1,078 matches
-
asociază într-o strategie epică remarcabil prevăzută de scriitor, care desfigurează sau amplifică voit pentru a surprinde, a extrage și determina semnificații, carențe și date morale. Portretele, în special ale lui Hagienuș (vezi cap. XI, un capitol al relatării prin grotesc a cupidității și avariției), Andrei Gulimănescu și Dan Bogdan, nu evită parodierea și tratarea incisivă a datelor individualizatoare. Bietul Ioanide este romanul caracterelor clasice și al inteligenței parodiatoare. Un joc artistic admirabil se compune și de aici reflecția, adesea metamorfozată
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mitică pe care nu o întâlnim în Kir Ianulea, devine un testament spiritual, alegoric formulat. Cu o suplețe narativă extraordinară, ce face și mai nedreaptă uitarea cu care este învăluită astăzi această carte, Revolta îngerilor oscilează între reducerea fantasticului la grotesc și deschiderea largă a răzvrătirii împotriva demiurgului precum și a ordinii prestabilite. Mitul rămâne astfel solar iar fantasticul nu e niciodată terifiant, dezmințind definițiile prea rectilinii, după care fantasticul ar fi inseparabil de spaimă. La polul celălalt, întâlnim, ca și la
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și ,,basm oriental’’, opera Lungul nasului valorifică resursele magiei populare într un context narativ la fel de caracteristic tocmai prin autenticitatea lui realist nuvelistică. Doar că aproape imperceptibila disimulare moralistă a subtextului din Poveste face acum loc unei perspective comice de un grotesc deschis. Cunoscuta practică vrăjitorească a transformării prin blestem a ființei umane întrun anumit animal constituie elementul de subminare a planului ,,nuvelistic’’ de către fantastic. De data aceasta, dorința tânărului împărat de a lua de soție pe fiica de împărat este condiționată
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Duhului: lipsa milei). Te întrebi la ce i-a folosit cititul miilor de cărți dacă n-a putut înțelege gestul lui Vulcănescu. Și cum i-au putut înghiți discipolii, și de ce, atâtea stupidități. Totul e însă mult mai complicat, căci grotescul bătrâneilor de tipul Țuțea sau Noica este urmarea unei tragedii interne într-o mare tragedie istorică. Heidegger însuși ar fi fost în alte condiții [...] un astfel de biet tataie excentric, îndesîndu-și basca până la sprâncene și exersîndu-și prin cârciumi maieutica." Am
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și total inadecvat ― ca mijloc de a evalua o performanță culturală. "Stupiditățile" rostite de Noica la Păltiniș și "înghițite de discipolii lui" nu fac parte din opera lui Noica. Și atunci, dacă așa stau lucrurile, la ce răspund cuvinte ca "grotescul bătrâneilor de tip [...] Noica", "biet tataie excentric" etc? Faptul că un filozof poartă basc, că e grotesc, tataie sau excentric nu are nici cea mai mică relevanță pentru filozofia lui. Și Kant era grotesc, și Wittgenstein era excentric. Ei și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
plăcere. Ilustrează o adevărată forță a naturii căreia nimic nu i se poate împotrivi. Cu toate acestea însă „mulți consideră că târgoveața din Bath este veridică.”386 Tot ce ține de ea stă sub imperiul exagerării, al caricaturalului, chiar al grotescului. Limitele sunt depășite, tocmai pentru a spori conturul unui personaj de o vitalitate impresionantă. Chiar dacă viața personajului feminin este marcată de sterilitate, cuvintele ei sunt cu siguranță vii, memorabile. „Femeia găsește în cuvinte o adevărată plăcere, îi place să interpreteze
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și legea naturii prin dorința de a se căsători la o vârstă apropiată vizibil de bătrânețe, deși le aduce pe amândouă ca argumente în susținerea planurilor sale.890 Nunta lor debordează de veselie, mai ales din partea soțului, dar are un grotesc al ei ce nu poate fi ignorat: „Când omu-i moș, iar tânără nevasta,/ I-atâta haz cât nu se poate scrie.”891 Imaginea miresei este discretă, Mai nu se face auzită cu nimic, povestirea este relatată din perspectiva lui Ianuarie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu se face auzită cu nimic, povestirea este relatată din perspectiva lui Ianuarie, cu toate acestea gândurile ei se pot asemăna probabil cu cele ale târgoveței din Bath, ea impresionează doar prin frumusețea fizică ce îi dă fiori proaspătului soț. Grotescul este prezent și în descrierea primei nopți împreună a celor doi proaspăt căsătoriți, decrepitudinea lui Ianuarie și exacerbarea propriilor performanțe sexuale, de care este mult prea orgolios, nu puteau decât să-i stârnească repulsie tinerei Mai: „A slobozit un cântecel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
plăcere. Ilustrează o adevărată forță a naturii căreia nimic nu i se poate împotrivi. Cu toate acestea însă „mulți consideră că târgoveața din Bath este veridică.”386 Tot ce ține de ea stă sub imperiul exagerării, al caricaturalului, chiar al grotescului. Limitele sunt depășite, tocmai pentru a spori conturul unui personaj de o vitalitate impresionantă. Chiar dacă viața personajului feminin este marcată de sterilitate, cuvintele ei sunt cu siguranță vii, memorabile. „Femeia găsește în cuvinte o adevărată plăcere, îi place să interpreteze
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și legea naturii prin dorința de a se căsători la o vârstă apropiată vizibil de bătrânețe, deși le aduce pe amândouă ca argumente în susținerea planurilor sale.890 Nunta lor debordează de veselie, mai ales din partea soțului, dar are un grotesc al ei ce nu poate fi ignorat: „Când omu-i moș, iar tânără nevasta,/ I-atâta haz cât nu se poate scrie.”891 Imaginea miresei este discretă, Mai nu se face auzită cu nimic, povestirea este relatată din perspectiva lui Ianuarie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu se face auzită cu nimic, povestirea este relatată din perspectiva lui Ianuarie, cu toate acestea gândurile ei se pot asemăna probabil cu cele ale târgoveței din Bath, ea impresionează doar prin frumusețea fizică ce îi dă fiori proaspătului soț. Grotescul este prezent și în descrierea primei nopți împreună a celor doi proaspăt căsătoriți, decrepitudinea lui Ianuarie și exacerbarea propriilor performanțe sexuale, de care este mult prea orgolios, nu puteau decât să-i stârnească repulsie tinerei Mai: „A slobozit un cântecel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
literare (vizând un model anume), cât și neliterare. Scrierea sa rezistă atât unei analize tematice, cât și discutării stilistice ori celei privitoare la poetica personajului, cointeresând cititorii de azi prin procedee precum intertextualitatea ori prezența cumulată a burlescului și a grotescului. Situațional, Apokolokyntosis debutează, la propriu, cu o așa-zisă "ridicare în slăvi" a împăratului Claudius, trecut de Senat în rândul zeilor, dar se soldează prin reversul medaliei, anume o coborâre în infern, la intervenția împăratului Augustus, și el deificat după
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Cresphontes, astăzi pierdută: "În ce-l privește pe Claudius însă, toate porunciră-ntr-un glas: Voi cu urale, cu chiot să-l scoateți din casă". În plus, pedeapsa ieșirii sale din acestă lume comportă o doză de umilință ce atinge grotescul, reușind, doar în câteva rânduri, să coboare stilul în cel mai vulgar registru 149. Conform tradiției lansate de satira menippee, parodia se realizează aici prin îmbinarea celor două genuri liric și epic cărora le corespund două registre de asemenea total
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
politice. Apoi, spre zona burlescului situațional și caracterologic, întrucât coborârea din Olimp în Infern a lui Claudius echivalează, în plan simbolic, cu pedepsirea lui prin detronarea din condiția de împărat în cea de sclav al unui libert și chiar a grotescului evidențiat printr-un limbaj obscen. Eugen Cizek amintea, de altfel, că "burlescul senecan se nutrește din substanța bogată a umorului autentic italic, a râsului gros, non-conformist până la scatologie și obscen al indigenilor peninsulei."156 Seneca și-a îngăduit toate libertățile
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
față de textul în sine nu-și lasă însă cititorii indiferenți în fața modului inventiv de eliberare, prin parodie, din constrângerile formulelor epice/ retorice/ istoriografice anterioare pe care l-au promovat scriitorii latini, obiectivându-și la maxim, adeseori chiar subminându-și, prin grotesc și autoironie, limbajul. Privind lucrurile la adevărata lor amploare, ne vedem nevoiți să concluzionăm că descoperirea acelei contre-partie comico-parodice a fiecărui tip de discurs în parte și, la un macronivel, a înseși formulei epice în al cărei reprezentant Lucius Annaeus
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
acest semn, eunucul i-a întins oala de noapte în plin joc. După ce și-a ușurat vezica, Trimalchio a cerut apă să se spele pe mâini și și-a șters degetele umede de creștetul unui sclav"166. Suntem avertizați, prin grotescul situației, asupra faptului că ne așteaptă un "banchet" complet răsturnat, în care nu au prea mare importanță cele ale spiritului pe cât vor avea cele trupești. Scene similare vom întâlni, fără doar și poate, în numeroasele peripeții legate de Gargantua și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
anumite capitole, și înclinația de a parodia Utopia lui Thomas Morus, cum avea să-și noteze Erich Auerbach, constatând că cetatea utopică rabelaisiană este una întoarsă pe dos și mai apropiată de mundan, de omenesc sub toate aspectele sale, incluzând grotescul, decât de ideal și perfecțiune: "Să nu uităm că Rabelais a denumit la început țara uriașilor săi Utopie, o denumire pe care a împrumutat-o din opera lui Thomas Morus, apărută cu șaisprezece ani înainte, un autor căruia Rabelais îi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de ac, ca să se prindă capul, apoi l-a uns cu o alifie, pe care el o numea sculativă"269. Și motivul trezirii miraculoase la viață este parodiat prin enumerarea gradată a recăpătării tuturor facultăților umane, care culminează în zona grotescului după cum urmează: "Dintr-o dată, Epistemon a început să răsufle, a deschis ochii, a căscat și a strănutat, apoi a tras un pârț care l-a făcut pe Panurge să se bucure: Acum pot să spun că e vindecat!". Rabelais consideră
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
anii '80 se toarnă cel putin 17 filme avînd la bază piesă Regele Lear. Dintre ele se remarcă producțiile John Horeseman (SUA, 1981), Jonathan Miller (Marea Britanie, 1982), Morris Carnovsky, (SUA, 1982), Michael Eliott în rolul titular Laurence Olivier (Marea Britanie) -, muzicalul grotesc al lui John Fox (1983), Peter Yotes (Marea Britanie, 1985), John Russell Brown (Marea Britanie, 1985), Robert Stattel (SUA, 1985), Jean Luc-Godard (adaptare cu Peter Sellers, Burgess Meredith etc). 1983 Stephen Booth afirmă în acest an: "Tragedia lui Lear, pe drept vestită
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
evidențiază raportul dintre realitate și ficțiunea artistică. Acest raport poate fi: - de analogie: principiul mimesisului a generat viziunea obiectivă specifică realismului, naturalismului, literaturii autenticității, literaturii document etc. - de contrast: principiul phantasía modelează viziunea subiectivă, definitorie pentru romantism (idealismul/fantasticul/fabulosul/grotescul romantic), pentru avangar dism, pentru literatura onirică, literatura absurdului etc. - Deși este influențată de modele culturale ale epocii (modele estetice, științifice, filozofice, religioase etc.), viziunea despre lume a fiecărui scriitor poartă o amprentă personală, originală. Astfel, scriitorii realiști au o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
suprapersonalizat). Modelul lumii configurează un univers în continuă devenire, cu cicluri cosmice marcate de cosmogonie și apocatastază (modele filozofice idealiste: Kant, Hegel). Trăsăturile romantismului - Conceptul creativ al noii ideologii literare este phantasía (fantezia creatoare). - Categoriile estetice ilustrate: frumosul, urâtul, fantasticul, grotescul, ironia etc. - Model estetic: abolirea constrângerilor formale, libertatea de creație, instituirea unor structuri discursive inedite, bazate pe antiteză, analogie, metaforă dezvoltată etc. - Teme romantice: iubirea, natura (ca stare de spirit), istoria, timpul, condiția umană (viața și moartea), condiția geniului, nostalgia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Alte clasificări vizează gradul de implicare în evenimente (personaj prin cipal/se cundar/episodic/figurant, în opera dramatică) sau gradul de cuprindere (personaj individual/colectiv), categoria morală (personaje pozitive/negative) sau cea estetică (personaj verosimil/neverosimil/fantastic/fabulos/comic/tragic/grotesc etc.). Portretul literar (fr. portrait - descriere a unei persoane) este un procedeu literar și un tip de discurs descriptiv - în proză sau în versuri - care constă în prezentarea unui personaj literar prin reliefarea elementelor definitorii: trăsături fizice, morale, psihice, model
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
rezidă în comicul absolut ce anulează diferența dintre tragic și comic prin transformarea existenței întro farsă fără ieșire și fără sfârșit, prin depersonalizarea individului, devenit comediant, cabotin, impostor, mască ce nu acoperă decât vidul interior. Împletirea comicului cu parodia, cu grotescul și cu absurdul, amestecul registrelor stilistice (de la limbajul colocvial la cel al dizertației ori al tratatului de morală, de la proza retorică la pledoaria avocățească, de la stilul procesuluiverbal la cel al repor tajului de senzație) sunt de asemenea embleme ale discursului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de intrigă (situația intrigă este hilară), de caracter, de limbaj, comicul numelor proprii. Variante ale comediei sunt: vodevilul, feeria, farsa, comedia absurdă, farsa tragică etc. Forme asociate comicului sunt umorul și satira (în vodevil sau farsă, de exemplu), ironia, sarcasmul, grotescul (mai ales în teatrul absurdului): „frecvent, comedia apare învestită cu atributele satirei și ale criticii morale, sistematizate întrun adevărat topos estetic“ (Adrian Marino). - În literatura română, comedia sa afirmat în epoca pașoptistă, prin creațiile lui Vasile Alecsandri, care a scris
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
precursor al teatrului modern, autorul Scrisorii pierdute ilustrează cu virtuozitate toate trăsăturile definitorii ale comediei: conflicte derizorii care au întotdeauna un deznodământ fericit, orientarea observației psihologice spre generalitate și tipologie, asocierea comicului cu umorul și satira, cu ironia, sarcasmul sau grotescul, utilizarea unor tehnici dramatice specifice (travestiul, quiproquoul, imbroglioul etc.). CUPRINS: Item 1: ilustrarea a două caracteristici ale speciei literare comedie existente în textul dramatic studiat Principala categorie estetică pe care o dezvoltă această specie dramatică este comicul, care constă în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]