623 matches
-
problemele de penurie, alimentația cosntituie din ce În mai mult o dificultate. La nivelul sănătății publice ca și la cel al indivizilor, se pun mai multe probleme. Unele se referă la alimente și la modul de producere a lor (proprietățile gustative și nutriționaleă. Celelalte Îl pun În discuție pe consumatorul Însuși, prin comportamentul său alimentar. În 1996, prima criză a vacii nebune a propulsat În prim-planul actualității și al dezbaterii publice problema „siguranței alimentare”. Crizele care s-au succedat au
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
presupune că ajută la slăbire: se Întâmplă exact invers, ele duc la Îngrășare! Organismul uman, obișnuit de peste 50.000 de ani cu o hrană naturală, nu este adaptat să interpreteze alimentele care, fiziologic, nu servesc la nimic. Atunci când primește semnalul gustativ „dulce”, el se pregătește să primească alimente bogate În energie și secretă insulină pentru a le degrada. Ceea ce se ingerează nu corespunde cu ceea ce așteaptă organismul, care reacționează prin „reflexul insulinic cefalic”, cu alte cuvinte, senzația de foame, Însoțită de
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
convins să încheie imediat „excelenta afacere”. Sistemul pare să funcționeze perfect, fiind preluat și aplicat și de alte firme importante din SUA și chiar din Europa. Dr.Alan Hirsch și-a început cariera ca specialist în tratarea afecțiunilor olfactive și gustative, dar pasiunea sa dintotdeauna a fost aromaterapia și se ocupă cu studiul influenței misterioase și aparent inexplicabile a substanțelor volatile aromatice asupra corpului și a sufletului uman. Cercetările sale au demonstrat că sistemul olfactiv controlează și influențează decisiv sentimentele și
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
la îndepărtarea obsesiilor. Culoarea indigo combină albastrul intens al gândirii clare, lucide cu aspectele nuanței de roșu stabilizator, de aceea prin asimilarea acestei culori devin posibile schimbări benefice rapide la toate nivelurile ființei umane. Indicații: migrene, diminuarea sau pierderea senzației gustative sau a mirosului, stimularea activității glandei tiroide, nevralgii, stări obsesive, afecțiuni bronhopulmonare, sinuzite. Culoarea indigo este un agent purificator al sistemului circulator, ameliorează durerile, datorită proprietăților sale sedative, antialgice și anestezice. 7. Violet Culoarea violet este supranumită „culoarea puterii”, deoarece
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
este greșită. De exemplu, pașii auziți pe podea, corect identificați, sunt pașii unui dușman. Subliniem faptul că uneori este dificil de deosebit interpretarea senzorială de percepția delirantă în care iluzia și interpretarea se desfășoară pe fundalul intuiției delirante. 3) Iluzii gustative și olfactive reprezintă perceperea unor senzații gustative și mirosuri altele decât cele normale. Ele se deosebesc greu unele de altele. 4) Iluzii interoceptive sau viscerale constă în perceperea eronată a funcționării unor organe sau aparate (destul de frecvent din sfera-digestivă). 5
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
podea, corect identificați, sunt pașii unui dușman. Subliniem faptul că uneori este dificil de deosebit interpretarea senzorială de percepția delirantă în care iluzia și interpretarea se desfășoară pe fundalul intuiției delirante. 3) Iluzii gustative și olfactive reprezintă perceperea unor senzații gustative și mirosuri altele decât cele normale. Ele se deosebesc greu unele de altele. 4) Iluzii interoceptive sau viscerale constă în perceperea eronată a funcționării unor organe sau aparate (destul de frecvent din sfera-digestivă). 5) Iluziile de modificare a schemei corporale sunt
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în oglindă. B. Halucinațiile Spre deosebire de iluzie, care este o percepție deformată a unui obiect real, halucinația este o percepție fără obiect. Halucinațiile se clasifică după analizatori sau după anumite particularități fenomenologice. Conform primei categorii, halucinațiile pot fi: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, cenestezice și motorii. Uneori aceste tipuri de halucinații se pot combina de exemplu auditive și vizuale, gustative și olfactive etc.). Al doilea tip de clasificare a halucinațiilor deosebește trei forme de halucinații: 1) Halucinații psihosenzoriale. 2) Halucinații psihice. 3
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
percepție fără obiect. Halucinațiile se clasifică după analizatori sau după anumite particularități fenomenologice. Conform primei categorii, halucinațiile pot fi: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, cenestezice și motorii. Uneori aceste tipuri de halucinații se pot combina de exemplu auditive și vizuale, gustative și olfactive etc.). Al doilea tip de clasificare a halucinațiilor deosebește trei forme de halucinații: 1) Halucinații psihosenzoriale. 2) Halucinații psihice. 3) Halucinoze. Criteriile de discriminare dintre aceste halucinații sunt următoarele: 1) Halucinația psihosenzorială se caracterizează prin: senzorialitate (bolnavul aude
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
felul de animale (insecte, șobolani, șerpi, câini) cu care se luptă, încearcă să le alunge etc. Mai sunt și halucinații în care "perceperea" obiectului se face în afara câmpului optic (de exemplu, vede în spate, numite halucinații extracampine). Halucinații olfactive și gustative constă în perceperea de către bolnav a unor mirosuri, cel mai frecvent neplăcute, dezagreabile (de carne în putrefacție, ouă clocite etc.) și mai rar agreabile (de fân proaspăt cosit, de flori, parfum etc.). Senzațiile oferite de simțul gustativ sunt de asemenea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Halucinații olfactive și gustative constă în perceperea de către bolnav a unor mirosuri, cel mai frecvent neplăcute, dezagreabile (de carne în putrefacție, ouă clocite etc.) și mai rar agreabile (de fân proaspăt cosit, de flori, parfum etc.). Senzațiile oferite de simțul gustativ sunt de asemenea și în cele mai multe cazuri tot dezagreabile și uneori greu de definit (gust metalic, coclit etc.). Bolnavul simte mirosurile ca venind fie din exterior, fiind atribuite unei acțiuni răuvoitoare, malefice, a dușmanilor, fie din interiorul propriului corp, despre
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
artistul preferă lutul, bronzul, uleiul, acuarela și țesătura la care poate adăuga elemente exotice ca ierburile sau penele folosite în așa-numitele creații mixed-media, istoricul se gândește la pergamente, papirus, codexuri, filosoful și fenomenologul separă media vizuale, audio, verbale, tactile, gustative și olfactive. Asta se întâmplă pentru că în orice domeniu, ceea ce constituie obiect de investigație diferă în funcție de scopul cercetătorului. Răspunsurile diferite la întrebările lansate în studiile mediale reflectă ambiguitatea noțiunii de media. Merriam Webster's Collegiate Dictionary formulează două definiții . Una
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
a încumetat să citească sau să recitească mai multe mii de cărți. Ele contribuie mai bine la configurarea artistului care a vrut să extragă dintr-însele savoarea estetică. ă...î Nota personală a acestei lucrări e analiza intuitivă și oarecum gustativă a unui senzual foarte impresionabil, a unui benedictin vioi, malițios și onctuos, foarte dotat să-și agrementeze rezultatele investigației sale cu savori lexicale deosebite. Arta criticului e în fond aceea de insidioasă comunicare a plăcerii, indiferent de obiectul care a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special cele care conțin celuloza și nu pot fi atacate enzimatic. Fragmentarea alimentelor se realizează în principal de către dinți prin mișcările mandibulei asociate cu ale limbii. Predominant incisivii intervin în tăierea alimentelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut). b. Gustativ: apa din compoziția salivei dizolvă substanțele sapide favorizând contactul acestora cu mugurii gustativi. c. Protector: saliva realizează lubrefierea și înmuierea alimentelor protejând mucoasa bucală și esofagul de escoriații. saliva are o capacitate limitată de a neutraliza acizii conținuți în alimente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut). b. Gustativ: apa din compoziția salivei dizolvă substanțele sapide favorizând contactul acestora cu mugurii gustativi. c. Protector: saliva realizează lubrefierea și înmuierea alimentelor protejând mucoasa bucală și esofagul de escoriații. saliva are o capacitate limitată de a neutraliza acizii conținuți în alimente; umectarea mucoasei bucale contribuie la meținerea integrității acesteia, indispensabilă ca barieră antimicrobiană; un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
salivare se face pe cale nervoasă și umorală. Mecanismul nervos al intensificării secreției salivare este reflex necondiționat și condiționat. Ca pentru orice reflex se descriu: receptor, calea aferentă, centru nervos și calea eferentă. Receptorii din cavitatea bucală sunt reprezentați de mugurii gustativi, receptori termici și dureroși. Calea aferentă: excitațiile de la mugurii gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
intensificării secreției salivare este reflex necondiționat și condiționat. Ca pentru orice reflex se descriu: receptor, calea aferentă, centru nervos și calea eferentă. Receptorii din cavitatea bucală sunt reprezentați de mugurii gustativi, receptori termici și dureroși. Calea aferentă: excitațiile de la mugurii gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția salivară putând fi intensificată înainte de pătrunderea alimentelor în cavitatea bucală. Secreția prin mecanism central este excepțională; ea se produce în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
gastrinei. Reglarea umorală se realizează în principal de către gastrină și histamină. Legat de ingestia de alimente, reglarea secreției gastrice se realizează în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală. a. Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
la pacienții care absorb medicamentul mai bine. Depresia plachetelor (de unde tendința de sânge rare) este cea mai serioasă consecință a toxicității. Se pot produce anemie și leucopenie. Alte efecte adverse mai puțin grave sunt tulburări gastrointestinale, cefalee, modificări ale simțului gustativ. Supradozajul accidental la copil produce vărsături, tremor, convulsii, precum și depresie a măduvei osoase. Toți pacienții tratați cu Pirimetamină ar trebui supravegheați bisăptămânal din punct de vedere al numărului de celule sangvine din periferie și al numărului de plachete. Efectele teratogene
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
număr de 20 de pacienți cu diferite tipuri de boli neoplazice mult avansate au fost tratați i.v. cu doze zilnice variind între 5-160 mg/kg. Doza de 35 mg/kg produce vasospasm local, senzație de frig, modificări ale simțului gustativ, vertij, amețeli, roșeața feței, lăcrimarea ochilor, tuse, vărsături, diaree și anorexie. Nu s-au observat toxicitate hematologică, modificări EKG sau afectare funcțională hepatică sau renală. Alte medicamente Trimetoprim + Sulfametoxazol În ciuda succeselor raportate în tratamentul toxoplasmozei cu această combinație, trimetoprimul singur
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
în această etapă ontogenetică (Dacey și Travers, 2002). Exercitarea consecventă a unei profesii în funcție de specificul ei poate contribui la rafinarea unei anumite capacități senzoriale, ce se concretizează prin apariția unor discriminări subtile la nivelul celor cinci analizatori (vizual, auditiv, tactil, gustativ și olfactiv). Pragul diferențial progresează pentru toate categoriile de senzații. În plus, unele profesii (cele de constructor, salvamontist etc.) sau diverse ramuri sportive (parașutism, gimnastică, alpinism etc.) determină o evoluție în ceea ce privește simțul echilibrului. Progresele intelectuale sunt evidente ca un corolar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este mai evidentă la bărbați decât la femei. Complexul gustativo-olfactiv se angajează și el pe o pantă descendentă. Și anume, după 50 de ani, scade capacitatea individului de a repera stimulii de intensitate redusă, indiferent dacă ei sunt de natură gustativă sau olfactivă. Se conservă însă abilitatea de a diferenția gusturi pronunțate, respectiv mirosuri de intensități diferite. Din păcate, sensibilitatea la durere se augmentează după vârsta de 45 de ani, ceea ce, implicit, diminuează confortul existențial al persoanei, având în vedere că
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în această etapă ontogenetică (Dacey și Travers, 2002). Exercitarea consecventă a unei profesii în funcție de specificul ei poate contribui la rafinarea unei anumite capacități senzoriale, ce se concretizează prin apariția unor discriminări subtile la nivelul celor cinci analizatori (vizual, auditiv, tactil, gustativ și olfactiv). Pragul diferențial progresează pentru toate categoriile de senzații. În plus, unele profesii (cele de constructor, salvamontist etc.) sau diverse ramuri sportive (parașutism, gimnastică, alpinism etc.) determină o evoluție în ceea ce privește simțul echilibrului. Progresele intelectuale sunt evidente ca un corolar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]