2,429 matches
-
atunci vom mai vorbi. Dar istoria, această mașinărie infernală, care cam are obiceiul să se repete va demonstra cine a avut dreptate. Aceasta se va întâmpla cu siguranță. Problema e, dacă vom mai rezista ca țară suverană până atunci! Din gușa lui „Nem tudom” Cred că una din cele mai halucinante imagini privind îngenuncherea definitivă a acestui blând popor mioritic, format în cea mai mare parte din bovine adulte cu aspect și apucături mai mult sau mai puțin umane, a fost
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
structurii psihologice a fiecăruia dintre membrii ei". Profesorului Parhon i se datorează una din monografiile cele mai complete referitoare la endemia cretinismului în România. Studiile sale, alături de cele publicate de Felix și, în special, de Câmpeanu, au contribuit la eradicarea gușii în România. Acțiunea de evidență a gușii și cretinismului în vechiul regat fusese inițiată de prof. Cantacuzino, care l-a însărcinat pe C. I. Parhon încă din 1908 cu elaborarea unei noi monografii cuprinzătoare, lucrare care a rămas, atunci nefinisată
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Profesorului Parhon i se datorează una din monografiile cele mai complete referitoare la endemia cretinismului în România. Studiile sale, alături de cele publicate de Felix și, în special, de Câmpeanu, au contribuit la eradicarea gușii în România. Acțiunea de evidență a gușii și cretinismului în vechiul regat fusese inițiată de prof. Cantacuzino, care l-a însărcinat pe C. I. Parhon încă din 1908 cu elaborarea unei noi monografii cuprinzătoare, lucrare care a rămas, atunci nefinisată ("Odată cu schimbarea guvernului și a direcțiunii generale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pe C. I. Parhon încă din 1908 cu elaborarea unei noi monografii cuprinzătoare, lucrare care a rămas, atunci nefinisată ("Odată cu schimbarea guvernului și a direcțiunii generale Sanitare, misiunea mea a încetat; de asemenea au rămas nepublicate și studiile mele asupra gușei, cretinismului și surdomutismului"143). Continuând investigațiile, în 1924 C. I. Parhon a elaborat un studiu comparativ utilizând datele adunate anterior și corelându-le cu datele publicate de prof. Felix, la sfârșitul secolului precedent și cu acelea publicate de dr. L. Câmpeanu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
baza unui excelent studiu biostatistic elaborat de Odobescu, o apreciere teoretică a numărului bolnavilor înainte de primul război mondial (35240 gușați și cretini). Împotriva opiniilor unor reputați specialiști contemporani, C. I. Parhon a susținut raportul de "strânsă conexiune patogenetică" existent între gușă și cretinism. El are meritul de a fi elaborat problema profilaxiei gușii cu optimism, apreciind în 1924 că "pare să avem acum mijloace care dau din acest punct de vedere rezultate de netăgăduit", încheindu-și raportul menționat cu cuvintele: "Se
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
numărului bolnavilor înainte de primul război mondial (35240 gușați și cretini). Împotriva opiniilor unor reputați specialiști contemporani, C. I. Parhon a susținut raportul de "strânsă conexiune patogenetică" existent între gușă și cretinism. El are meritul de a fi elaborat problema profilaxiei gușii cu optimism, apreciind în 1924 că "pare să avem acum mijloace care dau din acest punct de vedere rezultate de netăgăduit", încheindu-și raportul menționat cu cuvintele: "Se poate spera că, printr-o bună profilaxie, această boală să dispară. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1924 că "pare să avem acum mijloace care dau din acest punct de vedere rezultate de netăgăduit", încheindu-și raportul menționat cu cuvintele: "Se poate spera că, printr-o bună profilaxie, această boală să dispară. Dacă cretinismul este legat du gușă prin raportul de cauzalitate, ar trebui să dispară în același timp". Pe linia acelorași preocupări cu caracter medico-social, opera psihiatrică a lui C. I. Parhon se remarcă printr-o atitudine politică prea cunoscută pentru a mai fi necesar să o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
XIII-lea Congres al Societății române de neurologie, psihiatrie, psihologie și endocrinologie, op. cit., p. 5. 142 "Profilaxia bolilor mintale și igiena mintală în România", în Bulletin de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie, psychologie et endocrinologie, 1933, nr. 6. 143 "Problema gușei, a cretinismului și a surdomutismului endemic în România", Comunicare prezentată la Congresul Societății Române de neurologie, psihiatrie și endocrinologie, Sibiu, septembrie 1924, publicată în Bulletin de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie, psychologie et endocrinologie, 1924. 144 "Raporturile dintre psihiatrie, știința
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
căuta; cinste; coadă; conducere; copt; corp omenesc; curge; delicatețe; doare; dragoste; drept; echilibru; eleganță; expus; fanta; față; feminitate; fierbinte; foi; frînt; fundament; de găină; găini; gălbenuș; ghid; ghilotină; gingaș; de girafă; gît; gîtișor; glandă; glande; goliciune; gras; guler; gulere; guraliv; gușă; imobil; înalt; încheietură; înecat; înghit; înghițire; înghițit; îngust; înmuiat; însetat; înțepenit; întins; jugulare; lanț de aur; laringe; leagă; legătura; lungă; lungime; măr; mărgele; metal; mic; migdale; mișcare; mîine; mînă; mobil; mobilitate; nas; nepăsare; nume; ochi; organism; pană; papion; parc; parfum
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cîrîit; codru; copii; corb; cu nuci de cocos; cunoaștere; curată; delicat; delicate; delicatețe; dezgust; drăgălaș; drăgălășenie; drăguță; durabil; eleganță; Eminescu; familie; fasole; finețe; finuță; firav; firimituri; floare; fluture; fragilă; fragilitate; frumușică; gard; gălăgie; gărgăriță; geam; glas; glie; grație; graur; grijă; gușă roșie; harnic; iarnă; insectă; inocentă; înălțime; înger; lăstun; legendă; litere; mare; minuscul; mititică; mizerie; moartă; natură; nepăsare; nevinovată; noroc; oau; pacea casei; pagubă; pai; pare; patrie; păsări; pirat; pistrui; pixuri; plăpînd; plimbare; porumbel; potîrniche; prieten; privighetoare; privighetoarea; puișori; reîntoarcere; roșu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din Curierul Serviciului Social, din iulie 1939, A.Golopenția a formulat următoarele cerințe pentru programul de cercetare și acțiune întreprins: înființarea și organizarea de Cămine Culturale; trasarea sau refacerea șoselelor și drumurilor; depistarea și înlăturarea cauzelor care generează boli endemice (gușa) sau devenite endemice (malaria, tifosul exantematic) sau bolile sociale (tuberculoză, sifilis); educația sanitară (curățenie, alimentație), cu precădere reguli pentru îngrijirea copiilor, spre a reduce mortalitatea infantilă; îmbunătățirea tehnică a culturilor; organizarea unor cooperative de aprovizionare și desfacere, în toate satele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cei ce o ling. De se întâmplă ca s-o înghită vreun șarpe când o linge, se face îndatamare balaur, adică se lungește și se îngroașă foarte tare în trup, i se mărește capul, făcându-i-se sub grumaz o gușă mare, îi cresc aripi și, după mărimea pietrii ce-au înghițit-o, încă unul, doauă, sau mai multe capete..."361 Șarpele balaur din colindele românești este un simbol al creației repetate, realizând legătura continuă dintre elementul acvatic primordial și Arborele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ai să fii tot cu mulți. Dacă vezi pentru prima oară barză primăvara, trebuie să o scuipi și să-i zici: „Frigurile mele în penele și în picioarele tele.“ Cînd vezi barză întîi, să zici: „— Barză, barză, — Ce-ai în gușă? — O căpușă. — Dar în piept? — Lapte fiert. — în picioare? — Două rășchitoare. — în pene? — Frigurile tele. — Să te duci 99 de ani cu ele.“ Și nu te vor mai prinde frigurile tot anul. Cocostîrcul care și-a făcut cuib pe casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găină, ai să spui minciuni. Să nu mănînci inimă și cap de găină, că-ți mor părinții. Se crede că carnea din găina tăiată de o femeie nu e dulce; de aceea pun femeile pe bărbați să le taie găinile. Gușa de găină și rînza cu rachiu sunt bune de vătămătură*. Fetei ce se mărită nu i se dau găini, căci se crede că apoi ar uita de casa părintească așa de curînd ca și găinile. Găinile care se duc plocon
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
las-o puțin cu capul sub aripă, ca să-și uite de vechea stăpînă. Să nu pui găina în sac cînd o duci undeva, că-i rău. Dacă a mîncat vreo găină grăunțe cu strigoaie*, se ia și i se despică gușa, i se scot grăunțele cele înveninate și apoi trăiește. Găina trebuie tăiată sîmbătă seara, că de-o tai duminecă dimineața, în timpul slujbei, mor de boală găinile. Cînd cîntă găina dimineața, îți desface ce ți-i făcut; iar cînd cîntă seara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vorbit mai înainte va fi dat uitării. Cînd te scodolești* cu acul printre dinți, capeți duhoare în gură. De faci ceva pentru prima dată, ia o piatră în gură. (Gh.F.C.) Gușă Să nu sufli în ou spart, căci îți crește gușă. Cine are gușă, cînd vede primăvara pentru întîia dată curcubeu, să ieie un ac ori un os și să se bată cu el peste gușă, zicînd: „Curcubeu, de unde bei, bea din gușa mea.“ 158 Cine are gușă, sîmbătă sara, cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi dat uitării. Cînd te scodolești* cu acul printre dinți, capeți duhoare în gură. De faci ceva pentru prima dată, ia o piatră în gură. (Gh.F.C.) Gușă Să nu sufli în ou spart, căci îți crește gușă. Cine are gușă, cînd vede primăvara pentru întîia dată curcubeu, să ieie un ac ori un os și să se bată cu el peste gușă, zicînd: „Curcubeu, de unde bei, bea din gușa mea.“ 158 Cine are gușă, sîmbătă sara, cînd toacă popa de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o piatră în gură. (Gh.F.C.) Gușă Să nu sufli în ou spart, căci îți crește gușă. Cine are gușă, cînd vede primăvara pentru întîia dată curcubeu, să ieie un ac ori un os și să se bată cu el peste gușă, zicînd: „Curcubeu, de unde bei, bea din gușa mea.“ 158 Cine are gușă, sîmbătă sara, cînd toacă popa de vecernie, să ieie un băț de alun, să se bată peste gușă cu el de trei ori, dacă vrea să-i treacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu sufli în ou spart, căci îți crește gușă. Cine are gușă, cînd vede primăvara pentru întîia dată curcubeu, să ieie un ac ori un os și să se bată cu el peste gușă, zicînd: „Curcubeu, de unde bei, bea din gușa mea.“ 158 Cine are gușă, sîmbătă sara, cînd toacă popa de vecernie, să ieie un băț de alun, să se bată peste gușă cu el de trei ori, dacă vrea să-i treacă, și să zică: „Popa toacă, gușa sacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci îți crește gușă. Cine are gușă, cînd vede primăvara pentru întîia dată curcubeu, să ieie un ac ori un os și să se bată cu el peste gușă, zicînd: „Curcubeu, de unde bei, bea din gușa mea.“ 158 Cine are gușă, sîmbătă sara, cînd toacă popa de vecernie, să ieie un băț de alun, să se bată peste gușă cu el de trei ori, dacă vrea să-i treacă, și să zică: „Popa toacă, gușa sacă!“ Gușter Piele de gușter uscată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ori un os și să se bată cu el peste gușă, zicînd: „Curcubeu, de unde bei, bea din gușa mea.“ 158 Cine are gușă, sîmbătă sara, cînd toacă popa de vecernie, să ieie un băț de alun, să se bată peste gușă cu el de trei ori, dacă vrea să-i treacă, și să zică: „Popa toacă, gușa sacă!“ Gușter Piele de gușter uscată, prins în luna mart, e bună de gușter*. Guturai Se zice că gutunarul se trece dacă se afumă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din gușa mea.“ 158 Cine are gușă, sîmbătă sara, cînd toacă popa de vecernie, să ieie un băț de alun, să se bată peste gușă cu el de trei ori, dacă vrea să-i treacă, și să zică: „Popa toacă, gușa sacă!“ Gușter Piele de gușter uscată, prins în luna mart, e bună de gușter*. Guturai Se zice că gutunarul se trece dacă se afumă cel ce-l are cu pene și busuioc. Cine voiește să scape de șuhărie* sărută pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Părinții lui Alin s-au uitat urît la Marcu. Se simțeau lezați. Tatăl lui Alin avea o burtă uriașă care se revărsa într-un uragan peste centură, mai-mai să te ia pe sus dacă nu te fereai la timp. O gușă de broască și ochi bulbucați, iar oasele feței au fost înghițite de grăsime, într-un moment cînd i-a fost foame. Oare dac-ar fi fost sărutat de o prințesă s-ar fi transformat în Făt-Frumos? Mama lui Alin îl
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
mi-a dat multe boli (traducătorul cărții menționa că părintele a suferit de următoarele boli: infarct miocardic, insuficiență renală cronică, ulcer cu nișă (cu repetate gastroragii), cataractă, herpes zosterial pe față, dermatidă stafilococică pe mână, hernie inghinală (cu dese strangulări), gușă endemică cronică, adenom la hipofiză - n. n). De multe ori îi spun: <<Hristoase al meu, iubirea Ta nu are hotar!>>. E o minune cum de mai trăiesc. Printre alte boli ale mele, am și cancer la hipofiză. S-a făcut
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
mi-a dat multe boli (traducătorul cărții menționa că părintele a suferit de următoarele boli: infarct miocardic, insuficiență renală cronică, ulcer cu nișă (cu repetate gastroragii), cataractă, herpes zosterial pe față, dermatidă stafilococică pe mână, hernie inghinală (cu dese strangulări), gușă endemică cronică, adenom la hipofiză - n. n). De multe ori îi spun: <<Hristoase al meu, iubirea Ta nu are hotar!>>. E o minune cum de mai trăiesc. Printre alte boli ale mele, am și cancer la hipofiză. S-a făcut
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]