2,626 matches
-
Fericită viață au locuitorii patriei noastre" (Morariu- Andrievici, 1858, pp. 53-54). Fericirea de care se bucură cetățenii patriei i se datorează în întregime împăratului. El este figura paternă, responsabilă de fericirea colectivă și individuală în marea familie multietnică a Imperiului Habsburgic. Un accent deosebit este pus pe capitolul intitulat " Datoriile Cetățenilor către patria și Imperatul". Aici este prezentată în scopuri persuasive teoria paternalistă a statului, în care statul este asemănat cu o casă, în care împăratul este tatăl, iar cetățenii sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ardelean, deși a descoperit comunalitatea etnico-lingvistică și teritorială a românilor, nu a perfectat-o într-o ideologie a românismului, ci a instrumentalizat-o în scopurile emancipării socio-politice în contextul limitat al Transilvaniei. Cadrul mai larg de referință a fost întotdeauna Imperiul Habsburgic, în interiorul căruia Transilvania era încorporată politic, juridic, instituțional, cultural etc., și nu spațiul românesc. Doar Budai-Deleanu își explicitează năzuințele unioniste, după cum reiese din paragraful de deschidere al operei sale rămasă nepublicată până în 1991, De Originibus Populorum Transylvaniae: Atunci când m-am
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
definite aproape în totalitate de istoriografia Școlii Ardelene. Din tabloul ingredientelor esențiale ale românității lipsea însă independența, fapt explicabil în cazul cărturarilor ardeleni prin puternica conștiință a stării de inferioritate al națiunii române în contextul socio-politic și cultural al Imperiului Habsburgic în general și al Transilvaniei celor trei națiuni în particular. Mitul independenței va fi propulsat în ansamblul de traverse centrale ale memoriei colective românești de către Mihail Kogălniceanu, care publică în 1837, la Berlin, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în 1864 sub semnătura lui Ioan V. Rusu. Departe de a fi integrată în istoria comună a poporului român în întregul său, Compendiul plasează istoria Transilvaniei într-o legătură intimă cu destinul regatului maghiar și ulterior cu cel al Imperiului Habsburgic. Schema de periodizare este deja clasica formulă vechi-mijloc-nou: a) evul vechi este datat istoric ca începând odată cu locuitorii cei mai vechi ai Daciei, fiind încheiat odată cu invazia hunilor din anul 376 d. Chr; b) evul de mijloc este deschis de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ungarii frustrate în urma Trianonului, avea să își ia revanșa, lansând propria sa campanie de românizare asupra populației maghiare înghițită, odată cu Transilvania, înăuntrul noilor sale granițe teritoriale. 3.2.3. Concepția despre naționalitate: de la patriotism civic la etno- naționalism herderian Epoca habsburgică în Transilvania (1691-1865), cât și perioada regulamentară și cea postpașoptistă în principatele danubiene (1831/32-1859) sunt marcate de procesul de etatizare a învățământului, prin care statul, asumându-și din ce în mai multe responsabilități educaționale, a transformat școala într-un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
model era cel care își îndeplinea cu plăcere toate îndatoririle fixate de stăpânire și își accepta locul pe care îl ocupă în structura socială. "Cetățeanul care împlinește toate datoriile cetățenești este cetățean patriot" (p. 110). În condițiile politice ale Imperiului Habsburgic multietnic, precum și a separării politice a etnicilor români în principatele danubiene, ideologia naționalistă care începea să fermenteze în avangarda reflecției politice nu și-a găsit spațiu în literatura didactică. După cum vom vedea, ulterior Unirii principatelor din 1859 și a reformei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în cuiele identității românești de către Samuil Micu în 1805. Consacrată ca o constantă invariabilă a conștiinței istorice românești și structură axială a memoriei naționale, teza continuității a fost reluată și reiterată succesiv ca reacție la teoriile discontinuității dezvoltate de istoricii habsburgici. Polemica țesută în jurul chestiunii (dis)continuității românești la nord de Dunăre a creat animozități între istoricii români și cei străini (Franz Josef Sulzer, Josef Karl Eder și Johann Christian von Engel) care s-au întins pe lungimea mai multor generații
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la sută), iar procentul de elevi încorporați în sistemul de învățământ era de asemenea cel mai mare (65 la sută). Reformele haretiste derulate în Vechiul Regat au apropiat sistemul educațional de cel din Transilvania. Bucovina, intrată mai târziu sub dominația habsburgică (1774), venea în trena celor două. Situația cu adevărat dramatică se întâlnea în Basarabia, unde până în momentul unirii nu funcționa nicio școală românească. O impresie globală a distribuției spațiale a analfabetismului poate rezulta din cartografia neștiutorilor de carte realizată pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a se înarma cu un stat propriu a fost resimțită cu atât mai acut în partea central-răsăriteană a continentului european, în care națiunile au fost secole de-a rândul oprimate în "închisorile imperiale ale popoarelor", cum au fost denumite imperiile habsburgic, țarist și otoman. Națiunea română din Ardeal, de pildă, a cunoscut futilitatea petițiilor adresate autorităților imperiale, de la Supplex la Memorandum, în a ameliora condiția socio-politică și economică a comunităților etnice înglobate politic în state multinaționale. Din fondul acestei experiențe istorice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în jurul destinului Porții. Istoria românilor este reprezentată ca funcție a corso e ricorsi a Imperiului Otoman. Totodată, niciunul dintre momentele cheie ale istoriei românilor nu face vreo referire la istoria Transilvaniei. Ancorarea acesteia în sfera Regatului Ungariei și a Imperiului Habsburgic, îngreunând integrarea într-o schemă unitară a istoriei românilor, a favorizat minimalizarea teritoriului transilvan în istoria generală a românilor. Excluderea Ardealului a devenit norma istoriografiei naționale românești. După cum se va vedea în continuare, discursul istoriografic vehiculat în manualele școlare prezintă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înlăuntru și în afară. Noi vedem din contra că dinastia a încurajat după vremuri legitimele aspirațiuni de progres ale naționalităților și, daca luăm îndeosebi pe români și ne aducem aminte de starea înapoiată în care ei au încăput sub dinastia habsburgică, de progresele repezi făcute sub absolutism și de starea esențial alta în care se află astăzi, cată în adevăr să insistăm asupra deosebirii ce-am voit a o stabili mai sus, că nu principiul de stat al politicei tradiționale se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unguresc de proaspătă memorie. Dacă ungurii s-ar dezlipi de Austria, dacă ar înceta principiul ce-i face posibili, nu multe săptămâni ar trece și s-ar alege praful de regatul d-lui Tisza și consorți. Tot respectul pentru monarhia habsburgică pre cât prezintă principiul unei pacinice conviețuiri de popoare deosebite și străine unele de altele. Dar de la această fericită idee de stat, care e tot ce se poate mai ingenios ca echilibru de puteri, până la monomania și esclusivismul maghiarilor e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a se dezlipi de solidaritatea naturală a intereselor lor cu Austro-Ungaria și că această comunitate cată să se manifeste prin fapte. Pîn-aci cităm pe "Pesther Lloyd". N-avem nevoie a spune că în relațiile României cu Imperiul austriac, cu monarhia habsburgică, formațiunea unui regat unguresc aparte, îmbibat de toată deșertăciunea și lipsa de omenie a unei rase inculte și suficiente, nu are nici o influență și nu joacă nici un rol. Ele pot fi bune ori rele, abstracție făcând de Ungaria și mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ideea ziarului oficios, acelea cari privesc statul unguresc. La acestea nu ar fi de observat decât că învățăturile bisericii sunt foarte statornice, soarta statului unguresc însă cam nestatornică. Într-un conflict care s-ar putea isca vro odinioară între Casa habsburgică și statul unguresc, precum a fost cel de la 1848, legea răsăriteană prescrie să ții per fas et nefas cu împăratul. Cu această ocazie o mulțime de îndatoriri pe cari "orice cetățean cată să le respecte" încetează de sine și se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
d. Brătianu se silește să impingă toată afacerea pe un teren fals; dintr-o afacere de onoare pendentă între cele două țări și guverne d-sa caută, a face un conflict între cei doi monarhi. Ținând un elogiu la adresa Casei habsburgice, care face onoare cunoștințelor sale istorice, ne asigură că n-a avut un moment ideea "de a insulta pe împăratul Austriei". Ca și când e cineva în Austro-Ungaria care să fi susținut că mesajul de tron român a atins onoarea împăratului nostru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pasivul acestei perioade, care include, de exemplu, naționalismul oficial promovat de-a lungul celor 51 de ani ai regimului dualist. Mi se pare corect. Dar să nu neglijăm nici partea plină a paharului, care este mult mai importantă. Sub stăpânirea habsburgică, Transilvania a reușit să intre În modernitate, iar căile ferate, orașele, școlile, instituțiile și mentalitățile care s-au edificat atunci - și care mai dăinuie și astăzi - stau mărturie. La o evaluare corectă, nepărtinitoare, bilanțul celor două secole din istoria Transilvaniei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sub călcâiul turcilor și la discreția muscalilor. Poate că Întreaga Românie de astăzi ar fi ajuns un fel de Republică Moldova, Întinsă de la Nistru până la Tisa... Sau, În sens invers, ne putem Închipui ce s-ar fi Întâmplat dacă stăpânirea habsburgică s-ar fi menținut și În Oltenia, după episodul efemer dintre anii 1718 și 1739. Poate că influența boierimii oltene la Curte ar fi asigurat românilor din imperiu o poziție privilegiată, comparabilă cu a croaților sau a polonezilor; poate că
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că Oltenia a rămas sub stăpânire românească pe parcursul secolelor XVIII-XIX, evoluând În ritmul și În maniera sa specifică. Dar atunci să aplicăm aceeași regulă de interpretare și În cazul Transilvaniei. Împrejurarea că Ardealul a făcut parte, vreme Îndelungată, din Imperiul Habsburgic și din Monarhia Austro-Ungară trebuie acceptată și ea ca un lucru firesc, cu seninătate, mai ales că a lăsat În urmă destule consecințe pozitive. Fără această experiență istorică, Transilvania nu ar fi fost ceea ce este astăzi. Iar pentru noi, ardelenii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de către Traian XE "Traian" , fundamentau În viziunea românilor ardeleni o comunitate culturală și națională a românilor de pretutindeni. Dar În planul politicului ei nu Își imaginau o altă formulă de organizare decât aceea a unei Transilvanii autonome, cuprinsă În cadrul monarhiei habsburgice și având la bază coexistența tuturor națiunilor componente. Această viziune asupra unei Transilvanii stăpânită și folosită În comun sub raport politic, simbolizată de pactul dintre Gelu XE "Gelu" și Tuhutum XE "Tuhutum" , va ceda Însă locul, definitiv, Începând cu revoluția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai Încet, același drum Îndreptat spre anularea particularismului provinciei. Este adevărat, ei mai susțin multă vreme autonomia Transilvaniei, oficial până la 1905, deoarece aceasta era singura formulă imaginabilă În contextul respectiv, iar atașamentul lor față de alcătuirea politică mai largă a monarhiei habsburgice nu se va stinge, de fapt, până la primul război mondial. La 1848 Însă, ei vor insista deja mai ales asupra unei organizări comunitare, separatiste, pe criterii etnice, fiind interesați din ce În ce mai mult de autonomia lor națională, și nu de autonomia Transilvaniei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Între ei, ne putem Întreba dacă aceste subiective percepții colective nu ignorau În mod flagrant realitățile? Indiferent de ceea ce credeau ardelenii, nu existau Însă structuri de civilizație reale, valori, atitudini, mentalități, capabile să confere un caracter distinct acestei provincii? Moștenirea habsburgică, de pildă, birocrația ordonată a Imperiului sau spiritul central-european nu au imprimat regiunii un specific de natură să o diferențieze categoric de restul provinciilor românești? Răspunsul meu este că astăzi nu a mai rămas aproape nimic concret dintr-o asemenea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
profilează chiar la ferestrele noastre. După o Întrerupere de 95 de ani a activității sale (În contextul disputelor politico-religioase din Transilvania), colegiul iezuit va fi reînființat În anul 1698. Restaurarea Învățământului universitar catolic la Cluj-Napoca era prilejuită de instaurarea stăpânirii habsburgice În Transilvania, sub a cărei administrație provincia va porni pe drumul lung și inevitabil al modernizării. În 1776, după desființarea ordinului iezuit, conducerea așezământului universitar clujean a fost preluată de călugării piariști, iar din anul 1786 colegiul primește o nouă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românilor ardeleni, menită să ofere adăpost națiunii lor, era cea care reprezenta un subiect controversabil și greu de delimitat. Românii ardeleni aveau la Îndemână, În primul rând, cadrul teritorial și politic-administrativ oferit de Marele Principat al Transilvaniei, component al Imperiului Habsburgic, cadru care beneficia și de o dimensiune istorică de consistență, esențială pentru mentalitățile epocii. În mod evident, Transilvania era patria proximă a acestora. Transilvania, ca adăpost pentru o națiune modernă, putea fi și ea imaginată, În trei variante posibile de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românii ardeleni, dar care, după criteriile politico-administrative ale epocii, nu se considerau cetățeni ai Transilvaniei, ci locuitori ai Ungariei. A doua patrie posibilă a românilor ardeleni era Imperiul Austriac. Din perspectiva loialităților politice de tip tradițional, pentru românii ardeleni, dinastia habsburgică reprezenta unicul izvor al suveranității și autorității statale. În plus, ideologia politică a conservatorismului modern oferea temeiuri legitimante de actualitate pentru o asemenea atitudine. O tensiune se năștea Însă din faptul că Imperiul Habsburgic constituia, prin excelență, o construcție multinațională
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tip tradițional, pentru românii ardeleni, dinastia habsburgică reprezenta unicul izvor al suveranității și autorității statale. În plus, ideologia politică a conservatorismului modern oferea temeiuri legitimante de actualitate pentru o asemenea atitudine. O tensiune se năștea Însă din faptul că Imperiul Habsburgic constituia, prin excelență, o construcție multinațională, așadar un cadru mai puțin potrivit pentru un proiect politic național. Pentru a armoniza loialitatea lor față de stat cu cea față de națiune, românii din Transilvania vor solicita mereu transformarea imperiului Într-un acoperiș politic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]