1,507 matches
-
de alteritate căruia Îi aparține, element ilustrat de fuga lui Gruia. Acasă Însă, cununia este oprită În chip miraculos: Biserica tremura, Icoanele lăcrima, Maica Mărie zicea: - Preotule, blăstămate, Nu cununa sor’ cu frate, dovedindu-se că fata este sora lui Gruia. Și În acest caz, unul dintre sensurile primare ale baladei relevă rădăcinile ei ancestrale, prin tema interdicției incestului. Dar, Încă o dată, alegerea relației dintre fata de latin și eroul pozitiv al baladei pentru ilustrarea unei căsătorii dificile, sau chiar imposibile
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nr. 15, În catalogul de subiecte narative. Ibidem, p. 296. Pentru interdicția matrimonială pe considerente etnice, vezi Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, pp. 242-243. Al.I. Amzulescu, op. cit., pp. 349-351: „Însurătoarea lui Gruia al lui Novac” și „Gruia lui Novac” (În antologie); p. 84, poziția nr. 29, tip III: „Fata din Dodrin” și tip IV: „Fata de latin din Buda XE "Buda" ” (În catalogul de subiecte narative). Ibidem, p. 349. Ibidem, p. 350
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
subiecte narative. Ibidem, p. 296. Pentru interdicția matrimonială pe considerente etnice, vezi Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, pp. 242-243. Al.I. Amzulescu, op. cit., pp. 349-351: „Însurătoarea lui Gruia al lui Novac” și „Gruia lui Novac” (În antologie); p. 84, poziția nr. 29, tip III: „Fata din Dodrin” și tip IV: „Fata de latin din Buda XE "Buda" ” (În catalogul de subiecte narative). Ibidem, p. 349. Ibidem, p. 350. Ibidem. Ilustrată, de exemplu, de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un amplu capitol, Cântecul povestitor. Repere teoretice, cu interesante sugestii privind abordarea modernă a genului, sunt incluse micromonografiile Iovan Iorgovan, Sila Samodiva și Dălea (Bogdan) Damian, Domnul Chipor Crai, Trei frați cu nouă zmei, Vidros, Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu Fata sălbatecă și Letinul bogat (Cântecul nunului). Remarcabile sunt nu doar analizele cântecelor amintite, ci și înscrierea eroilor într-o tipologie, într-o serie a „cavalerilor” eposului românesc. În succesiunea lui Moses Gaster, B.P. Hasdeu și N. Cartojan, I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287626_a_288955]
-
cronică (de la cititorul) Avram D. Tudosie, pag. 8. Revista 13 PLUS, an XIII, nr. 1-2-3 (137), ian febrmartie 2010, pp.19-23: Și la Vaslui trăiesc Dalile (Dumitru V. Marin, Zăpada pe flori de cireș, în spațiul pentru iubire, Vaslui, 1999). Gruia Novac, Ziarul Meridianul, nr. 31 (809), joi, 15 octombrie 2009: MERIDIANUL (Vaslui Bârlad) Axă Cultural Informațională, O carte document de istorie culturală, sâmbătă, 10 oct. 2009, Bârlad „Bibliotecă”, pag. 9. Mihaela Zărnescu (Apariție editorială), Ziarul Monitorul de Vaslui, vineri, 21
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
povestiri (în colaborare cu Vasile Caia), Cluj-Napoca, 1984; Povestiri cu oameni și sălbăticiuni, București, 1991; Spiriduș sau August 1999 sau Sfârșitul lumii, f.l., 2001; Ion Creangă, București, 2002. Repere bibliografice: Daniel Cristea-Enache, Marca lui Creangă, ALA, 2002, 628-630, 631, Lucian Gruia, „Patru povestiri”, ST, 1985, 1 ; Ștefan Ion Ghilimescu, Minunatele „povestiri” ale lui Dan Grădinaru, LCF, 1992, 22; Mariana Codruț, Povestiri din sertar, CNT, 1992, 13; Cristea, A scrie, 222-226; Diana Adamek, Provocarea realului, TR, 1992, 39; Daniel Cristea-Enache, Masca lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
REACȚIUNEA LITERARĂ, publicație apărută la București în 16 iulie 1933 și în 11-15 martie 1935 (două numere), cu subtitlul „Revistă bilunară de literatură, artă, critică și informație culturală”. Director: Gabriel Drăgan. R.l. cuprinde poezie de Bazil Gruia, Gabriel Drăgan (ciclul Trofee de aur), Dem. Bassarabeanu, Eugen Constant, Vladimir Nicoară, Nichita Bradovan. În primul număr G. Drăgan semnează comentariul Tragedia lui Panait Istrati, în cel de-al doilea evocarea Fantoma străzilor: poetul Artur Enășescu. Cu proză sunt prezenți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289154_a_290483]
-
carte, Din alte vremuri, îi apare în 1910. Colaborează la „Revista noastră”, „Ramuri”, „Calendarul «Minervei»”, „Viața literară”, „Convorbiri critice”, „Universul literar”, „Vieața nouă”, „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Secolul”, „Seara”, „Dimineața”, „Convorbiri literare” ș.a. A mai semnat N. Pralea, Ion Gruia, Barbu Lăutarul. Prezență consemnată sporadic în critica vremii, P. trece drept un autor al „tranziției” (E. Lovinescu), fără calități care să îl individualizeze sau să îl atașeze altei direcții decât sămănătorismului întârziat, pe care îl ilustrează într-o totală desincronizare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288974_a_290303]
-
primilor ani ai României Mari, S. adună în jurul ei elevi care se vor afirma, în perioada următoare, în viața literară a țării. Astfel, Emil Giurgiuca debutează în 1924 cu poemele Rugăciune și Desen. În numărul 11-12/1926 îl urmează Bazil Gruia, elev al liceului din Aiud (Nu-i vina mea...). Emil Giurgiuca se exprimă aici nu numai ca poet, ci și ca prozator (Nevinovatul, Baciul Costin, Între copii) și culegător de folclor. În etapa de început a revistei mai publică versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289533_a_290862]
-
Kämpfer. Die Rehgeiß. Flaterhaft. In meinem Hof. Pock! Pock!. Wenn der Herr nicht zu Hause ist [Calul. Fricosul. Luptătorii. Căprioara. Hoinar. În curtea mea. Cioc! cioc! cioc!. Când stăpânul nu-i acasă], București, 1971 (în colaborare cu Rudolf Lichtendorf); Călin Gruia, Die Tauprinzessin [Domnița de rouă], București, 1973; Ioan Slavici, Der gescheite Păcală [Păcală în satul lui], București, 1973; Marta Cozmin, Der übermütige Hahn und andere Märchen [Cocoșul de aur și alte povești], București, 1977; Ionel Teodoreanu, Maskenball [Bal mascat], București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
Salcia și i-am spus ce se întâmplă acolo, dar el nu a fost de acord. Atunci m-am enervat și i-am spus: Dar ce crezi dumneata pentru cei care mor cine răspunde? El s-a plâns la tovarășa Gruia și aceasta vine și îmi spune că de ce mă dau la oameni? în continuarea declarației sale Pavel Ștefan explică: „Tot ce se întâmpla ... se datora și faptului că, în primul rând, conducerea închisorilor și lagărelor era formată din elemente, care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la aceeași dată a întocmit și avizat un tabel asemănător, de unde vom reda numele tuturor celor scriși în el: „Moraru Petru - comisar; Chiriac Mihai, Macovei Gheorghe, Petrescu Amosie, Blănaru Constantin și Sfedu Ioan - comisari ajutori; Oinsc Petru, Rotaru Nucolae și Gruia Ion - telefoniști; Blănaru Constantin - impiegat”. Probabil, ultimul de pe listă era omonim cu unul dintre comisarii-ajutori, sau chiar rudă. a.V. Furt din curtea Primăriei furt când a înșfăcat fructul interz cu, era curată nebunie! Cu toate că pe 7 aprilie 1941 războiul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
vocabularul abundă în expresii deformate mai ales prin lipsa de asimilare a neologismelor. Pe schema spectacolului cu Iancu Jianu se va constitui întregul repertoriu al teatrului de haiduci și de hoți, care cuprinde un mare număr de nume: Bujor, Groza, Gruia, Novac, Păunaș, Radu, Roșu, Coroi, Dragul Florilor, Făgurel, Grigoraș, Merișor, Palenciuc, Terente, Trandafir ș.a. Teatrul de haiduci cunoaște în prezent o înflorire deosebită în Moldova. Inspirată de ceremonialul nunților sătești, piesa Nunta țărănească este o creație laică, aria ei de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
CLUJUL LITERAR ȘI ARTISTIC, almanah al Asociației Scriitorilor din Cluj apărut în 1982. Conține versuri de Eta Boeriu, Victor Felea, Aurel Gurghianu, Horváth Imre, Nicolae Prelipceanu, Bazil Gruia, Ion Cristofor ș.a. Proză semnează Teohar Mihadaș, Constantin Cubleșan, Vasile Rebreanu, Radu Țuculescu, Tudor Vlad, Tudor Dumitru Savu ș.a. În compartimentul istoriei literare, Mircea Popa publică articolul Octavian Goga în fața timpului. Se reține și un eseu al lui Ion Vartic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286304_a_287633]
-
în colaborare cu David Popescu); Quintus Curtius Rufus, Viața și faptele lui Alexandru cel Mare, regele Macedoniei, I-II, București, 1970. Repere bibliografice: [Constantin V. Gerota], „Năzuința românească”, 1922, 1; M. D.[Mihail Dragomirescu], Bibliografii critice, „Ordinea”, 1931, 916; S. Gruia, Conferințele „Convorbiri literare”. Gerota despre Caragiale, RP, 1934, 4818. C.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
sau Radu Theodoru. După cărțile alea, Ștefan cel Mare, Fane Babanu pentru intimi, e viteaz până la exasperare și Rrromânul în general e bun de crapă. Așa bun, că frizează prostia. Mai țin minte de atunci și o carte cu Român Gruia Grozovanul. Și altele pe care uite că nu mai am chef să vi le spun. Pe atunci, încercam să mă port exact ca băieții ăia. Ca un erou. Aveam săbii din lemn, arc cu săgeți. Arme în toată regula. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mama, inimi sferoidale profilate în "lumina viorie a simțământului". Grilă de lectură ce ne-a fost propusă de sfârșitul tragediei, cu toată dificultatea determinării finalității pozitive sau negative sub care se oferă interpretării această natură sângerie [...]. Dacă prin substanța arhetipală Gruie Sânger este atașat miturilor arhaice și tipurilor de eroi tragici exemplari, prin caracterul liric al textelor și accentelor biografice conținute, proiectul dramei se înscrie în dimensiunea tragicului interiorizat; nu fabula, ci eroul central, prin înlănțuirea situațiilor limită, destinale, constituind axul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și prăjituri de casă. Sosirea lor de la o casă la alta era anunțată prin sunetul unui corn. Baladele, au circulat și în viața locuitorilor din Costișa, dar au fost reținute doar parțial. S-au păstrat totuși câteva din ele, ca Gruia lui Novac, legenda lui Dragoș Vodă. Multe dintre ele au fost cântate la nunți și petreceri: Sora, fratele și zmeii. Faptul că aceste balade au circulat un timp și după război în satul nostru este o dovadă că au avut
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
evrei și să o aducă mai aproape de modelul german. În aceste condiții apare Decretul-lege nr.2650 din 8 august 1940, privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România 407. În referatul prezentat Consiliului de Miniștri, ministrul justiției ion V.Gruia, se preciza că „problema evreiască” constituia o problemă politică, juridică și economică și că, o rezolvare a acesteia „prin mijloacele noastre lăuntrice” face necesară o reglementare a situației juridice a evreilor 408. Noua ordine în stat impusă sub impulsul evenimentelor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a altor state europene”619. Definiția evreului după sânge a constituit o noutate, în perioada lui Antonescu statutul evreilor a fost considerat „punctul de plecare pentru rezolvarea problemei evreiești”. Inspirația venea din legile de la Nurnberg, precum sublinia ministrul Justiției, Ion Gruia, în expunerea de motive a legii: el spune că a bazat legea pe faptul că pe români îi unesc „rasa, limba, teritoriul, dinastia, trecutul și idealul comun” ci, în primul rând, pe „sângele românesc” și „pe ritul creștin”, două forțe
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ca mamă mă interesează să știu despre ce e vorba, dacă nu-i un secret așa mare; − Iaca, am să-ți spun și matale de ce întreb de Emilia. în Pungești a venit de curând un nou croitor, îl cheamă Gică Gruia. E de loc de prin părțile mele, suntem din sate vecine, el este din Valea Oanei dar a învățat croitoria când era copilandru, la București unde avea el niște rude. A lucrat acolo până l-au luat militar. Cunosc foarte
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
toamna lui 1946; oamenii o duceau greu din cauza secetei care bântuise doi ani la rând, încetîncet legăturile dintre oameni se normalizau. Astfel Mihai Gheorghiu sa căsătorit la Galați cu Coca Crăciun apoi a urmat măritișul lui Emilia Gheorghiu cu Gică Gruia, despre care vorbiseră cele două femei, cum am văzut în pasajul dinainte. Săndel a aflat din scrisori despre toate noutățile ce avuseseră loc și de fiecare dată dorul de casă, de cei dragi îl cuprindea tot mai mult și aștepta
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ale istoriei românești. La 11 ani, pe 10 septembrie 1940, a fost exmatriculat din clasa I a Colegiului Național Carol I din Craiova, ca urmare a aplicării decretului-lege 1220 (semnat de primul- ministru Ion Gigurtu și de ministrul Justiției Ion Gruia). Legile rasiale, care codificau o tot mai intensă atitudine publică antisemită și o transformau în politică de stat, îl loveau astfel direct și personal pe înzestratul și sârguinciosul elev, deja apostrofat ca "liftă păgână" și exclus (mai întâi simbolic, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
le donez?”, a insistat cunoscutul biolog. „De ce?” „Ce rost mai au? Ce rost mai are viața mea?” întîmplările de la Institutul de Pedagogie au fost prinse - m-a informat Radulian (lucru pe care nu-l știam) - într-un roman de Stelian Gruia: Calul negru, Ed. Cartea Românească, 1983). Radulian e acolo Moșoiu (de la școala din Moși), Rădoi e Rădașcă, Aneta Spornic e Netti înmulțire. Un nou mijloc de intimidare: Natalia Jipa, secretara cu Propaganda, a anunțat în ședința de ieri că „tovarășul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în colaborare cu Jean Poncet și Rodica Bogdan). Repere bibliografice: Liviu Antonesei, „Înfrângerea somnului”, „Opinia studențească”, 1981, 2; Lucian Vasiliu, „Înfrângerea somnului”, CL, 1981, 5; Maria Sârbu, „Înfrângerea somnului”, „Dialog”, 1981, 5-6; Constanța Buzea, „Înfrângerea somnului”, AFT, 1981, 7; Lucian Gruia, Pelerin la marginea tăcerii, LCF, 1983, 36; Virgil Cuțitaru, Luminile poetului, CRC, 1985, 11; Mircea Șoncuteanu, Descifrarea poetului, LCF, 1985, 42; George Bădărău, „Soarele- Lup”, CL, 1986, 1; Cezar Ivănescu, Valeriu Stancu, LCF, 1987, 20; Ioan Holban, Salonul refuzaților, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]