1,381 matches
-
periodice sunt însoțite de prezentări ale autorilor (de care se ocupă și cu alte prilejuri). Din alte spații culturale, a mai transpus în română fragmente din Omar Khayyam, Grazia Deledda și alți scriitori italieni, din literatura spaniolă, estonă, precum și câteva grupaje din literaturile chineză și indiană. SCRIERI: Roduri din câmpul Evangheliei, Cluj, 1937; Monarhul în istoria, în cultura, în renașterea poporului român, Craiova, 1940. Traduceri: G. Gașenko, Șarpele din junglă și alte povestiri, București, 1925; Leon Donici, Noul seminar, pref. Adrian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287652_a_288981]
-
la cotidianul „Viața nouă” din Galați (1950-1968) și a fost director al Casei Centrale de Creație Populară (1968-1970). După debutul în ziarul „Ancheta” din Brăila, cu un articol despre dramaturgul expresionist german Ernst Toller (1939), G. este prezent cu un grupaj de poeme în caietul Azur (Brăila, 1940). Volumele pe care le va publica începând din 1960, când îi apar versurile din placheta De-o vârstă cu țara, evocă liric, în tonalitate convențională, grandilocventă și cu risipă de metafore, cu prețiozități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287320_a_288649]
-
eleganță și nu evită formularea directă, fără echivoc a judecății de valoare. Accentele deliberat polemice feresc demonstrațiile de uscăciunea expunerilor documentar-universitare. A doua secțiune se încheagă mai ales din evocări ocazionale. Mai interesante sunt intervențiile din cel de-al treilea grupaj, reprezentând răspunsuri la unele afirmații conjuncturale, ceea ce nu îndreptățește seriozitatea cu care sunt combătute de autor. Spiritul disputei transmite comentariului o anume oralitate, absentă în studiile mai dezvoltate. Și în unele, și în altele răzbat modalități de tratare eseistică. Sumarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287822_a_289151]
-
Poetry Press din Sacramento. În 1980, emigrează în SUA (California), unde practică psihologia. Colaborează la câteva dintre cele mai importante reviste literare ale emigrației: „Mele” (Honolulu), „Limite” (Paris) și „Agora” (Philadelphia). Din 1990, revine în viața literară din țară cu grupaje de versuri publicate în „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Jurnalul literar”, „Viața românească” ș.a. Volumul Cu mai puține cuvinte, publicat în 1996, reunește versuri scrise între 1970 și 1990. Influențat într-o oarecare măsură de autorii săi preferați, Walt Whitman și Carl Sandburg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285882_a_287211]
-
a devenit consilier la Inspectoratul pentru cultură din județul Călărași. Este, de asemenea, redactor-șef al săptămânalului „Jurnalul de Oltenița”, corespondent teritorial al publicației județene „Pământul” și realizator al suplimentului literar „Arcadia”. În presă, a debutat în 1983, cu un grupaj de versuri tipărit în revista „Luceafărul”, însoțit de o prezentare semnată de poetul Matei Gavril, și cu un altul, aproape simultan, în „Flacăra” (cu girul poetului Geo Dumitrescu). Colaborează, mai ales după 1990, cu versuri, consemnări, recenzii, interviuri, note de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286084_a_287413]
-
intenții polemice, recuzita genului, dar accentul nu cade pe inventivitate, ci pe meditația existențială, pe satirizarea hipertehnicizării sau pe reconstituirea unei atmosfere poetice. Scrisul lui S. este întregit cu un roman polițist neconvențional, având prelungiri lirico-fantastice, Meduza (1976), cu un grupaj de interviuri luate funcțional și sobru unor personalități culturale, Cu microfonul dincoace și dincolo de Styx (I-II, 1979-1981, în colaborare cu Vasile Rebreanu), precum și cu mai multe volume de proză ori de versuri pentru copii și tineret: Comoara din Peștera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
Poezie, memoria pietrei"; "Poezie, hohotul marelui Logos"; "Săgeată străpungând eonul, imensă piatră, Diamantul"... Apăsătorul Veac de fier (la Blaga, cenușia Vârstă de fier) eșuează în antipoezie. Puncte de vedere pertinente vizând o artă poetică proprie figurează în Ironia ontologică, inteligent grupaj de eseuri; fundamentală e pledoaria pentru Poesia perennis creație transgresând "din zona limbajului în zona existenței, care este cea absolută". Trimiteri (într-un eseu ori altul) la Edgar Poe, la Eminescu, la Paul Celan și ceilalți plasează discuția dincolo de mode
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
el însuși, luând "pulsul proverbelor", propune dezinvolt texte sapiențiale, un fel de glose: despre ethnos și ethos, despre timp ori despre frumusețile lumii. Cine gândește până la capăt / Se dezleagă de spaimă" (Pregătindu-mă de fericire). Ar trebui citat în special grupajul Cinstirea proverbelor, text în care fiecare dintre cele douăzeci de catrene inscripționând câte o normă de conduită participă la un cod general uman. Realitate de observat e consonanța tematică dintre sculptura mai vârstnicului Ion Irimescu și echivalențele în registru poetic
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Structural Models in Folklore în Midwest Folklore vol. XII (3) Indiana University, 1962. V. pentru aceasta mai ales articolul-program al lui Mihai Pop, Perspective în cercetarea poetică a folclorului, în Studii de poetică si stilistică, București, 1966, dar și întregul grupaj de studii de poetică a folclorului din volumul I și din volumul al II-lea (în pregătire) de Studii de poetică, precum și unele articole publicate în Revista de folclor. (b) p. 77 Nu numai folclorul scandinav și slav este foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
1958, Scene din viața lui Shakespeare, București, 1958, ediția a Il-a, 1960, ediția a IlI-a, 1964), ca si volumul antologic Shakespeare și opera lui, București, 1964, care, pe lîngă traduceri din exegeza tuturor țărilor, cuprinde și un important grupaj de studii românești (M. Eminescu, B. P. Hașdeu, I. L. Caragiale, G. Ibrăileanu, N. lorga, Camil Petrescu, Ion Marin Sadoveanu, Tudor Vianu etc.). (f) p. 81 Dintre studiile de slavistică menționăm pe cele ale lui loan Bogdan : însemnătatea studiilor slave pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
planul civil ca dispariție din lumea unde Pandele era o celebritate literară) și renașterea sub o identitate nouă, irecognoscibilă 684. Maestrul părăsește romanul și Memoriile și se consacră teatrului, afirmând că de-abia acum își va scrie adevărata operă. Astfel, "grupajul original de piese de teatru" pe care îl proiectează Maestrul Pandele se axează pe "subiecte actuale, chiar foarte actuale - și a subliniat cuvîntul "actuale" -, dar cu "prelungiri în mitologie", și iar a subliniat ultimele trei cuvinte", deoarece "greșeala pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care lăsa prietenilor și colegiului din Orăștie o substanțială bibliotecă, mărturie a preocupărilor sale clasiciste, scolastico-teologice, umaniste și chiar științifice. Primele încercări ale lui H. sunt 85 de poezii, în latină și maghiară, exerciții de versificație pe teme date; un grupaj semnificativ rămâne In Transilvaniam, despre durerile patriei, alături de prelucrări de maxime, epigrame, ode. H. scrie și poezii ocazionale. În 1664 îi dedică prietenului său Franckenstein un Carmen, inspirat de o Cantio de amore, retălmăcit în Codicele Petrovay (1672). De la 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287400_a_288729]
-
soluția salvării: „un lucru este sigur: numai prin ceea ce va supraviețui în spirit de la țăranii români va asigura supraviețuirea poporului român, popor prea puțin numeros pentru a avea altă posibilitate de supraviețuire decât în spirit” (Țăranii, 1976). Paginile literare cuprind grupaje de versuri, proză și comentarii istorico-literare, mai toate vădind un interes deosebit pentru spațiul cultural bucovinean, căruia i se consacră chiar o rubrică, „Pagini bucovinene”, devenită „Chenar bucovinean”, apoi „Figuri bucovinene”. Numeroase pagini critice și memorialistice sunt dedicate grupării din jurul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
sunt N. Petra, V. Posteucă, N. Novac, I. Iancu Păltinișeanu, Vasile Gherasim, Dorina Ienciu, Doina Oșteanu, Sergiu Grossu, Zahu Pană, I. Cârja, Matei Sberga, Leonida Lututovici ș.a. Sporadic, publică versuri Ștefan Baciu și Vintilă Horia. D. prezintă, de asemenea, mari grupaje de poezii scrise în închisorile comuniste, multe nesemnate. Paginile de proză sunt semnate de Mira Simian, Toader Ionaș, John Halmaghi, Mardarie Popinciuc, Viorica Stavilă ș.a. Cu mențiunea că a fost scris pentru un post de radio, apare aici și un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
sunt departe de tine/ Îndoiala îmi umple ființa”. Mai târziu va scrie un Imn-acatist la Rugul aprins al Maicii Domnului (apărut la Madrid, în 1983) și alte poeme de acest gen, publicate postum în culegerile intitulate Acatiste (1997, 1999). Un grupaj, Poezii religioase, inserat în volumul Taina Rugului aprins (1999), confirmă neîncetata ardere a unui spirit situat „dincolo de așteptare,/ dincolo de bunătate, dincolo de aflare”, „umblând pe sfârcurile singurătății,/ către pierduta cale a Domnului,/ la înălțimea morții și a somnului./ Fără amintiri, fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
redactor - S. Semilian. Deși dedicată, așa cum spune articolul-program, debutanților, talentelor nedescoperite, revista publică, aproape exclusiv, producții ale conducătorilor publicației și ale redactorilor săi. Astfel, în primul număr apar un „fragment de roman”, Întâlnirea, din Romanul unui singuratic de George Galitza, grupajul de amintiri Un flirt, semnat de S. Semilian, iar publicistică fac Kostya Galitza (Zangio) și S. Semilian (Panait Istrati și confrații săi români). Același S. Semilian publică, în numărul 5, amintiri despre Camil Baltazar, din creația lirică a acestuia revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285433_a_286762]
-
a funcționat ca revizor contabil la Mediaș, unde s-a stabilit. A lucrat ca redactor la ziarul orădean „Crișana”, la „Vocea Mediașului” și la „Transilvania”. A înființat, la Mediaș, cenaclurile „Octavian Goga” (1960) și „Aron Cotruș”. A debutat cu un grupaj de poezii în „Familia” (1967), apoi, în volum, cu Memoria toamnei (1973). Pe o latură a poeziei sale, A. este un peisagist interiorizat și discret, al cărui simbol tutelar e lumina estivală și autumnală aureolând registrul terestru. Acuarelele lui învăluie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285362_a_286691]
-
studii de istorie literară, cel mai adesea în marginea operei eminesciene, precum: Ion Filip, Eminescu și țărănimea (1/1970); S. St. Marin, Eminescu și critica italiană. Note și impresii (3/1970); V. Paolini, Umanismul lui Eminescu (2/1978), dar și grupaje de versuri, comentarii critice, pagini de jurnal, eseuri. Revista include în sumarele ei și o rubrică, „Publicații sosite la redacție”, de comentarii asupra revistelor românești din țară și din exil și de consemnări ale evenimentelor și știrilor culturale. Cei mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285948_a_287277]
-
fig. 4.2). Testul verbal simplu (1948, Keele) prezintă o lista de calificare ierarhica, ce reprezintă nivele de creștere a durerii. Fiecare termen lasă libera aprecierea pacientului care răspunde descriptiv. Testul cuprinde un număr variabil de nivele distincte (minim 4), grupajele cele mai frecvent utilizate cuprind 4-6 nivele de descriere calitativa a intensității durerii (exemplu: ușoara, medie, intensa, forte), fără asocierea interpretării emoționale (deprimanta, insuportabila). Se verifica periodic caracterul durerii. Fiecare descriere se asociază cu un scor și apoi se interpretează
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cantitativi. Testul McGill este un test de evaluare pluridimensională, cantitativă și calitativă a durerii. Are o bună validitate aparentă deoarece culege răspunsul la descrierea verbală spontană. Are o formă completă și o formă abreviată. În forma completă cuprinde mai multe grupaje de activități: analiza fenomenului complex durere prin raportarea la o listă cu 78 de adjective de tip senzorial, afectiv, evaluativ și senzitivo-afectiv analiza simptomelor concomitente de tip senzație de sufocare, cefalee sau vertij, voma, tulburări de tranzit intestinal (constipație sau
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
știm contimporani cu milioane de oameni exasperați de mizerie și nedreptate, când ceva grav se petrece în toată lumea, și în fiecare noapte auzim atât de bine geamătul continentelor care își dau sufletul”. Paginile a doua și a treia conțin două grupaje care au în vedere lirica europeană sub genericele Durerea unui poet suedez, Tristețea unui poet polonez, Revolta unui poet francez și Cântecul unui poet rus, versurile fiind traduse de Petru Malcoci din Pär Lagerkvist (Cântec funebru), Julian Tuwim (Melancolia celor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290523_a_291852]
-
Salcia, Octav Sargețiu, Teodor Scarlat, Iacob Slavov, Al. T. Stamatiad, Cezar T. Stoika, C.I. Șiclovanu, Viorel Șuluțiu, Nuși Tulliu, Iulian Vesper, Al. Voitin, E. Ar. Zaharia. Revista acordă o pagină debutanților: George Meniuc, Eugen Secrieru, Narcise Negrescu, Leon Șeptițchi. Două grupaje rețin atenția: Scriitori români pentru durerea Basarabiei (în numărul 2), alcătuit din articole semnate de Tudor Arghezi, Emanoil Bucuța, Mihail Sadoveanu, I. A. Bassarabescu, Mircea Eliade, V. Voiculescu, Ion Pillat și Al. Donescu, include apeluri patetice de ajutorare urgentă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
comuna natală, este, între 1960 și 1964, elev al Liceului „Traian” din Drobeta-Turnu Severin. Din 1964 urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, pe care le va absolvi în 1969. În 1966 debutează în revista „Ramuri” cu un grupaj de versuri însoțit de o prezentare a lui Miron Radu Paraschivescu. Frecventează cenaclul Junimea al facultății, condus de George Ivașcu. Lucrează ca redactor, secretar general de redacție și redactor-șef la „Viața studențească” până în 1974, când redacția se contopește cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
sic] Machiavelli nel libro "îl Principe", Destefanis, Milano, 1810. Ridolfi, Roberto, The Life of Niccolò Machiavelli, trans. Cecil Grayson, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1963. Rosenberg, Daniel; Blair, Ann; Ogilvie, Brian W.; Sheehan, Jonathan; Yeo, Richard R.; Zagorin, Perez, articole în grupajul "Early Modern Information Overloaded", în Journal of the History of Ideas, 64 (2003), pp. 1-72. Rubinstein, Nicolai, "The Bigginings of Niccolò Machiavelli's Career în the Florentine Chancery", în Italian Studies, 11 (1956), pp. 72-91. Sasso, Gennaro, Machiavelli e Cesare
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Ocupă funcția de vicepreședinte al Radioteleviziunii Române (1966-1970), este corespondent special în Franța (1970-1971), reporter la „Almanahul «Scânteia»” (1970-1980), vicepreședinte al Asociației Cineaștilor (1974-1990), ambasador extraordinar și plenipotențiar al României la Varșovia (1993-1999). Debutează la „Flamura Prahovei” (1948), cu un grupaj de schițe și povestiri, iar editorial, cu volumul de reportaje Scrisoare din Moscova (1954). Este distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (1973), cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1981, 1983). I se acordă Premiul „Italia” (1968), Premiul de Excelență al Asociației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]