1,450 matches
-
și le stăpânea cu mâna, să nu fugă peste ale mele. Vântul crescuse în intensitate. Stropii de apă sărată ne biciuiau fețele. Nu prinsesem mai mult de 3-4 kilograme de pește și abia era ora nouă. Sub barcă se deschidea hăul când talazurile se repezeau asupra noastră. Când ne ridicau pe creastă, când ne scufundau în abisul mării. Deja au ajuns aproape la doi metri înălțime, însă erau largi. Când vedeam bărcile din jurul nostru deasupra valurilor, când dispăreau, parcă înghițite de
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
când talazurile se repezeau asupra noastră. Când ne ridicau pe creastă, când ne scufundau în abisul mării. Deja au ajuns aproape la doi metri înălțime, însă erau largi. Când vedeam bărcile din jurul nostru deasupra valurilor, când dispăreau, parcă înghițite de hău. Cum aveam de tras la rame peste doi kilometri până la mal, contra valurilor, am hotărât să renunțăm la pescuit, să strângem sculele și să plecăm spre oraș. Bătrânul se mișca precum melcul, la cât doream eu să părăsim marea de
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
cu mâna stângă, dar mișcarea bruscă a trupului a făcut ca piciorul să-i alunece. În această situație, mâna stângă nu a mai ajuns să se poată prinde și trupul s-a prăvălit în gol... În cădere, Iustin a văzut hăul în care pătrundea și s-a înspăimântat de întunericul în care se adâncea amețitor de repede. A închis ochii și maxilarele i s-au încleștat de la sine. Urechile recepționau trecerea prin aer. Era un vâjâit puternic ce se pierdea progresiv
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
supunea cuminte, cedând în fața forței brutale. Am surprins aici aventurile lor carcerale, în momente de viață și de moarte. Unele fragmente sunt amuzante, altele nu sunt în stare să vă facă să visați. Fără să simțiți, sunteți purtat prin multiple hăuri ale urii umane, unde riscul de a vă cutremura este real.” Chipurile acestor tineri sunt așezate în ultimile pagini ale cărții. Aceste fotografii sunt atât de grăitoare încât, multă vreme nu poți rupe dialogul cu ei ca să poți închide cartea
VICTOR ROŞCA EXPERIMENTUL TÂRGŞOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357919_a_359248]
-
în rafturile cele mai accesibile clienților, cele mai puțin vandabile în celelalte rafturi, și tot așa, după o logică benefică magazinului și dezastruasă producătorului, ea își dăduse seama că omenirea aluneca pe o peliculă subțire de gheață, de sub care pîndea hăul incomensurabil al crizei absolute a economiei mondiale, pentru că se încuraja credința creatorilor de inginerii financiare, că lozinca “nu producem nimic, oferim doar servicii” este superioară anacronicei diviziuni a muncii în producători și consumatori, care a stat la baza dezvoltării umanității
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
întinsul Pământului în ciuda urâtului! Într-un târziu Tainice cărări se deschid Fulgerănd infinitul Stârnind nesomnul focului viu Chematul, ursitul. În această magică Noapte Să crezi în dragoste! Tremurătoare astre Neștiuți, nenumiți sori De dragul contopirii Se aruncă În văile cosmice În hăuri, în mări. Sub învăluitoare duioșie În noaptea asta fermecată Din locul acesta nepăzit În Pomul Vieții poți urca Trezit! Pe sub pământ Apele cheamă extatic la rostogolire Spre hățișurile libertății Dăltuind sacră amintire Perpetuare suflului vieții. Respirul egal, ochiul pierdut În
NOAPTEA DE SÂNZAIENE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357653_a_358982]
-
la sânul Mamei, veniți far' să vă pese De nesimțiții care sunt simpli trădători ! Nu le cerșim dreptatea, nu-s lideri de progrese ! NOI suntem milioane!... Ei pier - că-s impostori ! Stând braț la braț, în valuri, sfidând cărări cu hăuri, Cu-n singur glas de tunet, strigam prelung: UNIIRE !... Și-atunci Carpații falnici vibrează de ecouri, Iar codrii ni se pleacă în clipa de-alipire ! Măreață Românie, Moldova mea străbuna, Aflați că sus în ceruri, e-o CARTE DE DESTINE
FRAŢI ROMÂNI DE PRETUTINDENI ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357742_a_359071]
-
peșteră nesfârșită între cer și pământ”. Lumina și umbra, dar în chip deosebit, umbra, devine reper fundamental și el prin permanența ei în viața omului. Este curios cum, autorul știe să mărească suspansul cu aceeași idee, a omului dispărut „în hăul propriei umbre”. O proză de introspecție, foarte analitică, în care parcă, totul se scurge, se prelinge în pământ, orașul, străzile, oamenii, o dată cu umbrele oamenilor și ale câinilor vagabonzi care fac hărmălaie, sporind stranietatea atmosferei. Termeni rari precum: distal, puncte luminiscente
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
o întrezăresc, o urmez, trec prin lumina albastră, mă privesc o fracțiune de secundă, sunt gol, îmi e jenă, dincolo e beznă, văd trupul serafic al tinerei ca pe o lumină mișcătoare, vie, plutind, sub tălpile mele goale, deodată, un hău, mă prăvălesc imponderabil, aspirat, mă năucește un zgomot asurzitor și aud de undeva din urmă, închizându-se două mase imense, ca două bolți, cu stâlpi diformi, aliniați, albi, fosforescenți, suprapunându-se , mă izbesc de pereți umezi, lipicioși, un infern de
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
sunt stranii și răvășiți, se prăbușesc în sine... Străzile sunt punți de cositor fluid, catene ca de cupru, copacii relicve și întregul oraș ca o peșteră nesfârșită între cer și pământ. Pașii bărbatului singuratic se voalează și se pierd în hăul propriei umbre. Vine cu ploaia în față, biciuit de vântul rebel. - Bună dimineața, domnule doctor!... deschide cabina paznicul și iese în pragul ușii, trezit din moțăiala lui, din gândurile lui de paznic de noapte, alarmat de scrâșnetul porții de fier
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
o întrezăresc, o urmez, trec prin lumina albastră, mă privesc o fracțiune de secundă, sunt gol, îmi e jenă, dincolo e beznă, văd trupul serafic al tinerei ca pe o lumină mișcătoare, vie, plutind, sub tălpile mele goale, deodată, un hău, mă prăvălesc imponderabil, aspirat, mă năucește un zgomot asurzitor și aud de undeva din urmă, închizându-se două mase imense, ca două bolți, cu stâlpi diformi, aliniați, albi, fosforescenți, suprapunându-se , mă izbesc de pereți umezi, lipicioși, un infern de
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
nr. 1373 din 04 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Mă regăsesc în nostalgia toamnei cu ploi de frunze roșu-arămiu. În verde-brumat din iarba câmpiei, sub Cerul înnorat și plumburiu. Coșmarul vremii-n suflete pătrunde, să alunge visul fericirii și în hăul infernal să afunde dorință din speranța iubirii. Singurătatea în suflet îmi crește ca nopțile Toamnei răcoroase. Coșmarul ei, speranțe-mi risipește și-ale iubirii vise frumoase. Cu visuri și speranțe năruite mă regăsesc în declinul vieții, ca arbore cu frunze
TOAMNA REGĂSIRII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358548_a_359877]
-
Și, ia spune, măi, derbedeule, cum ai făcut, arată-mi cum, că te dau cu capul de toți pereții și-ți scot și ochii din cap, boule! Tot spaima de mutilare acționă și de data asta. Se aruncă disperat în hăul întunecat ce se deschidea hulpav, amarnic străjuit de jungla părului negru și creț al mătușii. Era totuși cu antrenamentele la zi așa că, la sfârșit, aceasta se declară destul de mulțumită de explicațiile primite. Se dovedi și bună la suflet deoarece, la
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
Valeria; respira din ce în ce mai greu. Mărul din mâna sa căpătă dimensiuni înfricoșătoare și se transformă într-un monstru cu o gură imensă care se repezi spre ochii ei.Întunericul puse stăpânire pe mintea ei și se prăbuși, a câta oară? în hăul hulpav, înghițindu-i amintirile. -Doamnă, treziți-vă! Ce s-a întâmplat? Ia, să-mi spuneți cu lux de amănunte ce ați simțit, de ce ați leșinat? Pe un scaun strâmb, care scârțâia din toate încheieturile, un bărbat la vreo 60 de
LACRIMA DE SUB ZĂPEZI-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358651_a_359980]
-
Domină imaginile hiperbolice ale nopții ce ia locul zilei, hienele amenință timpul și acumulările afective ale eului liric ( “poveștile ce le-am purtat în suflet”) care atinge un apogeu al suferinței (“ prea multă sfâșiere / într-un singur trup” ), numai că hăul, ruinele, singurătatea, amăgirea, cenușa, întunericul, malurile surpate, soarele schilodit, aripile de ceară, “pământul temniță”, “somnul nerodirii”, “brațele absurdului” nu pot opri cântarea vindecătoare, dorința renașterii, precum a Pasării Phonix, într-un alt “trup”, auzind “ scâncetul materiei înmugurind” și “ sevă în
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]
-
tine au aflat.. Ți-aș da inima, dacă ai avea ce face cu ea Inimă ce din întuneric ar lumina calea ta, Ți-ar da energie atunci când ți-e mai greu, Și-ar lupta cu răul cel mai rău din hăul tău. Ți-ar ține de cald când eu posibil că nu pot, Când nu pot trebuința nu știu să ți-o mai socot, N-aș vrea să-mi scape ceva ce doar ea a intuit, Ar stă lângă tine toată
TU NU ŞTII...? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344599_a_345928]
-
Dincolo de care, poezia lui se face fluture în căutarea pajiștilor unde explodează culoarea și parfumul. Trepte, pași desculți și păsări de foc. Elemente constructive. Și pereți de oglinzi hulpave care tind să înghită imaginile. Aceste elemente repetitive: trepte, trepte, trepte, hău, hău hău, foc, foc, foc, aripi, aripi, aripi ne duc cu gândul la jocul din copilărie, „Foc, foc, apă, apă”. Suntem aproape, sau departe de adevăr? Cât de aproape și cât de departe? Aproape departe se întrezărește crucea. Și nu
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
care, poezia lui se face fluture în căutarea pajiștilor unde explodează culoarea și parfumul. Trepte, pași desculți și păsări de foc. Elemente constructive. Și pereți de oglinzi hulpave care tind să înghită imaginile. Aceste elemente repetitive: trepte, trepte, trepte, hău, hău hău, foc, foc, foc, aripi, aripi, aripi ne duc cu gândul la jocul din copilărie, „Foc, foc, apă, apă”. Suntem aproape, sau departe de adevăr? Cât de aproape și cât de departe? Aproape departe se întrezărește crucea. Și nu altundeva
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
poezia lui se face fluture în căutarea pajiștilor unde explodează culoarea și parfumul. Trepte, pași desculți și păsări de foc. Elemente constructive. Și pereți de oglinzi hulpave care tind să înghită imaginile. Aceste elemente repetitive: trepte, trepte, trepte, hău, hău hău, foc, foc, foc, aripi, aripi, aripi ne duc cu gândul la jocul din copilărie, „Foc, foc, apă, apă”. Suntem aproape, sau departe de adevăr? Cât de aproape și cât de departe? Aproape departe se întrezărește crucea. Și nu altundeva, decât
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
sau departe de adevăr? Cât de aproape și cât de departe? Aproape departe se întrezărește crucea. Și nu altundeva, decât într-o răscruce, care te silește să alegi un drum. Oricare ar fi drumul, el este compus din trepte, din hăuri, din foc și din apă. Și din nou, altă cruce. Pare să aibă un sens, o cheie, un rost, un temei. Teo Cabel ne învață că nu există cale de întoarcere. Nu poți privi înapoi precum Lot la stana de
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > LUNECÂND PRIN VISE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1227 din 11 mai 2014 Toate Articolele Autorului lunecând prin vise, trupul tău vibrează, ca-n hăuri un ecou căzut pe stânci, te miști prin aburul albastru al serii, cu pletele-n vânt și glezna gât de viaoră, dansează luna cu tine pe apele mării, câmpuri albastre de cer se topesc în neant, ca o acvlă risipind
LUNECÂND PRIN VISE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350710_a_352039]
-
în: Ediția nr. 457 din 01 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului PARFUM OPTIMIST Oare am șovăit cândva în mers? Urcând încet pe-al vieții drum, Căutând să merg prin Univers, Să ajung unde sunt acum? Oare n-am văzut destule hăuri? În care nu m-am prăbușit, Printre ale vieții găuri, M-am strecurat, am reușit. Am avut acele patimi deșarte, Totuși cu o încrâncenare surdă, Am înaintat spre mai departe, Simțind cum viața mă inundă. Să ajung unde sunt acum
PARFUM OPTIMIST de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358771_a_360100]
-
prinos - / Dar schimnic era de schimbarea la față, / Căci totul e-n sine, Eternul Hristos! // Dar cât de puțini îi urmau o povață! Și-n cuget, și inimi, ce plumb este gros! / Cum mergem cu toții, jucând ca pe ață / Spre hăul pe care e Punte - Hristos! // Eu știu: precum iarba, cuvântu-mi vă spală / Picioarele goale - și neputincios / Nespusele-mi taine, să lepăd pe coală - / Vă rog, doar: urmați-L pe Domnul Hristos! // Cu slabe puteri, pipăind precum orbii, / Târaș, bâjbâind
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
el. Amicul Romei... și al copilului tată, Plămădit cu a regelui fată. Dar unde este copilul? Unde? 41 E mort!? E viu? Se ascunde? DECEBAL Ooo ... tu ești acela ce ai adus Daciei tot răul? Te așteaptă negura! Te-așteaptă hăul! Se aud zgomote și bubuituri de luptă.). Copilul e aici de față, A crescut și e în viață. LICINIUS ( Îndreptându-se spre copil care este alături de Olac și îl ia în brațe.). O, copilul meu ce te iubesc Al să
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
întunericul, cugetul desbrăcător și dreptatea s-au luat la luptă... Urlă vijelia de pe urmă... duhul Domnului trece pre pământ!”. S-ar putea ca, până atunci, stimați jurnaliști din amfiteatre și din industria media, să mai fie un bob zăbavă. În hăul dintre minuni, ne-ar trebui, fiecăruia, câte un luceafăr. Îmi place să cred că, toți colegii mei de breaslă, își caută, sub cerul mediatic, luceafărul. Becul, în profesia aceasta, cu diferite fațete de creație, are un număr limitat de ore
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]