1,117 matches
-
cum să facă bine. Tânărul plecă privirea și spuse: ― Am să încerc. Dar o să trebuiască să stai de-a dreapta mea! ― Nu voi pleca niciodată de lângă tine, Stin. ― Și atunci de ce să nu ne conduci tu? ― Fiindcă mie Dumnezeu mi-a hărăzit alt rol. ― Și o să mă înveți? ― Desigur, atât cât îmi stă în putere și atât cât mă va lumina Dumnezeu. Fiindcă nu trebuie să uiți niciodată că scopul ultim al oricărei comunități de oameni este de a-l păzi Dumnezeu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Nu în carne și oase, ci ca spirit. Uite, nici nu se născuse și o eliberase pe mama sa. La numai o oră după ce a venit pe lume, mă poate elibera pe mine... Poate va crește, își va urma soarta hărăzită de Dumnezeu și ne va salva pe toți. Femeia mai luă o înghițitură de vin. Îi plăcea la nebunie și simțea cum obrajii încep să-i ardă. ― Poate că n-o să dureze chiar atât de mult, bolborosi ea. ― Ce anume
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
viața noastră a fost o înșiruire de decizii, în care Tu, Doamne, nu ai avut nici un cuvânt de spus? Cu cine vom împărți povara asta? Iartă-mă că mă îndoiesc, dar anii lungi pe care tot Tu mi i-ai hărăzit m-au învățat că a alege nu e întotdeauna complicat. Fiindcă nimic nu e veșnic și, de fapt, chiar dacă la un moment dat rătăcești cărarea, nimic nu te poate abate de la drumul tău. Viața se scurge către moarte. Ocolișurile pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de la mormintele fraților săi pentru ceea ar trebui să fie alte informații despre familia sa reprezintă o schiță imaginativă fascinantă a situației existențiale legate de originile sale. Acest pasaj a devenit faimos în mod justificat: Întrucît nu mi-a fost hărăzit să-mi văd vreodată părinții și fiindcă nu mi-a căzut niciodată în mînă vreun portret de-al lor (căci au trăit amîndoi cu mult înainte de epoca fotografiilor), primele imagini despre ei mi le-am plăsmuit în chip nelogic după
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
un om al ordinei, cea pe care un predecesor și mentor, profesorul Gheorghe Chipail, a încarnat-o paradigmatic. Profesorul Mihai Pricop este un adept al ordinei, dar și un epicureic în sens nobil. Are plăcerea dedulcirii spirituale în măsura în care a fost hărăzit și cu bucuria truditorului pe ogorul medicinii. Cele două dimensiuni se împreună într-o unitate organică și roditoare. O realitate pe care o consfințește însăși cartea de față. Titlul este de fapt pecetea personalității autorului, un împlinitor al datoriei. Bucoavna
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
socotește peste putință să mai vorbească și el despre Eros după cele ce s-au spus înaintea lui. Oricum, atrage atenția Socrate, a vorbi despre zei nu înseamnă a enumera cât mai multe calități sau bunurile pe care zeul le hărăzește. Acum decide Socrate că el nu e în stare să slăvească pe zeu în felul acesta, adică în continuarea „discursurilor-martor”. Socrate ironizează pe Agathon prin intermediul lui Eryximachos; discursul lui Agathon îi amintește, printr-un joc de cuvinte, de Gorgias și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să ne dăm seama, că poporul român nu prosperă În măsura calităților, cu care este Înzestrat de natură... Poporul român merită o soartă mai bună... pentru a i se da putința să-și Îndeplinească rolul istoric, care i-a fost hărăzit În această parte a Europei, ca avantgarde a civilizației și latinității. Proiectul Legii Sanitare și de Ocrotire, 1930 În România, primele inițiative de a introduce studiul eugeniei În universități și de a aplica ideile eugeniste În elaborarea politicilor publice au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de I. Al. Brătescu-Voinești sau de I.A. Bassarabescu, invenția aproape că lipsește, iar compunerea riscă nu o dată să devină ternă și reductivă, cu elemente de minorat literar. În timp ce o categorie, „bieții oameni”, cărora viața fără orizont le-a fost hărăzită, este văzută de autoare când indulgent, blajin, când cu bunăvoință ironică, ariviștii, ignoranții cu ifose sunt lăsați pe seama vorbelor pe care le scot, vorbe înscenate în savuroase dialoguri inepte, trimițând ici și colo spre lecția lui I.L. Caragiale. Cu toate că inflexiunile
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
XVII, nu îi asigura prea multe perspective în Prusia post-napoleoniană. Dar acest neajuns explică doar în parte antisemitismul pe care Karl îl exprima cu orice prilej. În persoana lui se intersectau ura față de burghez și aversiunea față de evreitatea care îl hărăzea marginalizării și, mai ales, sărăciei. Străduindu-se să deteste evreul, Marx voia, poate, să se îndepărteze măcar mental de condiția ancilară a strămoșilor săi. În același timp, nu ura mai puțin situația socială pe care trebuia să și-o construiască
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
imperfectă, să fie exact teoretică și epistemologic foarte clară, conceptuală, aproximând discursiv ceea ce prima coloană ar practica, să spunem. Ovidiu Mircean: Eu cred că suntem Într-o postură foarte ingrată, suntem ca o adunare de ursitoare care acum trebuie să hărăzim destinul unui nou-născut. Problema este ingrată, pentru că, de fapt, copilul care s-a născut are șapte capete: ori ursim un singur destin pentru cele șapte capete sau mai multe capete-identități, ori ne alegem fiecare câte un cap și ursim aceluia
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a cărților de ritual bisericesc (peste douăzeci și cinci la număr). Și-a tipărit propriile traduceri din grecește, din „cuvintele”, adică învățăturile de filosofie creștină ale sfinților Dorotei și Teodor Studitul, dar și gramatica lui Ienăchiță Văcărescu, care i-a fost dedicată („hărăzită”). În manuscris, au rămas scrieri istorice, teologice, texte în limbile greacă, latină și franceză, ce atestă amploarea orizontului său spiritual. Și-a adus contribuția la integrala românească a Mineielor, operă preluată de la strălucitul său predecesor, Chesarie. Tipărește Mineiele pentru lunile
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
profețiilor veterotestamentare a fost intenționat deformat de demoni. De exemplu, profeția lui Moise din Geneză 49,10‑11 (LXX) - „10 Căpetenie nu va lipsi din [neamul lui] Iuda și cârmuitor din coapsele sale, până ce va veni ce i‑a fost hărăzit; el este așteptarea neamurilor [păgâne]. 11Își va lega mânzul de vița de vie [...]. În vin își va spăla haina sa și‑n sânge de strugure, veșmântul său” - se află, după părerea lui Iustin, la baza mitului lui Dionysos, zugrăvit de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
inițiați. Episcopul de Lyon raportează sensul martiriului la o logică divină, al cărei sens profund scapă, pentru moment, atât victimelor, cât și persecutorilor. Potrivit acestei logici, încercarea martiriului este cea care îi separă cel mai bine pe sfinți de păcătoși, hărăzindu‑i pe cei dintâi raiului, iar pe ceilalți, iadului. Întrucât recapitulează întreaga istorie a apostaziei, Anticristul lucrează, la rândul său, în cadrul planului divin și, prin urmare, spre folosul Bisericii (28, 4): „În fiara ce va să vină se vor recapitula
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
condamnă. Tot astfel diavolul și instrumentele sale, ereticii, neagă legitimitatea Demiurgului, anulând implicit însăși ideea unei Judecăți universale: „Cei plini de duh diavolesc îl acoperă de învinuiri pe Creatorul nostru, Cel care ne‑a dăruit Duhul vieții și ne‑a hărăzit o Lege potrivită tuturor, nevrând să admită că judecata lui Dumnezeu este dreaptă. Din această cauză ei născocesc un alt Tată, delăsător și lipsit de grijă față de ale noastre, ba chiar îngăduitor cu toate păcatele” (V, 26, 2). Un Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
crescut; te‑ai trântit și ai dormit ca un leu, ca un pui de leu; cine‑l va trezi? 10 Căpetenie nu va lipsi din [neamul lui] Iuda și cârmuitor din coapsele sale, până ce va veni ce i‑a fost hărăzit; el este așteptarea neamurilor [păgâne]. 11Își va lega mânzul de vița de vie și de vrej, mânzul asinei sale. În vin își va spăla haina sa și‑n sânge de strugure, veșmântul său. 12Scânteietori sunt ochii săi de vin, și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ai crescut; te‑ai trântit și ai dormit ca un leu, ca un pui de leu; cine‑l va trezi? Căpetenie nu va lipsi din [neamul lui] Iuda și cârmuitor din coapsele sale, până când va veni ce i‑a fost hărăzit; el este așteptarea neamurilor [păgâne]” (Gen. 49,8‑10). Iată cuvintele rostite de Iacob lui Iuda și care s‑au împlinit în Domnul. Patriarhul vorbește însă și de Anticrist; așa cum a profețit pentru Iuda, profețește și pentru celălalt fiu al
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
el, sau moștneanul lui; pentru că și la zestrile de afară are muiarea putere ca și la zestrile ei. Fiece muiare, la zéstrea ei cea de afară și la veniturile ei carele-i vin de la rudenii, poate să oblăduiască și să hărăzească și să dea, fiindu-i macar viu și bărbatul; iar pe zestrile ei, pân-va trăi bărbatul ei, n-are treabă cu dinsele să le oblăduiască”), supravegheată cu atenție de proprietară ori de donatori (în 1645, Maria, fiica lui Necula
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ca temă centrală istoria, el renunță din capul locului la iluzia că aceasta ar mai putea ipostazia vreun sens supraindividual, pentru că acest sens era, în epocă, apanajul doctrinei de partid și de stat; deoarece, potrivit autorului, orice utopie ideologică e hărăzită, prin natura lucrurilor, „căderii în lume”, adică degradării practice, fenomenale; în fine, pentru că destinele individuale nu pot fi reduse la tectonica marilor plăci sociopolitice, care le falsifică sau le mutilează iremediabil. Tocmai de aceea, romanele constituie, în opoziție cu sensul
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
pe pământ: „Cu mine ce s-a hotărât?”, întreabă ea, sau într-un ton involuntar comic: „Dragule, voi ce păziți?!” De hotărât hotărâseră însă alții, și această intelectuală de rasă bea paharul deznădejdii până la fund. Cu adevărat soarta i-a hărăzit să treacă prin mari încercări, ca un Iov feminin. Le consemnează pe toate cu sentimentul că ispășește o pedeapsă divină, „un fel de biciuire sufletească”. Uneori nu mai rezistă și atunci se roagă de Dumnezeu să nu-i ceară să
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
ciclică, Maidanul cu dragoste (I-II, 1933) - creația cea mai izbutită, care l-a consacrat pe autor, Sfânta mare nerușinare (I-II, 1936) și Cântecul destinelor (1939). Li se adaugă - neterminat și editat postum, în 1946 - Bariera, acest titlu fiind hărăzit, de altfel, întregului ciclu. Se realizează aici, cu influențe din literatura rusă - Maxim Gorki mai cu seamă - și din proza lui Panait Istrati, monografia unei zone puțin abordate până atunci, mahalaua bucureșteană, restituită ca un mediu pestriț, pitoresc, marcat de
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
deși în anumite privințe poate reține atenția. În acest text subintitulat „Poveste cu mine, cu tine, cu el...”, mișcările sufletești sunt trecute prin alambicul unei prolixe alegorii. Propunându-și să urmărească un destin ce implică general-umanul, vehiculând numeroase personaje-idee, arhetipale, hărăzindu-i protagonistului iluminări, dramaturgul îl poartă printr-o serie de încercări, care înseamnă și un periplu în diverse spații geografice. În esență, personajul trăiește trei probe fundamentale: iubirea, războiul și revoluția, în și prin care caută certitudini ultime, absolute. Condiția
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
ai lumii și, cum spune Constantin Ciopraga, marilor nefericiți. Dacă nu și-ar fi umbrit prestigiul cu simpatizarea legionară, destinul tragic al lui Mircea Streinul, frânt prea repede, autorul unei opere impresionante până la numai 35 de ani câți i-a hărăzit soarta, o mare speranță a literaturii interbelice, ar fi putut fi ridicat el însuși de posteritate la rangul unei legende tragice. Foarte adesea coalizările politice fac scriitorilor cele mai penibile feste. Dar trebuie să spun încă o dată răspicat [...] că nu
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
autorul se întreabă retoric: „Ce rol pot îndeplini în evoluția spiritului românesc cărțile unor domni ca I. Peltz, Mihail Sebastian, Felix Aderca, Ion Călugăru, Camil Baltazar, Isaiia Răcăciuni, Tudor Teodorescu-Braniște, Damian Stănoiu”, catalogați drept „glorii efemere, chipuri de lut, paiațe hărăzite de destin Târgului Moșilor”. Publică poezie Ghedeon Coca, Iulian Vesper, George Drumur, Neculai Roșca, George Nimigeanu, Ovid Caledoniu, George Demetru Pan. Colaborează cu proză Dan Petrașincu, Constantin Rotariu, Aurel Putneanu. N.S.
ORION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288578_a_289907]
-
pe de o parte, sunt primite În el științe ce fac slujbă Îndoită; pe de alta, se leagă pe dinafară discipline ale căror cercetări metodologice ar fi condus la rezultate mult mai mulțumitoare. Așa mi se pare că s-au hărăzit În zadar două capitole la două științe cu totul Înrudite prin obiectul cercetărilor lor: morfologia și fiziologia, care nu sunt decât două capitole din știința vieții sau biologia; căci morfologia studiază formele și deci organele ființelor vii, pe când fiziologia se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fi dat mult mai mult de spicuit pentru minte decât acela al științelor care, mai mult sau mai puțin, nu fac decât a repeta aceleași proceduri. Nu se pot privi ca Îndestulătoare cele câteva pagini pe care dl. Giard le hărăzește transformismului În capitolul său asupra morfologiei (pp. 159-165), dar În care d-sa nu atinge metodele speciale ce trebuie aplicate pentru a fixa principiile după care ființele s-au dezvoltat. Dar numele chiar al geologiei nu se regăsește În tot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]