11,105 matches
-
o eventuală taxă de depozitare ar fi o soluție și pentru a preveni depozitarea în România a deșeurilor provenind din alte state ale Uniunii Europene. În prezent, noi suntem protejați. Până în 2013 avem dreptul să nu primim niciun transport de gunoaie care să fie depozitat pe teritoriul nostru. După acest termen însă ne putem trezi cu transporturi de gunoi din afară care să vină la noi, la depozitare, pentru că prețul este mult mai mic decât la ei, și nu vom mai
România reciclează doar unu la sută din deşeurile produse () [Corola-journal/Journalistic/26750_a_28075]
-
provenind din alte state ale Uniunii Europene. În prezent, noi suntem protejați. Până în 2013 avem dreptul să nu primim niciun transport de gunoaie care să fie depozitat pe teritoriul nostru. După acest termen însă ne putem trezi cu transporturi de gunoi din afară care să vină la noi, la depozitare, pentru că prețul este mult mai mic decât la ei, și nu vom mai avea dreptul să le refuzăm. Ca să evităm asta trebuie să avem o taxă de depozitare comparabilă cu cele
România reciclează doar unu la sută din deşeurile produse () [Corola-journal/Journalistic/26750_a_28075]
-
sferturi din populația României. "La sate nu plătește nimeni nimic, pentru că primarul știe că, mai devreme sau mai târziu, va trebui să fie din nou ales", a spus Ionescu. Doar unu la sută din cantitatea de 382 de kilograme de gunoi produs în 2008 de fiecare român din orașele mari a fost reciclat, restul fiind depozitat, definitiv sau temporar, în gropi de gunoi, potrivit unei statistici a Eurostat. Singura țară cu o rată de reciclare mai mică decât România este, potrivit
România reciclează doar unu la sută din deşeurile produse () [Corola-journal/Journalistic/26750_a_28075]
-
fie din nou ales", a spus Ionescu. Doar unu la sută din cantitatea de 382 de kilograme de gunoi produs în 2008 de fiecare român din orașele mari a fost reciclat, restul fiind depozitat, definitiv sau temporar, în gropi de gunoi, potrivit unei statistici a Eurostat. Singura țară cu o rată de reciclare mai mică decât România este, potrivit studiului, Bulgaria, stat în care absolut tot gunoiul menajer din municipii este dus la gropile de gunoi. Conform documentului, fiecare cetățean al
România reciclează doar unu la sută din deşeurile produse () [Corola-journal/Journalistic/26750_a_28075]
-
orașele mari a fost reciclat, restul fiind depozitat, definitiv sau temporar, în gropi de gunoi, potrivit unei statistici a Eurostat. Singura țară cu o rată de reciclare mai mică decât România este, potrivit studiului, Bulgaria, stat în care absolut tot gunoiul menajer din municipii este dus la gropile de gunoi. Conform documentului, fiecare cetățean al orașelor mari din statele UE a produs, în 2008, 524 de kilograme de deșeuri, din care 40 la sută au ajuns în gropile de gunoi, 20
România reciclează doar unu la sută din deşeurile produse () [Corola-journal/Journalistic/26750_a_28075]
-
sau temporar, în gropi de gunoi, potrivit unei statistici a Eurostat. Singura țară cu o rată de reciclare mai mică decât România este, potrivit studiului, Bulgaria, stat în care absolut tot gunoiul menajer din municipii este dus la gropile de gunoi. Conform documentului, fiecare cetățean al orașelor mari din statele UE a produs, în 2008, 524 de kilograme de deșeuri, din care 40 la sută au ajuns în gropile de gunoi, 20 la sută au fost incinerate, 23 la sută reciclate
România reciclează doar unu la sută din deşeurile produse () [Corola-journal/Journalistic/26750_a_28075]
-
tot gunoiul menajer din municipii este dus la gropile de gunoi. Conform documentului, fiecare cetățean al orașelor mari din statele UE a produs, în 2008, 524 de kilograme de deșeuri, din care 40 la sută au ajuns în gropile de gunoi, 20 la sută au fost incinerate, 23 la sută reciclate și 17 la sută distruse prin descompunere.
România reciclează doar unu la sută din deşeurile produse () [Corola-journal/Journalistic/26750_a_28075]
-
din păcate, s-au dovedit conjuncturale, odată ce mă simt antipatizat, considerat mai degrabă un scriitor controversat, pus la index), e singura soluție onorabilă. În rest, n-are decât fiul (neiubitor de literatură și de scriitori) să arunce la groapa de gunoi cărțile adunate într-o viață sau să le vândă la anticariat, să șteargă urma trecerii mele pe această lume.” Semne bune Am constatat în numărul 3 al LUCEAFARULUI DE DIMINEAȚ| o schimbare în bine a acestei publicații: revista în întregul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2681_a_4006]
-
ajunge sticlă de whisky, într-un loc care se respectă. Unii clienți își dau seama. Totuși, sticla din care se toarnă este originală. Polițiștii susțin că rețeaua de falsificatori are așa numiți căutători de sticle, indivizi care recuperează recipientele din gunoaiele cluburilor și barurilor. Toate ajungeau apoi la fabrica de alcool, ascunsă pe o stradă la marginea orașului Măgurele.
Poliţia confirmă: În cluburile din Bucureşti se toarnă în pahare alcool contrafăcut din sticle originale () [Corola-journal/Journalistic/27031_a_28356]
-
Mircea Anghelescu Proza interbelică este aceea care descoperă imaginea teribilă a periferiei, a mahalalelor cu maghernițe gata să cadă, cu maidane pline de scaieți și gunoaie, unde o lume pestriță, săracă, se chinuie să supraviețuiască într-un mediu ostil. Atinsă în câteva cercetări sociologice, prezența mahalalei în literatură este discutată și în cartea relativ recentă a Georgianei Sârbu (Cartea Românească, 2009), bine scrisă, care are meritul
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
astăzi capitala cea mai urâtă, cea mai murdară și cea mai fără farmec din Europa”, urâțenie pe care o explică prin „izolarea lor caracteristică, lipsa de legături intime cu natura care-i înconjoară”, datorată unui „brâu de maghernițe așezate pe gunoaie sau în mlaștini, ridicate după război în urma împroprietăririi demobilizaților”, numit mai departe „inel izolator de murdărie și de sălbăticie în jurul Bucureștilor”. El definește astfel mahalaua și în același timp o plasează la periferie, „în jurul” orașului. Numai cu câțiva ani înainte
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
încredere și venituri bune. Fusese un alt rost al lucrurilor bine așezate la locul lor, cu înțelepciune și experiență de viață a înaintașilor noștri pe care sălbatecii invadatori l-au distrus cu un scop anume : de a ridica pleava și gunoiul la nivel de intelectualitate prin inversarea valorilor. Noi, îndopați cu limba rusă și duși cu sapa la semănat, prășit sau scos cartofii, morcovii, sfecla și porumbul; mici și proști am crezut că așa tre buie! Ei, invadatorii, se instalaseră în
Primăverile noastre.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
multe cogitațiuni, căci, chiar în momentul când suntem pătrunși de ele, maestrul face o mișcare bruscă și ghemul de șerpi ia foc, transformându-se într-o foaie de hârtie, pe care artistul o mototolește și o aruncă în coșul de gunoi, nu înainte însă de a scutura toate literele din ea, murmurând în sinea sa: „Nu refuza ajutorul imbecililor. Pentru a rămâne sus îți trebuie unanimitate.” Maestrul se alintă, autoparodiindu- se până la pastișă. Actorul se multiplică. Și multiplicându-se, își bate
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
al lirismului în cauză. Inflexiunile de orgoliu ca și cele ale cinismului se aplică unei condiții de mal-aimée, metaforele însele au alura unui pariu cu alcătuirea nedreaptă a vieții: „am fost aruncată în viață/ cum aș fi fost aruncată la gunoi (...) mi se prelinge inima printrun os de sticlă” (Printr-un os de sticlă). Explicabil, autoarea înțelege a se situa în compania femeilor din lumea artei care au avut un destin dramatic: Frida Kahlo, Anaïs Nin, Aglaja Veteranyi. Nu fără precizarea
Un discurs Revendicativ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2734_a_4059]
-
Capitalei. Sperăm să ne mișcăm repede, iar sfârșitul verii să ne prindă cu o circulație puțin mai bună și mai normală“, a declarat Oprescu. Primarul a mai spus că autoritățile încearcă să acționeze mai serios pentru a desființa depozitele de gunoi apărute la periferia Bucureștiului, în special în sectoarele 2 și 5, dar și pentru a spăla sistematic trotuarele și rigolele, arătând că acolo se adună cel mai mult praf. „Vom acționa pe porțiuni de câte 1,5 kilometri pe marile
Oprescu: Peste 1.000 de străzi şi pistele de biciclete intră în reabilitare din 1 iunie () [Corola-journal/Journalistic/26297_a_27622]
-
Strada Ceahlău de mai mulți ani de zile locuitorii sunt nevoiți să suporte o priveliște groaznică. Terenul viran dintre blocuri, care ar fi trebuit să fie un părculeț și un loc de joacă pentru copii, a devenit o groapă de gunoi”, se arată într-un comunicat de presă. În urma demersurilor pe care le-a inițiat deputatul PDL Dănuț Liga a reușit să pună în mișcare A.D.P-ul Sectorului 6 care a promis că în maxim 2 săptămâni problema va fi
Deputatul PDL Dănuţ Liga îi cere lui Poteraș demiterea de urgenţă a conducerii A.D.P Sector 6 () [Corola-journal/Journalistic/26355_a_27680]
-
natura activităților ce pot fi prestate de către persoana condamnată, pe raza Sectorului 1. Primele persoane vizate sunt cele care au acumulat mai mult de două amenzi pentru contravenții privind menținerea curățeniei în spațiile publice: cei care au lăsat în urma lor gunoaie la picnicuri, în parcuri sau care nu au curățat trotuarele de dejecțiile animalelor de companie, mai spun edilii.
Câinii comunitari din sectorul 1 intră pe mâna prostituatelor şi cerşetorilor () [Corola-journal/Journalistic/26402_a_27727]
-
Dacă nu vor arunca separat hârtia, plasticul, metalul și sticla de gunoiul menajer, locuitorii Capitalei vor risca amenzi cuprinse între 1.000 și 2.000 de lei. Amenzile sunt prevăzute în Proiectul Consiliului General al Municipiului București privind colectarea selectivă a deșeurilor de către persoanele fizice și asociațiile de locatari ce va fi
Amenzi de 2.000 de lei, pentru bucureştenii care nu selectează gunoiul () [Corola-journal/Journalistic/25658_a_26983]
-
pat. Ei au spus că vor pleca din zona Colentina dar deocamdată nu știu unde, pentru că oricum nu au unde să se ducă. Condițiile în care trăiau cele 50 de persoane erau inumane, mulți dormeau în aer liber pe saltele adunate de la gunoi.
Autorităţile au intrat cu buldozerele peste adăposturile improvizate de lângă lacul Colentina () [Corola-journal/Journalistic/25714_a_27039]
-
nivelului mării la Oltenița și 63 m la București). Planul includea patru ecluze și trei porturi, două la București (lângă comuna 1 Decembrie - pe Argeș și la Glina - pe râul Dâmbovița) și altul la Oltenița. Portul 1 Decembrie - praf, ruine, gunoaie și animale moarte Peisajul din Portul 1 Decembrie nu te duce cu gândul că acolo ar fi trebuit să fie agitație mare: nave care acostează, muncitori, marinari, comerț. Este un loc uitat de lume și mai ales de cei care
Cum arată Portul 1 Decembrie de pe Canalul Dunăre-Bucureşti - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/25775_a_27100]
-
noi înainte și după răsturnările din decembrie 1989. Mari deosebiri nu au apărut între cele două epoci, cu toate că erau așteptate și s-ar fi spus că au și venit. Ce era groapă se întâmplă să devină munte, însă tot de gunoi, prin adăugarea necontenită de straturi. Este ceea ce constată, cu o amărăciune veselă, ca să-i spunem așa, unul din personajele povestirilor,om de toată mâna însă înclinat spre reflecție, dispus să ia act de ce se petrece cu el și în jurul său
Realist și simbolic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2762_a_4087]
-
personajele povestirilor,om de toată mâna însă înclinat spre reflecție, dispus să ia act de ce se petrece cu el și în jurul său: „Da, noi așa credeam pe atunci, că o să dispară și groapa, odată cu revoluția. Când colo, ce să vezi ? Gunoiul s-a înmulțit mai abitir decât înainte. Orașul pune gunoiul cel nou peste cel vechi. Acum nici nu mai știi care e unul și care celălalt“. Acești eroi nu sunt însă cu totul scufundați în prozaismul vieții de fiecare zi
Realist și simbolic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2762_a_4087]
-
dispus să ia act de ce se petrece cu el și în jurul său: „Da, noi așa credeam pe atunci, că o să dispară și groapa, odată cu revoluția. Când colo, ce să vezi ? Gunoiul s-a înmulțit mai abitir decât înainte. Orașul pune gunoiul cel nou peste cel vechi. Acum nici nu mai știi care e unul și care celălalt“. Acești eroi nu sunt însă cu totul scufundați în prozaismul vieții de fiecare zi. Își îngăduie evadări. Petrache are viziunea unor trăiri ideale, de
Realist și simbolic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2762_a_4087]
-
cărților cu limba. Bunelu, Pavel, Chiricuță, Calu, Costică Ologu, Fane Chioru sunt exponenți ai lumii de la fund, cerșetori, estropiați, populează zgomotos povestirile lui Vosganian, care obține expresive imagini ale grotescului , neevitând nici duritățile. Imaginea mâinii cu degete rășchirate ieșind dintre gunoaie este emblematică pentru această reprezentare a vieții care face mult loc etalării cruzimilor. Un realism rareori îmblânzit de compasiune, aceasta e nota dominantă în care scrie prozatorul, în reprezentări care nu ocolesc sordidul, imaginile descompunerii. Dacă e să îl asociem
Realist și simbolic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2762_a_4087]
-
Prigoană încearcă să adauge presei portocalii o televiziune mixtă, de știri, filme și divertisment, până la 1 decembrie. „România ta“ va avea sediul lângă Uzina Republica, unde a debutat și Realitatea Tv, într-un fost circ al foamei privatizat de regele gunoaielor. Finanțarea va fi făcută din reclame, dar și după sistemul aplicat la Etno și Taraf Tv, unde maneliștii trebuie să plătească dacă vor să apară la televizor, pentru a-și face imagine. Probabil, întreprinzătorii care au bani de cheltuit pentru
Cum pune umărul mogulul Voiculescu la televiziunea lui Prigoană () [Corola-journal/Journalistic/27761_a_29086]