetul luminii”, „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), 1985, septembrie; Românii, 173-174; Popa, Ist.lit., I, 637-638; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 182-192; Manolescu, Enciclopedia, 366-368. N.Fl.
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
acordă evenimentelor politice, manifestărilor științifice din țară și din străinătate (congrese, conferințe), iar în anii 1927-1931, întreprinderilor industriale, comerciale, financiare, articolele fiind însoțite de bogate și variate ilustrații alb-negru sau color. Alți colaboratori: Ion Al-George, D. Nanu, Victor Eftimiu, G. Gregorian, I.A. Bassarabescu, N. Batzaria, Eugeniu Botez (Jean Bart), I. Al. Brătescu-Voinești, Lia Hârsu, Corneliu Moldovanu, Liviu Rebreanu, Radu D. Rosetti, Const. Râuleț, Caton Theodorian. I.H.
ILUSTRAŢIUNEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287531_a_288860]
-
Literatură, artă, muzică”. I.n.n. nu-și propune să facă școală, primind de preferință colaborarea scriitorilor care prezintă faptele mari ale neamului. În anii 1915-1916 semnează versuri G. Caïr, Smara, D. Teleor, Victor Eftimiu, I.U. Soricu, Al. Macedonski (Țiganii), G. Gregorian, Șerban Bascovici, I. Gr. Periețeanu, Ion Dragoslav, I. Al. Bran-Lemeny, C. Nutzescu, Ion Al-George, Mia Vlad, Al. Iacobescu, proză - V. Demetrius, Corneliu Moldovanu, D. Iacobescu ș.a. Lui Mircea Demetriade i se publică o piesă, „ermetism într-un tablou și în
ILUSTRAŢIA NEAMULUI NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287530_a_288859]
-
Paulian, P. Nicolescu-Monu, Mihail Vulcănescu. I.C. Vorvoreanu traduce din Guy de Maupassant (1938). Revista mai publică articolul În pasul vremii de C. Rădulescu-Motru (1938), o variantă olteneasca a Mioriței, poezii populare, note de călătorie, articole științifice, epigrame. Alți colaboratori: Omer Gregorian, Iaroslav Müller. A.P.
CAUSA RERUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286144_a_287473]
-
caracter patriotic și pentru cele referitoare la teritoriile ocupate (Gr. Nandriș, Despre viață culturală a Bucovinei, D. Mărgineanu, Dobrogea, pământ străbun ș.a.). Rubrica „Datini străbune” este destinată creației populare (Plugușorul, Sorcova etc.), precum și poeziei originale, cu vădită tentă tradiționalistă (Al. Gregorian, Colind fără țară, Teofil Lianu, Colind). Cei mai importanți colaboratori sunt Mircea Eliade (Solo o signo de Zamolxis, 1959), Aron Cotruș (Rapsodie dacă - text în limba spaniolă), Vintilă Horia (Rugăciune pentru rănile țării), Al. Busuioceanu (Cetate sacră), Vasile Posteucă, Al.
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
importanți colaboratori sunt Mircea Eliade (Solo o signo de Zamolxis, 1959), Aron Cotruș (Rapsodie dacă - text în limba spaniolă), Vintilă Horia (Rugăciune pentru rănile țării), Al. Busuioceanu (Cetate sacră), Vasile Posteucă, Al. Silistreanu, Ion Țolescu, N.S. Govora, D. Paulescu, Al. Gregorian, Iulia Carâp, Nicolae Petra, Georgeta Crainic. Din țară, se publică versuri de Tudor Arghezi (Făt-Frumos) și Radu Gyr. Caracterul literar, preponderent în primii ani, este diluat pe parcurs, revista acordând, în special după 1981, mult spațiu unor texte cu caracter
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
scurt medalion consacrat Bibliotecii Universității, urmează „fișele” biografice ale câtorva dintre personalitățile învățământului superior clujean. Articole interesante vizează activitatea Teatrului Național, a Operei și a Societății „Cultura poporului”. Ultima secțiune, „Partea literară”, cuprinde versuri de D. Nanu, Mircea Rădulescu, George Gregorian, o amplă descriere a mișcării artistice din 1920 și un „raport” asupra activității teatrului românesc în același an, semnat de Liviu Rebreanu. I. Paul semnează proză. George N. Leon analizează socialismul lui Marx, punându-i în lumină erorile de concepție
ALMANAHUL „INFRAŢIREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285276_a_286605]
-
a poeziei românești în exil (1959), de exemplu, veritabil aport la popularizarea liricii românești contemporane, reunește versurile celor mai reprezentativi creatori din afara țării: Șt. Baciu, Victor Buescu, Al. Busuioceanu, Aron Cotruș, I. G. Dimitriu, B. I. Gâdea, N. S. Govora, Al. Gregorian, Vintilă Horia, Nicolae Novac, Vasile Posteucă, Ion Sân-Giorgiu, Al. Petru Silistreanu, Ion Țolescu. Alte numere publică fragmente de proză contemporană, semnate de Șt. Georgescu Olenin, J. N. Manzatti, D. Dumbravă, N. Novac, Ion Simionescu, portrete literare și comentarii critice de
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
centralizată a funcționat ca un cartel corporatist monopolist de tip mafiot (C. I.). 61 http://memorialul-durerii.blogspot.ro/search/label/31%29Mi%C5%9Fcarea%20Paul % 20Goma , minutul 51:24, accesat august 2014. 62 Este posibil să fie vorba despre Alexandru Gregorian, director al secției românești al Europei libere în 1954-1955. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sec%C8%9Bia rom%C3% A2n%C4%83 a postului Radio Europa Liber%C4%83 1 Acest poem scris de domnul Radu Ralea, inserat la rugămintea lui, rezumă și introduce, cred, în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]