2,789 matches
-
ca la panoramă... Nu vorbi, ce-o să câștigi De te-ntreabă, de te cheamă? Vezi că lumea-i trecătoare... Unii și-au ieșit din minți, Că minciuna,-nșelătoare, Ești atent, la prag te uiți... Să nu dai cu capu-n grindă... Nu un an, de trei ori zece, Și ce bine o să-ți prindă! Tu rămâi la toate rece. Nu un an, de trei ori zece Te holbezi la panoramă; Vorbe-n vânt cu apă rece, Când poliția te cheamă.... De-
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
albe înoată alături 13 noapte cu stele - dinspre capita cu fan iarăși chicoteli 14. vechiul felinar - noapte de noapte luna îl luminează 15 nechezat de cai - urletele lupilor rămase-n urma 16 vechiul fanar- o băsma uitată în cuiul din grinda 17. frunză căzută- bătrânul pășește pe de-alături 18 toamnă târzie - o salcă-nflorită trezind nostalgii 19 râuri de sudoare - înotând în lanul de grâu secerătoarele 20 curtea bunicii - întâmpinând răsăritul doar vrăbiile 21 ulucii putrezi - doar soarele mai ține
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349883_a_351212]
-
Dragii noștri gospodari, La cumpăna dintre ani Cu mic cu mare venim, Pe toți să vă sorcovim. O luăm de la cap de sat Și de-a lungul și de-a lat, Să vă sorcovim în tindă Sub cârnații puși sub grindă. Sarmalele în ceaun, La fiert vinul cel mai bun, Mămăligă cu jumări, Părăsim anul de ieri. În Noul An care vine, Vă urăm numai de bine; Sănătate, bucurii, Rod bogat în câmp și vii. Să trăiți întru mulți ani Fericiți
SORCOVA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349936_a_351265]
-
cu celebrul vals: Dunărea albastră. Erau magnifici. Tata la un 1,90 m, mama la 1,45 m. O purta val vârtej mai mult pe sus sau chiar în brațele-i largi, ca pe o copilă, care se da de grindă... De la fiecare Bal, nelipsită era Bunica Maria, înaltă, cu părul prins împletit în codițe pe spate, strâns în coc sub o basma de mătase, cu un impecabil costum popular, însoțită de un baston meșteșugit lucrat, dar nu pentru sprijin, ci
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
tânăr care nu mai fusese în șezătoare și nu știa glumele era întrebat: „Măi, Ioane, tu mă crezi că îți arăt în casă luna?” Dacă accepta i se punea sumanul pe cap și trebuia să privească pe mâneca sumanului spre grindă, timp în care îi turna cu cana, printr-o pâlnie apă în față. Se ascundeau ghemele, fetelor le rupea firul de lână. Știau și să lucre și să se distreze, totul se desfășura la lumina lămpii, stăteau până dimineața. Se
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
dinainte se află: car (pat) cu haine, cu țoale, țolinci, perini, lipidee (cearșafuri), pe pereți sunt laturi țesute în război, blide cu ștergare, la geamuri draperii țesute în război, două lejine (leagăne) pentru copii dintre care unul e legat de grindă, parsechi (dulap) cu blide, războiul de țesut, furcă de tors cu fus, canapeu (ladă cu spătar, în care se ținea zestrea fetelor și pe care se putea sta). În camera dinapoi sau tindă (bucătărie) se află fiteu (sobă), o măsuță
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pentru a fi ferite de ploaie și se agățau la uscat: cucuruzi, cununi de ceapă și de usturoi. Tot aici se afla o laiță pe care se putea dormi la aer curat și pe care ședeau feciorii și fetele. De grindă este agățată cununa de grâu care se făcea după ce se termina seceratul, din spice lăsate pe câmp în semn de mulțumire și pentru a avea recoltă bună și în anul viitor. Cununa era dusă acasă cu mare alai unde se
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
colorate. Pe toți pereții se află covoare țesute în război, pe partea de răsărit icoana cu farfurie și ștergar deasupra. Mobilierul acestei camere este alcătuit din: masă, scaune, două canapei, un dulap de culoare albastră, pictat cu flori. Tavanul are grinzi de lemn de care se puteau agăța: farfurii pictate, cucuruzi, busuioc, magheran, frunze de nuc contra moliilor. În camera dinainte, pe jos așterneau preșurile cele mai frumoase, țesute din lână în culori naturale și cu ciucuri. Casa dinapoi, camera de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
2012 Toate Articolele Autorului Vreau să mor în Țara mea, urlam aseară de gât cu-n Huligan, vreau să mor la mine acasă, călău să-mi fie Decebal, iar eu lui veșnică mireasă! Vreau să mor în Țara mea! de grinda carpaților, ... spânzurată cu a mioriței năframă, tribut sângele-mi să curgă rădăcinile smulse cu sevă de mamă. Vreau să mor spintecată de Sabia Sfântă a lui Ștefan să dispoi rușinea îngroșată pe obarjii de înaltă cinste al Marelui meu Neam
VREAU SĂ MOR ÎN ŢARA MEA! de MARIA COZMA în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361947_a_363276]
-
curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de lemn de esență tare, în beciul adânc, ce se întindea până sub strada principală. De la statul vinului din fiert și până primăvara târziu, la noi soseau să cumpere sau să bea vin, cei mai importanți oameni ai comunei și
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
Sunt roată fără căruță Sunt roata care doar singură Se poate rostogoli, doar singură... Sunt roata care nu folosește roata cea de rezervă, rezervă, rezervă, rezervă, dezumflată în camera goală Sunt cel mai inutil obiect de pe lume roată atârnată în grindă rezemată de vechiul șotron, roata dezafectată și afectată Sunt continuă copiii mă rostogolesc, mă-nțeapă-n pironul uimirii n-am început, n-am sfârșit, sunt continuă... Sunt roata Singură, frumoasă și neobosită, Mereu în alunecare, mereu în derivă Mereu î
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]
-
nici ei să poată rupă Pecețile cu dichis Am pierdut apoi cărarea Deși ei spuneau invers Ornicul din univers, Tuturor le lua darea Și privind din nou oglinda Greu ca să mai recunoști Ce himere, câte oști, Făceau noaptea să troznească grinda Împărate, Împărate Iartă, că ne dăm bătuți Bucuroși de servituți Slugile răscumpărate Dacă plouă sau nu plouă, Noi ne-am dus pe umeri vina Întunericul, lumina N-o s-o facă pe din două! Referință Bibliografică: Pecețile cu dichis / Ion Untaru
PECEŢILE CU DICHIS de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365810_a_367139]
-
Arcurile se ciopleau singure în tulpină de arțar Când ambiții de cucerire se nășteau în ganglioni linfatici. Anonimus se privea în cioburi de oglindă Să-și termine războinicii armele așteptând pe-o cărare Și-a agățat fântâna inversă de-o grindă Să curgă imaginile pe-ntinsa mare... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Autoportretul lui Anonimus într-o oglindă spartă / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 600, Anul II, 22 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin
AUTOPORTRETUL LUI ANONIMUS ÎNTR-O OGLINDĂ SPARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365841_a_367170]
-
ne supunem. o umbră drum de praf sau drum de piatră oiște de car nețăsălată, se rup iar haturile toate încălțări de paie nețărmurate, se rupe iar în tinda o rază de la lună iar maica de pe laița e busuioc la grinda, copita-i bate în ușă, un cal din herghelie, o umbră, ce-i desculța și umblă prin cenușă, privește noaptea-i grie dar cine să mă aștepte, sunt gol și umbra-i vie, pustie ca un vânt migrează întunecime, și
POEZII DE STEJAREL IONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365999_a_367328]
-
cum gloanțele zboară? Ce vreți, să cerșiți schilozi pe la porți?” „Dar vorbește, odată, limpede, mamă!” O rugă olteanul cu glas repezit. „Pe nepusă-masă ne cheamași să dăm seamă, Când și cocoșul obosi de cucurăgit?” „Ce tăt zâși, tu, cucoș fără grindă?” Îl luă moldoveanul la rost. „Iaca, d-aia n-o cloși găina în tindă, Că faci tu pă sântu în post!” „No, cum văz, îi bai astăzi la noi!” Începu ardeleanul, domol. „Io zâc s-o punem de-o pace
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
Rămas singur în magazie Bert a căutat cu febrilitate soluția rezolvării problemei. Câteva din ochiurile de geam sparte, aflându-se la înălțime și în partea din spate a magaziei nu fuseseră înlocuite. Nu îi este greu să se cațere pe grinzile metalice până la unul dintre ele și să elibereze din captivitate una dintre uniformele de soldat. Boscheții dintre magazie și gard camuflează uniforma până la venirea serii. Nu-i mai rămâne decât să acopere lipsa. Dintre uniformele sortate pentru casare alege una
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
câtă iarbă să-mi cosesc cetate ? In care ciob de spaimă mă mai tai? A căta oară lupilor mă dai, Știind că fără mine nu se poate Nici lanțurile să le-adormi sub cripte Nici aripile să le-nalți spre grindă Iar starea de mirare s-o cuprindă Iubirea noastră cea de dinainte ? Sunt eu nebună sau ești tu cuminte ? Din câte ore să-mi aștern oglindă ? Din câte funii să-mi cos ham în cer? Sub care maluri pot să
NEBUNUL ȘI PAIAȚA de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365415_a_366744]
-
jos, se umbresc, crucile date cu var. În brazi se odihnește luna, Ctitoria bătrânului zimbru. Din chitară, se-ncropește tinereții arvuna, Escaladarea pe versanți, spre dimineață Când se stinge feștila, ramâne istoria-ntr-un timbru. În nopțile de vară, sub grinda de fum înegrită, Bătrânul cronicar trăgea să nu moară, Printre cuvintele neterminate. Gândul său, ostoit la sfințirea izvorului, S-a vindecat de tăcere în strigăt În țara lui taica Nicoară. Când merele încep să dea în copt Lupul aleargă-ntins
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
-i mare lucru să faci o casă. Mai întâi o strici pe cea veche, părintească, alegând din ea tot ce poți folosi. Dacă ai ceva salcâmi crescuți în grădină îi tai, căci mare nevoie vei avea de lemn pentru stâlpi, grinzi, căpriori, lațuri. Te rogi apoi de ruda care are un cal și o căruță să te ajute; bucuroasă aceasta te va ajuta mai ales dacă îi rămâne ceva de pe urma plecării tale definitive. Fiecare își freacă mâinile gândind că a făcut
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
are un cal și o căruță să te ajute; bucuroasă aceasta te va ajuta mai ales dacă îi rămâne ceva de pe urma plecării tale definitive. Fiecare își freacă mâinile gândind că a făcut o treabă bună. Tu unul ți-ai adus grinzile, ușile, ferestrele, tocurile - lemnăria în general - și te poți apuca de treabă. Începi prin a săpa. Odată gropile înșirate, știi unde vor fi ușile, ferestrele, poți chiar să te gândești unde să așezi patul și unde șifonierul, pe care încă
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
prin a săpa. Odată gropile înșirate, știi unde vor fi ușile, ferestrele, poți chiar să te gândești unde să așezi patul și unde șifonierul, pe care încă nu îl ai. Gropile te ajută să ridici stâlpii; de ei se prind grinzile; pe grinzi se ridică popii și căpriorii; pe căpriori se bat scândurile, acestea din urmă învelindu-se cu carton. Așa cum este acum, construcția îți sugerează un bărbat în pielea goală având numai pălăria bine așezată pe cap, stând imperturbabil în
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
săpa. Odată gropile înșirate, știi unde vor fi ușile, ferestrele, poți chiar să te gândești unde să așezi patul și unde șifonierul, pe care încă nu îl ai. Gropile te ajută să ridici stâlpii; de ei se prind grinzile; pe grinzi se ridică popii și căpriorii; pe căpriori se bat scândurile, acestea din urmă învelindu-se cu carton. Așa cum este acum, construcția îți sugerează un bărbat în pielea goală având numai pălăria bine așezată pe cap, stând imperturbabil în văzul mulțimii
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
bine cu pumnii, scheletul descărnat își schimbă încetul cu încetul înfățișarea; puțin câte puțin o părticică din sufletul tău devine al lui, găsindu-și locul în vreun ungher, după ce vei fi terminat și tavanul, alcătuit din șipci bătute mărunt pe grinzi, pământ și pleavă. Odată puse ușile și ferestrele începe să existe ceva drag, care te va aștepta mereu, chiar dacă acel ceva nu seamănă deocamdată decât cu un slăbănog căruia poți să-i numeri coastele. Tu, care te-ai apucat de
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
pânze cireșe cercei deodat' se deșiră, se desfac, putrezind sub noi pânze, cele vorbite, auzite. Conjurații, conspirații, scenarii de thrillere adulmecă, mușcă și mestecă, se-nțepenesc vertebre cervicale ca-n uitătura de lup, se rup alianțe, turte de dat la grinzi ascut dinți de șoarece, dispar clopoțeii săniilor, ciucurii călușeilor, din graba dositului ori nesațului. Feriți casele de iama hoților, podurile de dinții guzganilor, feriți tot ce-i deasupra și ce-i dedesubt, un crunt balaur cu o mie de capete
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
Spre binele meu. În luna mai voi candida ca primar în comuna asta. Încercarea moarte n-are ... Și să vezi pe Netea primar ... “ Cu acest gând a deschis poarta care abia se mai ținea în țâțâni.A luat cheia de pe grinda prispei și a introdus-o în broasca pe jumătate ruginită. A intrat și ușa a schrțâit cu un vaiet prelung. L-a izbit un miros de aer stătut cu iz de mucegai.A dat să aprindă lumina.” Nu merge. Câte
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]